Page 94 - Drumul_socialismului_1972_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 485 © MARJI 29 AUGUST 1972

vram lancu—conducătorul ia
■■■ mm, hm s

populare din Muţii Apuseni

uiw<ww
in revoluţia de la M (III)

manifestările maselor Iar armata
In perioada dintre prima adu- riţiu şl a lui Pavel Dunca nu au
putut schimba atitudinea repre­ se vedea neputincioasă. Profi-
nare’de la Blaj şi marea aduna­ ttnd de moment, tînărul Axente
re de la 3/15 mai 1848 s-a Inten­ zentanţilor nobilimii liberale faţă
sificat activitatea diferitelor ori­ de problema românilor. Guver­ Sever ridică steagul răzvrătirii
entări politice din rindul româ­ nul a decretat chiar desfiinţarea şt cu o ceată de tineri înarmaţi
Ceata
spo­
nilor. Deoarece politica nobilimii Comitetului român de la Sibiu, se Îndreaptă spre Blaj. timpul popa­
mereu,
iar
In
reşte
liberale continua să fie neînţele­ lancu a aflat de această hotări- surilor se fac exerciţii de mînui-
gătoare faţă de problemele româ­ re şi a fost cuprins de o adîn- re a armelor. La 14 septembrie
nilor transilvăneni, ideile lui Bâr- că mîhntre. Tot în aceste zile a 1848, ceata In număr de vreo
nuţlu ciştigă tot mal mult teren. intervenit măcelul de la Mihalţ, 2 000 de oameni ajunge la Blaj.
Avram lancu şi ceilalţi tineri cind 12 ţărani au fost împuşcaţi
pentru că ocupaseră o bucată de Din nou Blajul cunoaşte zile de
strtns legaţi de popor erau In lu­ avînt. lancu soseşte la 21 sep­
nile martie-aprilie pentru un front pămîfît a nobilului local. In faţa
comun româno-maghiar, împotri­ acestor evenimente, la 5 Iunie tembrie cu încă 6 000 de flăcăi
după
Se
va reacţlunii, dar politica îngus­ 1848, lancu s-a retras din nou In înarmaţi. Izvoare, 60 strîng 000 acum, oameni
de
unele
tă a aristocraţiei a făcut ca a- munţi, hotărît să organizeze re­ înarmaţi cu cele mai felurite ar­
cest plan să fie abandonat trep­ zistenţa armată pentru cucerirea
drepturilor sociale şi naţionale me. încercarea reprezentantului
tat. Adunarea de la Blaj din 3/15
Pe magistrate economiei naţionale — meta! mal a constituit un moment Im­ ale poporului din sinul căruia a guvernului a de a fără Împrăştia aduna­
rezultat.
rămas
rea
Cu­
portant In revoluţia din Transil­ Ieşit şi pe care 11 reprezenta de
acum. vintele lui lancu rostite imediat
vania. Zecile de mii de ţărani,
după sosire exprimă ţelurile a-
au
venit
la
burghezi,
Intelectuali
In
munţi
poporul
In
adevăr,
cu înalte periormante calitative! Blaj pentru a sfărîma Jugul şer- era frămlntat de lntlrzierea rezol­ dunării. „Pretenţiile noastre sînt
de
sfîntă
precît
blei, pentru a pune bazele unei vării problemelor lor şl mal ales sfinte, Noi sîntem gata a e le drep­ a-
tatea.
vieţi noi, pentru a smulge ga­ de nerezolvarea problemei pădu­
păra cu orice preţ".
ranţii constituţionale pentru po­ rilor. Intervenţia autorităţilor şl L a 25 septembrie vin la Blaj şi
Siderurgişftii hunedoreni au realizat un obiectiv porul mal numeros mal din vechi Transilva­ şl aducerea era soldaţilor de a linişti şi conducătorii de la Sibiu, începind
Împărăteşti
cel
român,
secui
cel
departe
nia. Martori oculari de diferite spiritele. Cu ocazia tîrgulul de la discuţiile pentru stabilirea liniei
naţionalităţi apreciază In termeni Cîmpeni, lancu însuşi intervine pe care o va urma poporul ro­
major al acţiunii: 50 la sută din producţia de elogioşi unei naţiuni oprimate. a pentru a a evita linişti o oamenii şi prematu­ mân. S-a problemei rezolvarea ime­
cerut
manifestare
această
pen­
a
ţărăneşti,
diată
în­
tru
izbucnire
voinţei
Programul şi hotăririle adoptate ră, în acelaşi timp cerlnd oame­ cetarea terorismului, despăgubirea
cu prilejul adunării aveau să con­ nilor să se înarmeze. Demersurile bunurilor luate cu forţa, să se
oţel se încadrează în caracteristici superioare stituie direcţia pe în care revoluţie. vor Avram Comitetului din din Pesta, intervenţia lîngă botele, imediat capăt unor la gărzi na­
ro-
pună
toate
ur­
o
pe
Sibiu
înfiinţarea
românii
a-
ma
guvernul
lancu a sosit la Blaj în ziua de vocatulul Petru Dobra pe lingă ţionale ale românilor asemeni ce­
Cu cîteva luni In urmă, nlde- 15 mal Împreună cu toţi tinerii ministrul de finanţe al Iul Kos- lor ungureşti etc. Pe plan poli­
In sectorul oţelâril ca şl la ale căror tehnologii au fost stu­
rurgiştll combinatului hunedorean Intelectuali din munţi şi vreo zece suth pentru a-1 convinge de drep­ tic s-a hotărît : abandonarea to­
grupul de laminoare s-au aplicat diate şl elaborate de către spe­
au lansat o entuziastă chemare şl slnt 'In curs de definitivare cialiştii combinatului nostru, un mii de moţi organizaţi milităreş- tatea moţilor de pe domeniul fis­ tală a politicii unioniste şi resta­
către toate colectivele de muncă importante măsuri care au drept număr de 14 au fost de pe a- te. Aceasta a stîrnit entuziasmul cului au rămas fără rezultat. Co­ bilirea situaţiei speciale a Tran­
din Industria siderurgică, din pro­ scop creşterea producţiei de me­ cum livrate uzinelor producătoa­ şi încrederea generală a adună­ misia guvernului sosită în munţi silvaniei in cadrul monarhiei
iectant, de la uzinele construc­ tal cu proprietăţi flzlco-mecanice re sau constructoare de maşini şl rii. Dealtfel moţii au fost aceia şi sprijinită de noi trupe a înce­ habsburgice precum şi aderarea
toare de maşini şl din unităţile superioare şi folosirea mal Judi­ se află în urmărirea specialişti­ care au asigurat ordinea In tot put anchetarea oamenilor, ares- la constituţia austriacă din 25 a-
de construcţli-monta] din ţară cioasă a metalului. Elementele lor pentru determinarea compor­ timpul desfăşurării lucrărilor. tind pe mulţi dintre tinerii inte­ prilie 1848. O delegaţie de români
pentru a-şl uni eforturile spre concrete ale acestor preocupări tării acestui metal. Adunarea de la Blaj a hotărît lectuali. lancu Însuşi este chemat a prezentat memorandumul gene­
valorificarea superioară a meta­ permanente le-am aflat de la to­ — Toate mărcile fac parte, de­ ca programul adoptat să fie pre­ în faţa comisiei dar, înţelegtn- ralului Puchner la 3 octombrie,
lului, îndeplinirea cincinalului varăşul Inginer Septimlu Popa, sigur, din gama celor cu caracte­ zentat atît la Viena cit şl la Cluj du-i jocul, refuză să se prezinte. chiar In ziua etnd se produce
Înainte de termen, pentru creşte­ şeful serviciului tehnic al Com­ ristici calitative superioare. Care pentru a fi discutate problemele El se retrage în pădurea dintre ruptura dintre monarhia austria­
rea eficienţei economice. Prin a- binatului siderurgic Hunedoara. slnt principalii lor beneficiari ? ridicate pe Clmpia Libertăţii. De Vidra, Blăjeni şi Bulzeşti, păstrind că şi regatul ungar.
ceastâ acţiune, siderurglştil hu­ — Chemarea siderurglştllor hu­ — Printre principalii beneficiari asemenea, s-a ales un comitet na­ permanent legătura cu mişcarea Cea de a treia adunare de la
nedoreni s-au angajat să răspun­ nedoreni vizează mai multe as­ amintim constructorii de autoca­ ţional din care făcea parte şl de organizare şl Înarmare a mo­ Blaj lua astfel hotărîrea de a se
dă prompt sarcinilor trasate de pecte care conduc la creşterea mioane, autoturisme şi tractoare Avram lancu. Deşi împotriva ve­ ţilor. Dar lancu lega lupta din alia cu austriecii, deoarece ei
Conferinţa Naţională * partidului producţiei de metal şi In special de la Braşov şi Piteşti, uzinele derilor sale, el s-a supus hotâ- Munţii Apuseni de lupta Întregii promiteau emanciparea naţionali­
de a se asigura valorifica­ la o mai bună utilizare a aces­ producătoare de rulmenţi şl de u- rîrilor adunării de a acţiona mal naţiuni. Acest lucru îl spune foar­ tăţilor la acea dată, pe cind gu­
rea superioară a metalului tuia In economia naţională. Una tilaje destinate Industriei petro­ intîl pe căile legale în vederea te limpede cu prilejul discuţiilor vernul de la Pesta a refuzat sis­
In economie prin reducerea din aceste căi este aceea a diver­ liere, precum şi uzinelor pentru rezolvării programului stabilit de avute imediat după întoarcerea tematic orice demers al repre­
consumului specific şl reali­ sificării producţiei de oţel prin ţevi destinate cazanelor de mare cei 30—40 000 de oameni adunaţi de la Sibiu cu cîţivn tineri din zentanţilor români. De ce româ­
zarea unor maşini, utilaje, In­ asimilarea de noi mărci. In acest presiune şi randament. Prin In­ la Blaj. Cunoscînd frămintările a- Pesta aflaţi în trecere prin munţi, nii au trecut de partea habsbur-
stalaţii şl alte produse care In­ sens, am aminti faptul că In pe­ troducerea In fabricaţie a aces­ dîncl din rindul maselor şi fiind lancu afirma : „După cum naţiu­ gilor o arată istoricul maghiar
corporează o cantitate mal mare rioada care a trecut de la înce­ tor noi mărci, ponderea oţeluri­ convins de justeţea revendicărilor nea ungară doreşte ca limba el Toth Zoltan în lucrarea sa „Kos-
de muncă complexă. putul anului s-au cercetat şi în­ lor de calitate şi aliate a atins lor, lancu a acţionat pentru eli­ să devină oficială, tot asemenea suth şl problema naţionalltăţilor
In perioada relativ scurtă care tocmit tehnologiile pentru 19 mărci in prezent 50 la sută din totalul berarea de sub jugul iobăgiel şi doresc şi românii, saşii, slrbil şl ln 1848-1849". „Piedica de căpete­
a trecut de la pornirea acestei noi de oţel, pe bază de concep­ producţiei de oţel a Combinatului Împroprietărirea ţăranilor, dar mai slovacii". Aşadar, lancu afirma nie a colaborării cu naţionalită­
ample acţiuni de o eficienţă deo­ ţie proprie. siderurgic Hunedoara, depăşln- ales a acţionat pentru rezolvarea deplina egalitate a tuturor naţiu­ ţile a constituit-o politica greşi­
sebită pentru economia naţiona­ — Din aceste tehnologii clte au du-se in acest fel nivelul mediu problemelor pădurilor de pe do­ nilor, opunîndu-se categoric ori­ tă a guvernului. Pină în septem­
lă, o parte din obiectivele prin­ fost Introduse In fabricaţie ? pe ţară. Se realizează astfel îna­ meniul fiscului, de care iobagii căror îngustimi — serioase remi­ brie scopul ei principal nu a fost
cipale ale chemării. In special — PInă în prezent beneficiarii inte de termen şi angajamentul au fost deposedaţi în cursul ani­ niscenţe ale societăţii pe care re­ promovarea continuă, ci frînarea
cele care conduc la creşterea, noştri au primit o importantă ce ni l-am asumat iniţial, care lor, prin abuz, de către puterea voluţia a răsturnat-o. Dacă în revoluţiei, dorind să-şl asigure
Cărbunele extras prin puţul sud de la E.M. Aninoasa por­
diversificarea şl îmbunătăţirea cantitate de laminate fabricate prevedea să atingem această pon­ habsburglcă. martie s-au proclamat principi­ dominaţia el de clasă la nivel
calitativă a producţiei de oţel, din aceste noi mărci de oţeluri. dere In anul 1973. neşte pe călea aerului spre prep araţia de la Coroeşti, spre a pri­ In consfătuirea de la Cîmpeni, ile libertăţii, lancu pretindea să burghez. De aceea ar fl preferat
au Început să >e finalizeze. Precizăm că din cele 19 mărci, MARIN NEACŞU mi noi calităţi. Foto : ION LICIU de la sflrştiul lui mai, lancu era fie aplicate în mod egal tuturor să se împace mai curind cu
de părere ca Iobagii să-şi înde­ naţiunilor şl dovadă că moţii e- Curtea decît cu naţionalităţile".
plinească Îndatoririle pînă la vo­ rau hotărîţl in totalitatea lor lancu şl-a dat seama de dra­
tarea de către Dieta Transilva­ să-şi apere drepturile şl fiinţa matica situaţie In care se găsea
niei a desfiinţării iobăgiei. Dacă naţională a fost răspunsul plin naţiunea sa. Dar după cum spu­
Iul
(Urmare din pag. 1) 9 zarea integrală a angajamen­ tuncl să lucru se nu folosească întîmplă. Prin a- de însufleţire la la sfîrşitul chemarea Iunie nea făcut ridicarea numele principiilor
poporului
el,
său
se
acest
lancu
lui
de
în
forţa.
s-a
ţile G.M.N. Deva, I.M. Hu­ Creşterea eficienţei telor asumate la indicatorii de această conflict atitudine cu lancu a dome­ 1848. strins şi au au răspuns care prompt. sfinte Simonffi ale el spunea : „Să cre­
Oamenii
libertăţii.
Adresîndu-se
ajuns
mărşăluit
S-au
con­
Astfel, se constată la unită­
eficientă. In toate întreprinde­
conducerea
iul
în
planurilor,
fapt
i-a
form
de
niului
îl
noas­
rile, secţiile, sectoarele, atelie­
pe un care duşman vedea neîmpăcat acum ca întărit lui lancu şi mai mult în­ deţi nu domnilor, s-a că intlmplat răscularea amăgi­
tră
a l
lor
prin
nedoara şl C.E.I.L. Deva ten­ rele se impune introducerea şi propun luarea unor măsuri as­ crederea In puterea maselor rea Austriei, ci pe noi ne-a răs­
dinţa creşterii cheltuielilor la produse s-au realizat cu pier­ activitatea comitetelor oame­ pală sursă de creştere a ren­ unei evidenţe şi urmăriri ri­ pre împotriva lui. populare. culat nerecunoaşterea naţionalită­
barbariile
şi
La
august
mia de lei producţie marfă — deri, deşi la 28 dintre acestea nilor muncii, a organizaţiilor tabilităţii, a volumului de acu­ guroase a consumurilor mate­ De teama ridicării maselor de guvernului 17 sînt 18 arestaţi la din ordinul ţii, tlrăniile şl şl aristocraţilor conser­
Sibiu.
din
vatorilor
marea
în
şi aşa destul de ridicate —, s-au planificat beneficii. Ase­ de partid, sindicat şt U.T.C. mulări. Se mai manifestă în­ riale şi costurilor, să se acţi­ iobagi. de teama de lor a majoritate Laurlan şi Bâlăşescu, membri ai Transilvania, pe care poporul în
nu-şi
români,
fapt ce contravine sarcinii menea stări de lucruri se în- din unităţile cu rezultate slabe că tendinţa conducerii unor oneze cu toată hotărîrea pen­ pierde dominaţia în Transilvania, Comitetului. Bariţlu, avertizat, a această epocă nu le-a mai putut
trasate de partid pentru actu­ tîlnesc frecvent la C.E.I.L. De­ în creşterea eficientei nu se centrale şi întreprinderi de tru eliminarea risipei şi pre­ nobilimea votează în Dieta din reuşit să fugă şi să se pună ia suferi".
din
in
alul cincinal ca pină la finele va, „Marmura“ Slmeria, u- ridică sub toate aspectele a urmări şi analiza cu pre­ venirea pierderilor. Organele 29 mai cu din Cluj mai unirea înainte Transil­ ca adăpost regimentului satul de Racovita grăniceri ca­ Prof. ION FRĂŢILĂ
drul
ro­
vaniei
Ungaria,
anului 1975 să se realizeze o nele unităţi ale indus­ la nivelul prevederilor cădere indicatorii cantitativi municipale şi orăşeneşti de problema iobagilor să fie rezol­ mân. Românii din satele vegjne directorul Filialei judeţene
au
Sibiu
aflat
reducere considerabilă a chel­ triei locale, unde costurile e- cincinalului, al sarcinilor tra­ socotind preţul de cost şi be­ partid, organizaţiile de partid vată şi fără să se ţină seama de cînd au au eliberat pe venit doi la mem­ Hunedoara a Arhivelor statului
cei
şi
ducea
delegaţiei
tuielilor de producţie. fective de producţie depăşesc sate de Conferinţa-'Naţională- neficiul ca indicatori secun­ din unităţi trebuie să urmă­ intervenţia Clui hotăririle de care pe Cîmnla bri ai Comitetului. Prof. MIHAI CERGHEDEAN
la
Pe de altă parte, se menţi­ în numeroase cazuri preţurile a partidului. In unităţile vizate dari, fără să se acţioneze per-''“’' rească sistematici realizarea in­ Libertăţii. Nici intervenţia lui Ba- Autorităţile nu mai puteau opri cercetător principal
ne şi situaţia anacronică a de vînzare planificate ale pro­ s-a acţionat în prea mică mă­ manent şi, îndeosebi, preven—— dicatorilor de eficienţă, să in­
nerentabilităţii, exprimată în duselor. sură şi cu eficacitate slabă tiv pentru eliminarea cheltu-........... tervină cu promptitudine pen­
faptul că mal există încă în Faţă de neajunsurile consta­ pentru valorificarea tuturor ielilor neeconomicoase. Nici tru ca pină la linele anului
judeţ 12 unităţi planificate cu tate, biroul Comitetului jude­ resurselor de reducere a chel­ organele de control economic fiecare întreprindere să înde­ îi literatura corală românească
pierderi. De asemenea, 81 de ţean de partid consideră că tuielilor materiale, ca princi- nu şi-au făcut destul de plinească planul şi angajamen­
simţită prezenţa în între­ tele la preţul de cost şi bene­
prinderi prin intervenţii ficii, să creeze premise favo­ Personalitatea copleşitoare a cunoscut prin atllea prelucrări ţlonară a craiului munţilor.
energice, exigente pentru rabile pentru a realiza produc­ lui Avram lancu a constituit şi din folclor. Cel do al doilea, pe versuri
Izvor
in­
a preveni şi înlătura cau­ ţia anului 1973 la un nivel de constituie un pentru bogat scriitori, de plasti­ Continutnd această bogată tra­ din folclor, este scris In stil
spiraţie
amintind
zele generatoare de risipă sau eficienţă superior. cien! şi compozitori. Se cunoaş­ diţie, la compozitori lor contemporani popular, bătrlneşti : de Pe vechile
dealul
cintece
omagiază
figura
rindul
pierderi. Chiar şi acolo unde întreaga acţiune de ridica­ te o vastă şi diversă creaţie luminoasă a celui de la moar­ Abrudului / Merg carele tancu­
s-au făcut analize, acestea s-au re a eficienţei activităţii eco­ populară — Închinată şi „craiului tea căruia se împlinesc In cu­ lui, / Merg care cu armele /
muzi­
literatură
munţilor"
de
efectuat cu întîrziere, s-au nomice în judeţ reclamă efor­ că — asemenea celei dedicate rbul 108 Centrului ani. de Recent, sub c- a Strălucind ca soarele.
îndrumare
gida
de
axat pe justificarea unor stări turi deosebite din partea tu­ figurilor legendare ale haiduci­ creaţiei populare şi a mişcării Alături Avram celelalte cintece de­ din
piesele
lancu,
spre
tulnic
de lucruri şi în prea mică turor colectivelor de ţnuncâ, lor. De la semnalele la de „Stri­ artistice do masă Bucureşti, a prezenta culegere fac parte din
„Chemarea
Iancului“,
—
culegerea
măsură pe cauzele reale şi solicită intens competenţa, res­ gă Bărnuţ din Sibiu" sau „Pe apărut Avram lancu“, „Patru in cintecc repertoriul formaţiilor corale ca­
despre
care
căile înlăturării lor. ponsabilitatea şi spiritul de dealul Feieacului“, poporul a sînt incluse compoziţii semnate re vor concerta cu prilejul ma­
Eliminarea neajunsurilor din iniţiativă al conducerilor şi creat şi păstrează vie peste de Gheorghe Dumitrescu — „Flu­ nifestărilor ce vor avea loc la
timp memoria celui care în începutul lunii septembrie Ia
activitatea economico-financia- specialiştilor din centrale şi 1848 s-a sculat In fruntea mo­ ierul Iancului“ şi „Cântecul Ian- Deva şi Ţebca — Festivalul co­
cului", Iraclic Porumbescu — ral „Craiul munţilor“ şi specta­
ră, asigurarea tuturor condi­ întreprinderi, al organelor şi ţilor pentru dreptate şi liber­ „Cîntecul lui lancu“ şi Ion To- colul festiv „Cantată craiului
ţiilor pentru desfăşurarea a- organizaţiilor de partid din tate. tnn — „Tu, Iancule eşti printTC munţilor“.
cesteia la nivelul de eficien­ economia hunedoreană. Este o Creaţia folclorică a stat la noi“.
baza „Poemului lui Avram lan­ Astfel, corurile caselor de cul­
ţă impus de sarcinile Confe­ îndatorire de cinste pentru cu“, scris de Tlmotei Popovici, Dintro acestea se disling cele tură din Orăştie şi Brad pre­
două lucrări ale lui Gheorghe
rinţei Naţionale a partidului toţi factorii care concură la în care sînt încorporate cintc- Dumitrescu. Prima, pe versuri­ gătesc „Fluierul Iancului“ dc
cele „Colo-n munţii Ţebei", „Ar­ Gheorghe Dumitrescu, corurile
reprezintă îndatoriri de maxi­ creşterea eficienţei să asigure mele Iancului“, „Murguleţul tan­ le lui Vlaicu Birna, este un C.S.H. şi I.C.S.H. — „Tu, Ian-
ce
mă urgenţă şi responsabilitate în acest domeniu hotărîtor cului", „lancu Ia Turda" şi imn solemn eroului, evocă figura mă­ cule eşti printre noi“, de Ion
cu
odată
reaţă
a
pre­
pentru conducerile centralelor pentru progresul economic al „Marşul Iul lancu". De aceeaşi ţuirea acestuia de către contem­ Totan, iar cel de la F- M. Ghc-
şl întreprinderilor, pentru or­ patriei succese de seamă, la inspiraţie populară este şi „Bu­ porani. Versuri înaripate, in lar „Cinleeul lui lancu“ de Ira­
clic Porumbescu.
ganele şi organizaţiile de par­ nivelul marilor posibilităţi de ciumul Iancului", aparţintnd deplină concordanţă cu muzica,
readuc în actualitate momente
tid din economia judeţului. care dispune economia jude­ compozitorului Augustin Bena, din viaţa şi activitatea revolu- Prof. V. BOTA
Este necesar să se stabileas­ ţului nostru, conform cerinţe­
că şi să se aplice operativ lor îndeplinirii cincinalului
Aspect de la gaterul unde lucrează brigada a III-a condusă de comunistul Andrei Blbarţ, care cele mai potrivite măsuri în înainte de termen, sarcinilor In catalogul orei de dirigenţie muncitorească
Înregistrează Însemnate depăşiri de plan. In cinstea aniversării Republicii, harnicul colectiv de vederea recuperării restanţe­ mari şi de răspundere trasate
gateri.şti nu-şi precupeţeşte eforturile pentru ca munca să le fie încununată cu cele mai merituoa­
se realizări In cadrul U.E.I.L. O răştle. lor înregistrate la preţul de de Conferinţa Naţională a
cost şi beneficii, pentru reali­ partidului.
Ore de absenţă
GEOAGIU. Ferma zooteh­
nică a cooperativei agricole a diriginţiior
de producţie din deoagiu a
cunoscut o dezvoltare con­ Cum bine se ştie, la timpul miei umane cu totul aparte, un an de la declanşarea şl
tinuă atît tn ce priveşte respectiv, adică cu un an in specifice mineritului, spiritului experimentarea ei cu bune re­
creşterea efectivelor, cit şi urmă, ideea a făcut repede de muncă, de întrajutorare şi zultate, în loc să fi depăşit
a producţiei animaliere şi înconjurul Văii Jiului. Iniţia­ de solidaritate, de disciplină hotarele minei Lonea, fiind
implicit a veniturilor reali­ tiva de a organiza „ora de severă de la care nu pot e- larg extinsă şi generalizată
Desfăşurată sub puternicul producţie, extinderea lucrului necesarului de materiale. Deşi tivitStii noastre consider că zate din acest sector de dirigenţie muncitorească", por­ xista derogări. pe tot cuprinsul Văii Jiului,
impuls generat de programul în două schimburi la utila­ s-au obţinut economii impor­ este necesar să folosim noile producţie. In perioada scur- nită de la Exploatarea minie­ Potrivit concepţiei iniţiatori­ ea a întîlnit în cale, s-a po­
însufleţitor al Conferinţei Na­ jele grele, a crescut produc­ tante la o serie de materiale metode de finisaj la lucrările ră Lonea, a captat atenţia, a lor ei „ora de dirigenţie mun­ ticnit am zice de barierele ar­
ţionale a partidului, aduna­ tivitatea muncii cu 3,05 la su­ de bază, între care 45 tone cu panouri mari, montarea avut răsunet. Ea era cu atît citorească" a avut loc o dată tificiale ale lipsei de recepti­
rea generală a reprezentanţi­ tă şi s-a obţinut o producţie ciment, 90 000 cărămizi, 47 mc tîmplăriei în panouri şi ex­ mai binevenită cu cît în Va­ pe săptâmînă printr-o întîlni- vitate, atitudinii comode, con­
lor oamenilor muncii din ca­ suplimentară de peste 4 773 000 cherestea, 27 tone metal, re­ tinderea folosirii cofrajelor lea Jiului una din probleme­ re de lucru a maistrului mi­ fortabile a maiştrilor care se
drul Trustului de construcţii lei. zultatele la preţul de cost sînt plan universal. Lapte şi carne le acute, de deosebită impor­ ner — a omului devenit între limitează încă în a fi doar
Hunedoara-Deva a constituit Conţinutul bogat al mate­ sub posibilităţi. Aceasta pen­ Alţi participanţi la dezba­ tantă, o reprezintă sudarea co­ timp şi pedagog — cu cei din oameni de meserie şl mai pu­
un prilej de analiză respon­ rialului prezentat a constituit, tru că şantierele din Brad şi teri, printre care inginerul Nf- lectivelor de muncă, integra­ revirul său ţ însemna un curs, ţin pedagogi iscusiţi ai colec­
sabilă şi competentă a modu­ dealtfel, un riguros punct de Orăştie înregistrează mari de­ colae Maiorescu, directorul peste prevederile rea în timpul-cel mai scurt a o şcoală de educaţie. Meni­ tivelor de muncă.
lui în care au fost realizate plecare în dezbaterile ce au păşiri la cheltuieli. I.P.S.P., inginerul Dumitru noilor veniţi în climatul de rea superioară a maistrului, Fără îndoială, organizaţiile
prevederile primelor 6 luni urmat. Principalele probleme Ilie Ştirbu — şef echipă zi­ muncă, educarea acestora în în sensul ca el să fie nu nu­ de partid, cele sindicale, de
ale anului curent, de dezbate­ Turnă, directorul grupului de spiritul rigorii muncii din sub­ mai un îndrumător şi organi­ U.T.C. de la exploatările mi­
şantiere Petroşani, şi ingine­
re a măsurilor ce se impun rul Serghie Ţăruş, de la şan­ pianului de teran. zator nemijlocit al procesului niere ale Văii Jiului nu pot
pentru desfăşurarea normală Lucru îndeobşte cunoscut: de producţie, ci şi un educa­ rămîne în expectativă la o
a producţiei în anul viitor. tierul nr. 2 Deva, s-au refe­ afluenţa spre mină a multor tor, un pedagog dotat cu ap­ asemenea situaţie. După cum
rit în discuţii la o serie de
Darea de seamă prezentată aspecte care au frinat obţine­ producţie tineri, cu deosebire a celor titudini şi trăsături corespun­ „ora de dirigenţie muncito­
de tovarăşul inginer Alexan­ rea unor rezultate mai bune veniţi din mediul sătesc, ridi­ zătoare, a găsit, prin grija co­ rească" nu poate rămîne, mai
dru Lugojan, directorul trus­ în muncă. S-a evidenţiat fap­ că un complex de probleme mitetului de partid, a organi- departe, în anonimat, doar ca
tului, a scos în evidenţă pe tul că în cadrul şantierelor legate de asimilarea şi inte­ nizatiilor de bază, o largă au­ o... amintire lăudabilă a unei
lingă unele rezultate bune în munca de concepţie este sla­ grarea lor, de statornicirea în dienţă şi aplicabilitate la Lo­ iniţiative ce s-a pierdut pe
muncă şi o serie de defi­ dari la şantierul nr. 2 Deva, bă, activitatea de inovaţii es­ să de la începutul anului şi colectivele industriale, de e- nea. Aşa s-a ajuns ca mulţi drum, ea reprezentînd o me­
ciente. Astfel, în această pe­ care au constituit partea im­ arăta că o risipă mare de ma­ te redusă, nu se acordă o a- pînă in prezent s-au livrat ducarea lor în spirit munci­ dintre cei noi veniţi la mină todă de muncă, un mijloc e-
portantă a dezbaterilor au fost
rioadă au fost predate bene­ tentie deosebită în organiza­ 1 450 hi lapte, cu 200 hi toresc. Lucru deloc simplu- să devină beneficiarii unui ficient de a angaja colecti­
ficiarilor o serie de obiecti­ cele referitoare la respecta­ terial s-a făcut şi pe seama rea funcţionării staţiilor be­ mai mult faţă de plan, iar dacă se are în vedere faptul curs serios, sever, de educa­ vele din abataje, de la toate
panourilor mari prefabricate,
ve ca : grupul şcolar materia­ rea termenelor de dare în fo­ toane, există o slabă preocu­ la carne în loc de 39,5 tone că mina, abatajul nu pot fi ţie muncitorească, ca ei să sa lucrările în subteran, cu ple­
le de construcţii Deva, ofi­ losinţă a obiectivelor, scurta­ care nu întotdeauna au fost e- pare în direcţia mecanizării s-au livrat 41,7 tone. Datori- ; „călcate" decît de oameni cu­ bucure nu numai de îndruma­ nitudinea forţelor de care dis­
ciul P.T.T.R. Geoagiu, maga­ rea duratei de execuţie, creş­ xecutate la dimensiunile pre­ încărcării materialelor, defici­ tă creşterii producţiei ani- i rajoşi, ambiţioşi, cu caractere rea profesională, ci şi de o pun în marele iureş al între­
zinul agroalimentar Deva şi terea gradului de folosire a scrise. Se lucrează încă în sal­ ente în întreţinerea, repara­ maliere şi valorificării unor ; tari, că galeriile nu sînt alei asistenţă umană, părintească cerii pentru o producţie spo­
prefabricatelor, industrializa­ turi şi fluctuaţia mare de sa­ de promenadă, aşa cum şi a minerilor cu state mai rita şi formarea omului nou.
altele. Au fost date în folo­ rea lucrărilor în construcţii şi lariaţi influenţează negativ a- rea şi exploatarea maşinilor cantităţi sporite de produse,
In această ordine de idei,
sinţă 1 157 de apartamente, la folosirea raţională a mijloa­ supra activităţii. De aseme­ şi utilajelor din dotare. s-a reuşit să se obţină şi le-au închipuit unii atunci vechi, a maiştrilor, cadrelor n-nr fi lipsit de interes, dim­
cind şi-au manifestat opţiu­
din conducerea exploatării, în
care durata de execuţie a fost celor de producţie, direcţii în nea, se înregistrează încă pe Pentru a onora exemplar venituri mult mai mari faţă nea de a trece pragul subte­ cadrul acestui curs adueîn- potrivă, s-ar impune ca un
redusă cu 11,37 zile. Volumul care s-au manifestat unele de­ şantiere un număr mare de sarcinile de plan ce le are de cele planificate. Astfel, ranului. du-se „corecturile" cuvenite
de construcţii montaj, cu ex­ ficiente ce s-au răsfrînt nega­ absenţe nemotivate şi se prac­ de îndeplinit pînă la sfîrşitul faţă de 786 700 lei produc­ In contextul acestor cerin­ în fizionomia spirituală a tî- subiect de reflecţie, de anali­
cepţia şantierului nr. 5 din tiv asupra activităţii. tică prelungirea pauzei de anului, colectivul de muncă al ţie globală prevăzută a se ţe, mai precis exigenţe, cu to­ nărului vlăstar de viitor mi­ ză, ca un prilej de măsuri fer­
me, înscrierea pe agenda de
Orăştie, a fost realizat şi de­ — Avem stocuri importan­ masă. Trustului de construcţii Hu­ realiza în sectorul zooteh­ tul deosebite, iniţiativa de la ner. luciu a organizaţiilor de par­
păşit de către toate celelalte te de materiale — arăta to­ — Buna folosire a maşini­ nedoara-Deva, adunarea repre­ nic, s-a obţinut o producţie Lonea s-a anuntnt a fi bine­ Fără a ne propune acum să tid din Valea ' Jiului, îndeo­
unilăti din cadrul trustului. varăşul Teodor Şerbu, direc­ lor de mare şi mică mecani­ zentanţilor oamenilor muncii globală în valoare de venită. Ea avea în vedere, în­ facem o recapitulare a „ore­ sebi a celor din sectoare, a
In cadrul producţiei secunda­ tor cu probleme tehnico-eco- zare precum şi confecţionarea a adoptat un amplu program 854 600 Iei. Ana Oprea, Ga- tre altele, cultivarea spiritului lor de dirigenţie" ce au avut modului cum fiecare maistru,
re au fost executate produse nornice în cadrul trustului, şi unor elemente de prefabrica­ de măsuri tehnico-organizato- fiţa Caraban, Iosif Ganea şi dîrz, muncitoresc, folosirea u- loc, a metodologiei lor ca şi fiecare cadru de conducere
şi sortimente ce au depăşit cu totuşi se mai justifică uneori te la locul lucrării — spunea rice care va asigura condiţi­ alţi cooperatori care lu­ nui întreg arsenal de mijloa­ a activităţii... didactice a maiş­ semnează cu fapte concluden­
12,94 la sută planul pe aceas­ nerealizarea în timp a unor inginerul şef al şantierului ile necesare realizării sarcini­ crează în cadrul fermei ce de muncă politică şi edu­ trilor de Ia Lonea, am vrea te în catalogul orei de diri-
tă perioadă. Printr-o mai bu­ lucrări pe motivul că mate­ nr. 2, tovarăşul loan Pîrvu — lor pe anul în curs şi crea­ şi-au adus o contribuţie în­ cativă, de pedagogie muncito­ să insistăm asupra unui as­ gentie. Orele de absentă ne-
nă organizare a locurilor de rialele lipsesc. Adevărul este au permis darea în folosinţă rea condiţiilor de realizare a semnată la realizarea şi de­ rească — î-am spune — în pect de stringentă actualitate motivată a diriginţiior la «-
muncă, industrializarea lucră­ că greutăţile derivă din ne­ înainte de termen a unui im­ cincinalului înainte de termen. păşirea sarcinilor de pro­ scopul formării şi finisării de şi necesitate. Este vorba de a- cest curs trebuie grabnic re­
rilor de construcţii-montaj, cunoaşterea din timp de că­ portant număr de apartamen­ ducţie. caractere noi, de transplanta­ nonimatul în care a intrat a- cuperate !
mecanizarea proceselor de tre toţi factorii competenţi a te. Pentru a mări eficienţa ac- M. FILCEA re a unor calităţi ale fiziono­ ceastă iniţiativă valoroasă. La C. MIREA