Page 98 - Drumul_socialismului_1972_08
P. 98
? DRUMUL SOCIALISMULUI » Nr. 5 486 6 MIERCURI 30 AUGUST 1972
DUNAREA GENERALĂ DE EDUC
v/
DE DECIZIE
REVOLUT10
In raportul prezentat la Conferinţa Naţională a muncă şi de viaţă, al nivelului politico-ideologic şi al
P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia necesita conştiinţei comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii“.
tea acordării unei atenţii deosebite creşterii rolului con Organele şi organizaţiile de partid din judeţ au do
ducător al fiecărei organizaţii de partid în cadrul colec vedit şi dovedesc strădanii pentru a face din fiecare a-
tivului unde îşi desfăşoară activitatea. „Organizaţiile dunare a comuniştilor o şcoală de educaţie revoluţiona
de partid trebuie să dezbată mai temeinic şi mai orga ră, un for de decizie politică colectiv«. In pagina cţe f«-
nizat problemele care preocupă unitatea ecpnomicp-so- ţă înfăţişăm, cu concursul colaboratorilor, aspecte, pre^
cială respectivă din domeniul producţiei, eficienţei eco ocupgrj, păreri privind pregătirea şi desfăşurarea adu
nomice, activităţii de cercetare ştiinţifică, promovînd cu nărilor de .partid, conţinutul lor şi activitatea pentru ca
curaj noul, cit şi din domeniul social, al condiţiilor de ele să se materi«lizeze în îmbunătăţirea muncii.
■»
mirii planurilor de muncă lu roului comitetului comunal de eviyită repetarea şi paralelis 1 000—1 200 kg la hectar pes dezbătut de asemenea în adu se Impun a fi analizate în ple
nările generale probleme pri
mul cu ordinile de zi ale con
partid şi în special secretarul
narele de comitete şi şedinţe
nare, birourile organizaţiilor
te cefe planjficate.
la ordinea de zi de bază consultă un număr comitetului verifică fiecare C.A.P.-ului sau ale organizaţii pondere economică însemnată vind întărirea continuă a rîn- le de birou. Această tematică
In sectorul zootehnic, cu o
siliului de conducere al *
pjan de pigncă şi fgc observa
durilor partidului şi felul cum
este consultată de fiecare da
mare de membri de partid şi
lor de masă. Astfel, în adună
alţi oameni ai muncii gsupra
cînd unele planuri de muncă
rilor de muncă. Socotesc, du
de bază au fost îndrumate
problemelor ce urmează să fie ţiile necesare. Au fost cazuri rile generale ale organizaţii în raza comunei, organizaţiile se desfăşoară activitatea de e- tă cu ocazia întocmirii planu
ducaţie a comuniştilor şi a ce
analizate în cadrul adunărilor au fost restituite birourilor lor de bază C.A.P. Lăsău, Te- să-şi prevadă pentru analiză lorlalţi oameni ai muncii. pă părerea mea, că nu ar fi
a a generale. A intrat, de fapt, în organizaţiilor de bază cu re- iu, Fintoag, Ohaba, Holdea probleme privind realizarea e- O varietate corespunzătoare rău dacă acest procedeu s-ar
mele cele mai i practica birourilor organizgţji- cqmapdgri pentru a fi refăcute s-au pus în dezbatere rrţăşupi: ducţiilor, permanentizarea în dp probleme pegtru analiză s-a folosi şi la organizaţiile de
fecUvelor de animale, a pro
asigurat şi prin intercalarea
întrucît nu erau stabilite pen
lor de bază să prezinte în adu
bază. Aceasta le va da posibi
le ce trebuie luate pentru e-
narea generală planurile lor
fectuarea la timp şi de bună
din partea membrilor de par
te probleme, aşa cum a fost
furajere şi a adăposturilor. In
şi mai uşor la alegerea proble
de muncă pentru luna viitoa tru analiză cele mai importan calitate a lucrărilor de lnşă- grijitorilor, asigurarea bazei ordipii de zi cu informări litatea să se orienteze mai bine
re. Aceasta dă posibilitatea cpzpl cu unele planuri de mînţare, întreţinere a culturi urma dezbaterilor şi a măsuri tid trimişi să lucreze în condu melor pentru ordinea de zi'şi
membrilor de partid pentru mpncă ale organizaţiilor de lor luate de organizaţiile de cerea organizaţiilor de r»asă. să evite repetarea aceloraşi
In plenarele de comitet, şe izvorîte din hotărîrile organe-, a-şi spune şi ei părerea asu- ' bază din brigada Coseşti, Baş- lor şi de recoltare (înainte de bază şi consiliile de conduce Se impune să persistăm şl în
dinţele de birou, instruirile lor superioare de partid, de pra. temei stabilite pentru ana tea şi C.F.R. Holdea. Putem declanşarea campaniilor agri re, în prezent în toate C.A.P.- viitor pentru îmbunătăţirea teme pentru analiză şi parale
lunare, cît şi la faţa locului, specificul sectorului unde îşi liză, să-şi aducă contribuţia la însă afirma că s-a îmbunătă cole), ceea ce a permis antre urile este realizat şi depăşit planificării şi organizării mun lismul cu organizaţiile de ma
Comitetul comunal de partid desfăşoară activitatea organi Selecţionarea problemelor ma ţit mult activitatea birourilor narea concretă a membrilor de efectivul planificat la bovine cii birourilor organizaţiilor de să. Nu vreau să se înţeleagă,
Lăpugiu de Jos a orientat, în zaţia de bază, adică se aleg jore pentru ortjinea de zi. organizaţiilor de bază în pri partid şi a tuturor cooperato şi ovine, iar la producţia de bază, pentru a reuşi ca în prin aceasta, că tematica ori
drumat şi sprijinit In perma probleme care să permită o Organizaţiile de bază pre vinţa stabilirii cu discernă- rilor la realizarea indicatorilor lapte de vacă şi brînză s-au li permanenţă să selecteze cele entativă exclude problemele
nenţă birourile organizaţiilor dezbatere fructuoasă — la m°" zintă comitetului cqpiuna| cje mînt a problemelor pentru or de plan. Edificatoare în acest vrat peste plan, în 7 luni, mai importante probleme pen noi ridicate de viaţă.
do bază în planificarea muncii mentul oportun —, urmată de partid, pînă la data de 25 ale dinea de zi. In ultimul timp se sens sînt rezultatele obţinute 16 000 litri de lapte şi 800 kg tru ordinea de zi.
şi activităţii lor. La selectarea măsuri cu efect asupra direc fiecărei luni, planurile de analizează atît probleme eco la cultura griului, unde la brînză. La nivelul comitetului comu IOACHIM ROŞCA
problemelor pentru ordinea de ţionării şi eficientei muncii. muncă ale birourilor pentru nomice, ale muncii organiza C.A.P. Teiu, Lăsău şi Ohaba In cursul acestui an, organi nal de partid există o temati secretarul Comitetului comunal
zi se ţine seama de sarcinile De regulă, cu ocazia întoc luna viitoare, Iar membrii bi torice cît şi de propagandă, se s-au obţinut producţii medii cu zaţiile de bază au selectat şi că cu mai multe probleme ce de partid Lăpugiu de Jos
Pentru a se asigura o îm măsuri. Aşa de exemplu or partid, esenţa şi trăsăturile ei, ca de primire în partid, mai temă care s-a pus în discuţia ledinţi), cu sprijinul organului
efectivă tovarăşi din comisi u participarea întregului
bunătăţire continuă a conţi ganele şi organizaţiile de par dezvoltarea democraţiei co mulţi comunişti să se ocupe adunării de partid. Desigur că comunal de partid, au pregă
nutului adunărilor de partid, tid din cooperativele agricole operatiste şi altele, tenie la de pregătirea politică a 1-2 adunarea de partid s-a înche tit materiale cu privire la sar
biroul Comitetului comunal de de producţie Mărtineşti, Dîn- care şi-au adus o contribuţie tovarăşi, de îmbunătăţirea ac iat cu stabilirea unor măsuri cinile organizaţiilor de partid,
partid Mărtineşti organizează, cu Mare şi Dîncu Mic şi-au tivităţii organizaţiei U.T.C. — corespunzătoare, termene şi cadrelor de conducere pentru
cu regularitate, instruirea se propus să pună în dezbaterea ile pe probleme de pe lingă propuneri care dealtfel au de responsabilităţi. Aplicarea în aplicarea acordului global la
cretarilor şi a membrilor bi comuniştilor probleme ca : comitetul comunal de partid, venit o hotărire a comunişti viaţă a măsurilor preconizate, cultura porumbului. Măsurile
rourilor organizaţiilor de bază munca politică pentru întări specialişti din agricultură. lor. Ea s-a materializat, dacă analizele efectuate în conti care s-au luat au asigurat ca
cg sarcinile transmise de că rea rîndgrilor partidului ¡ Consider că nu este sufici ^Si putem spune aşa, în creşte nuare au determinat ca în pe întreaga suprafaţă cultiva
tre Comitetul judeţean de par preocuparea consiliilor de ent doar să analizăm şi şă e- , a rea efectivului acestor orga prezent unitatea să aibă efec tă cu porumb să se execute
tid, cu cele specifice muncii conducere ale C.A.P. pentru videnţiem faptul că din tota nizaţii de bază cu cîte 13 noi tivul total la bovine depăşit toate lucrările agricole în a-
de partid şi economice din ca realizarea indicatorjlor de pro lul adunărilor care trebuiau membri, în majoritate din cu 53 capete, producţia marfă cord global.
drul comunei. De fiecare dată ducţie din zootehnie ¡ asigu să se tină s-au ţinut atîtea, nodurile tineretului şi femei de lapte de vacă pe acest In actuala perioadă, birou
avem în vedere ca pregătirea rarea bazei materiale pentru pe care, dealtfel, organizaţiile lor. an să fie realizată în propor rile organizaţiilor de bază an
şi .desfăşurarea adunărilor de desfăşurarea în bune condiţi- noastre de partid le ţin cu re C.A.P. Mărtineşti nu îşi rea ţie de 60 la sută, iar cea pe lucrat, în cadru colectiv, la
partid să 'stea în centrul pre . uni a campaniei agricole de gularitate, ci să avem în ve liza efectivele de animale, cap de vacă furajată de 70 la pregătirea dezbaterilor şi a
zentării sarcinilor. vară ; preocuparea pentru îm dere în primul rînd cum a- producţiile, nu avea personal sută. Trebuie să subliniem în proiectelor planurilor de mă
Birourile organizaţiilor noas bunătăţirea muncii de educa cestea se pregătesc, partici suficient în ferma zootehnică. acest sens şi aportul adus de suri pentru adunările deschi
tre de bază acordă atenţie re marxist-leninistă a membri parea întregului birou şi a al Biroul organizaţiei de bază şi comuniştii care îşi desfăşoară se ale organizaţiilor de par
mereu sporită îmbunătăţirii lor de partid şi celorlalţi tor comunişti la această nai ziţia muncii de partid. De studiu privind perspectiva de consiliul de conducere, pri activitatea în ferma zootehni tid, privind transpunerea în
a
muncii de planificare a între oameni ai muncii. De aseme vitate. Reuşim ca, de regulă, pildă, birourjle organizaţiilor primire în partid, la care şi-au mind un sprijin concret din că : Gheorghe Rob, Avram viaţă a sarcinilor ce izvorăsc
gii activităţi, au în vedere — nea, pe baza hotărîrii Secre membrii,., biroului .comitetului de bază din cadrul C. A. P. adus contribuţia toţi membrii paptpa unor tovarăşi din co Doru Lăzărescu, Viorel Avra- din raportul prezentat de to
înainte de toate — stabilirea tariatului C.C. al P.C.R. din comunal de partid să ajute şi Dineu Mare şi Dineu Mic, con- birourilor şi alţi comunişti. misia economică de pe lingă mqscu, Maria Nistorescu, Ele varăşul Nicolae Ceauşescu la
concretă a temelor ce urmea octombrie 1970, ca în adună să îndrume activitatea birou skjerînc! că munca de primire Colectivele care au lucrat la comitetul comunal de partid, na Nistorescu, Maria Dudaş, Conferinţa Naţională a P.C.R.,
ză a fi înscrise pe ordinea de rile de partid să se dezbată lui organizaţiei de bază de ca în partid nu se ridică la ni îrrtormirea materialelor au a- au întreprins un studiu pri Maria Măniuţ, Minodora Popa. din celelalte documente ale~
zi a adunărilor de partid, a ^istematic, de regulă o dată re răspund. Acegsta asigură ca velul exigenţelor actuale, vut în vedere şi au venit şi vind cauzele şi neajunsurile In adunările de partid din marelui forum al comunişti
raportorului, a tovarăşilor care pe •trimestru, o temă politico- materialele ce se pun în dis şi-au propus, să pună în dez cu citeva propuneri în fina care conduc la astfel de si ianuarie-februarie a.c., birou lor.
vor participa la pregătirea ra ideologică şi educativă, în a- cuţia comuniştilor să fie mai batere această latură impor lul rapoartelor: biroul orga tuaţii necorespun^ătoare. In rile organizaţiilor de bază din SABIN BĂEŞANU
portului sau a informării, a dunările generale au avut loc combative, analitice şi d'scu- tantă a muncii de partid. In nizaţiei de bază să conducă urma studiului efectuat s-a cele patru C.A.P. (Mărtineşti, secretarul Comitetului comunal
proiectelor de hotărîrl sau de dezbateri despre disciplina de ţiile să fie purtate de pe po- prealabil insă s-a făcut un cu mai multă competenţă mun întocmit pn raport pe această Dîncu Mare, Dîncu Mic şi Je- de partid Mărtineşti
In fluxul activităţii mutila- de răspundere faţă de înde propuneri consiliului de con ganizqţiei comunale de partid hotărîri, Cu toate acestea, u- Astăzi, cînd în faţa orga
terale şi pline de răspundere plinirea sarcinilor, riu tolerea ducere al C.A.P. pentru a fi Pui atestă rolul însemnat pe nii membri ai comitetului co nelor şi organizaţiilor de
pe care sînt chemate s-o des ză lipsurile ce se manifestă schimbat din funcţia de brir care î) gre asigurarea unui munal de partid şi din une partid stau sarcini deosebit
făşoare organizaţiile de bază la unii membri de partid, cre gadier de cîmp. control riguros, în stare să le birouri de organizaţii de de importante pentru tradu
ale partidului, un moment ează climat prielnic ca fjecare Exigenţă sporită faţă de în contribuie la sporirea efici bază au socotit că este mai cerea în fapte a hotărîrilor
deosebit de important, prin comunist să-şi poată exprima deplinirea sarcinilor încredin enţei întregii mpnri politice bine să nu se pună rău cu Conferinţei Naţionale a par
semnificaţiile sale, îl repre deschis, nestingherit opinia a- ţate au dovedit şi comuniştii şi organizatorice, la creşterea de neajunsuri şi lucrurile să tidului, trebuie ca fiecare co
nimeni, să nu ia poziţie faţă
soirii de răs cadru în care membrii orga discuţie. Biroul organizaţiei ggda C.A.P. Băieşti, unde tid în toate sectoarele de ac se desfăşoare de la sine. In- munist să fie mult mai exi
zintă adunarea generală —
din organizaţia de bază brir
rolului organizaţiilor de par
supra problemelor puse în
gent, mult mai combativ, iar
nizaţiei de bază se întrunesc ' de bază de la brigada întîi
tivitate. Dacă, de pildă, s-au
tr-una din şedinţele biroului
membri de partid ca : Petru
organizaţiile de bază să im
în mod sistematic pentru a
tid, cînd s-a pus în discuţie
prealabilă discuţie în cadrul
relativ
scurt rămîperile în
analiza şi rezolva în comun a C.A.P. Rîu Bărbat, după o Vitan (moară), Iulian Farcaş, putut recupera într-un termen comitetului comunal de par prime un înalt simţ de răs
ing. Raveca Trif şi alţii care
pundere fie.cărui membru de
problemele, pentru a vedea acestuia, a pus în dezbaterea au acţionat cu mult simţ de urmă înregistrate în prime activitatea nesatisfăcătoare a partid de a-şi îndeplini cu
ce s-a realizat pînă în mo adunării generale pe comunis răspundere pentru mobiliza le 5 luni ale acestui an la unui membru de partid, unii cinste îndatoririle pe care le
ce trehie neajunsurile, cauzele lor, pen- de 15 august 1972, a avut al coltare a păioaselor, fapt ce lizarea efectivelor de anima şii Petru Lungu, preşedintele tid Pui şi-a propus să pună
membri ai biroului ca tovară
tul Ştefan Zoran care, în ziua
producţia de lapte şi la rea
mentul respectiv, care sînt
rea membrilor cooperatori Ia
are. In acest sens şl biroul
executarea lucrărilor de re
Comitetului comunal de par
C.A.P. Băieşti, Dorel Stoica,
te preocupăii decît să asigu
tu a hotărî direcţiile, căile ce
le în cele patru C.A.P.-uri, a-
trebuie urmate pentru conti
nua îmbunătăţire a muncii re oameni la cele 10 com a făcut ca această unitate să ceasta se datorează şi faptu directorul şcolii generale de un accent mai mare pe edu
lui că comitetele de partid
bine. Cu prilejul discuţiilor
termine recoltatul şi treiera
10 ani, s-au postat pe o po
întregii organizaţii. Adunarea purtate comuniştii Mihai Bră- tul păioaselor printre prime şi organizaţiile de bază din ziţie lipsită de exigentă par carea partinică a comunişti
de partid este tocul unde se ilă, Isac Stoica, Petru Dănes- le C.A.P.-uri din cadrul co cooperativele agricole de pro tinică. Atitudine neprincipială lor, să ajute mal concret ac
sa caracterizeze poate şl li se spune lucrurilor cu, Cristina Bardac şi alţii au munei, achitîndu-şi totodată ducţie au urmărit cu riguro faţă de sarcinile încredinţa cite un control mai exigent
tivitatea acestora şi să exer
deschis pe nume, unde criti
toate obligaţiile faţă de stat.
luat o atitudine critică faţă
te de organul comunal de par
zitate cum se realizează mă
ca să acţioneze cu toată for
deosebită
valoare
o
De
ţa, fără nici un fel de mena de abaterile repetate ale lui principială şi practică este in surile stabilite în acest sens. tid s-a manifestat şi la Ian- şi operativ asupra felului
cu Vonica, membru supleant
Ştefan Zoran, susţinînd pro
Ceea ce caracterizează în
cum se transpun în viaţă ho-
jare, indiferent de persoane, punerea făcută de biroul or dicaţia cuprinsă în raportul general comuniştii din orga al biroului comitetului comu tSrîrile partidului şl statului
de funcţiile pe care le deţin. ţia de partid, ţinînd seama ţională a P.C.R. de către to nizaţia comunală de partid nal de partid şi şef al Oco nostru.
ganizaţiei de bază. Organiza
prezentat la Conferinţa Na
lului silvic Pui, care, pe lingă
La nivelul organizaţiei co
Pui este exigenţa, combativi
o dezbatere de partid ritatea birourilor organizaţi că Ştefan Zoran nu se afla Ia varăşul Nicolae îmbunătăţirea tatea şi spiritul de răspunde faptul că nu s-a achitat de IOAN PAVEL
munale de partid Pui majo
Ceauşescu
re pentru îndeplinirea holă-
privitoare
prima abatere, a hotărit sanc
la
sarcina primită, a afirmat că
ririlor Conferinţei Naţionale
ilor de bază dovedesc exi
cu avertisment şi a făcut
te nivelurile. Experienţa or-
genţă, combativitate şi spirit ţionarea sa cu vot de blam controlului de partid la toa a P.C.R. şi a propriilor ei numai dacă este plătit face activist al Comitetului judeţean
muncă obştească.
de partid
ti
Şedinţele de partid, prin aplicare să ducă nemijlocit chiar ore preţioase de mun cuparea biroului organizaţiei ţii ? Nu cumva au irosit za de măsuri bine gîndit, realist
varietatea lor tematică, prin la îmbunătăţiri substanţiale şi că, într-o şedinţă fără rezul de bază, a conducerii şcolii darnic ore preţioase ? Răs? şi concret ea nu reprezintă
nivelul de pregătire şi mo într-un timp relativ scurt a tate. intele care nu pentru prevenirea rămînerii punsul categoric nu poate fi timp irosit, ci, dimpotrivă, timp
dul concret de abordare a întregii activităţi. Pentru sublinierea celor re în urmă la învăţătură a ele decît acesta: s-a irosit timp, cîştigat, pentru că ea condu
celor mai actuale sarcini iz Simpla analiză, chiar dacă latate aş dori să exemplific, vilor. Aduparea generală dez nu numai în şedinţă, s-au ce întreaga* organizaţie de
vorîte din documentele de este făcută cu maximum de 5p mod concret, citeva aspec bate în mod concret situaţia pierdut în continuare ore, zi bază spre realizarea unor o-
partid şi de stat, a proble competentă, rezumarea adu te luate de la organizaţia de creată la finele trimestrului I, le şi chiar luni, perpetuînd biective de maximă importan
melor concrete din munca de nării generale la simple bază cadre didactice. In şe descoperă şi evidenţiază în aceleaşi lipsuri, aceleaşi de tă. Se impune însă, cu nece
e
zi cu zi a comuniştilor con constatări, fără adoptarea u- dinţa biroului organizaţiei d mod critic adevăratele cauze ficienţe. Situaţia respectivă a sitate, un control sistematic
stituie o adevărată şcoală de nor măsuri, cu sarcini con bază cadre didactice din fe rmină o care au generat situaţia des dus la o analiză a activităţii şi permanent din partea co
educaţie comunistă, de afir crete pe membri de partid bruarie 1971 se analizase ac tul de slabă la învăţătură, biroului, a stilului său de mitetului comunal de partid,
mare a celor mal nobile atri sau grupe de comunişti, fără tivitatea organizaţiei U.T.C., dar nu adoptă un plan con muncă şi ca urmare a acestui care trebuie să vegheze zi
bute moral-cetăţeneştl proprii termene de îndeplinire, nu cadre şi elevi, unde se con cret de măsuri, nu stabileşte fapt munca organizaţiei de de zi, să impulsioneze şl să
comuniştilor. Pentru ca adu aduce după sine nici un fel stataseră o serie de deficien sarcini concrete pentru facto bază, eficienţa adunărilor ge tragă la răspunodere cu fer
narea generală să răspundă de îmbunătăţire a activităţii, te in elaborarea programelor, rii vizaţi direct de situaţia nerale a crescut în mod sim mitate şi competenţă pe fie
îij pregătirea şi ţinerea adu
cu promptitudine acestor a- ba, mai mult, duce la per rea activităţilor. In finalul reprezintă respectivă şi concluzia apa ţitor. care comunist pentru realiza
re la sfîrşitul trimestrului II
tribute majore, să fie cu a- petuarea unor lipsuri şi defi nărilor şi chiar în organiza cînd ajungem aproximativ la Asemenea stări de lucruri
devărat un for politic de ana cienţe. In asemenea situaţie nu ¡«-au mai repetat după rea la timp şi întocmai a sar
liză operativă şi de maximă sînt puse în mod firesc sub şedinţei membrii biroului con aceleaşi constatări făcute cu plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 cinilor încredinţate.
eficientă trebuie să îndepli semnul întrebării înseşi cali cluzionează că activitatea es trei luni în urmă. noiembrie 1971.
tatea adunării generale, efici te nesatisfăcătoare şi se Im de măsuri, nu se trasează luni, în acelaşi fel. In cadrul întrebarea ce se pune în
nească, în primul rînd, func-: sarcini şi urmarea este fireas Atunci cînd adunarea gene ROMULUS ŞTEFAN
enta ei şi apare in mod evi pune cu necesitate o îmbună adunării generale din aceeaşi urma acestor două şedinţe es
ţia de decizie, să adopte mă dent întrebarea dacă nu cum tăţire a ei. Cu toate acestea că — activitatea organizaţiei lună se analizează, de data te firească: au dus ele la rală este bipe pregătită, a- locţiitor al secretarului Comi
suri corespunzătoare, a căror va s-au pierdut minute sau nu sa stabilesc nici un fel U.T.G. continuă încă, citeva aceasta foarte temeinic, preo vreo îmbunătăţire a activită tunci cînd ea adoptă un plan tetului comunal de partid Beriu
sectorul III Musariu, care s-a
al organizaţiilor de bază pe situat în fruntea întrecerii de muncă, îşi îndeplineşte, să menea, mijloacele activităţii partid, nu fac întotdeauna o- rouri ale organizaţiilor de ba
generale,
adunărilor
biectul
ză de a înlocui munca opera
politice sînt puse în slujba
zicem, pe jumătate rolul de
locurile de muncă, creşterea
ise fiecărui spiritului de organizare şi i- socialiste cîştigînd trofeul for educaţional şi de decizie. stimulării eforturilor în pro- dar sînt sarcini pentru fieca tivă cu acţiuni formale, lip
site de conţinut educativ. A-
ducţie, promovării atitudinii
re membru al partidului.
Omul, ca om, trebuie între
niţiativă al membrilor de par
„Casca de aur", sectoarele
Esenţial «ni se pare ca în
tid, participarea conştientă a
ţia îmbunătăţirii muncii de
proprietatea
a
socialisţtă,
ţie, reţele Barza, strungari şi
acestora la realizarea sarci Brădişor, Valea Morii, flota- bat mereu cu ce se preocupă, ce înaintate faţă de muncă şi adunările generale, în cadrul vem încă de muncit în direc
aport aduce, profesional sau
nilor ce le revin în dome lăcătuşi de la atelierele cen politic, la materializarea ma principiilor eticii comuniste. activităţii birourilor organiza pregătire a dezbaterilor din
niul vieţii de partid, econo trale, I.I.L. tîmplărie şi altele, rilor sarcini ce ne stau în In activitatea politică sînt ţiilor de bază şi a comitete organizaţiile de bază, a popu
membru xte pildă, încă de la începu creînd condiţii pentru reali socialiste multilateral dezvol largi. In numeroase locuri, lor de partid, între şedinţe să larizării hotărîrilor partidului
mult
faţă îa construcţia societăţi
rnai
antrenşte
mice şi social-obşteşti. Aşa
forţe
se încredinţeze sarcini con
şi a diferitelor legi ale sta
zarea planului anual înainte
tul anului s-au repartizat sar
tate. Aceasta îl ajută, îl e
centrale, uzina electrică, I.I.L.,
dori ca fiecare membru de
nului cincinal în patru ani şi
Comitetul 'orăşenesc de par
cini concrete fiecărui comu de termen, precum şi a pla ducă, îl formează ca militant mai ales la Barza, atelierele crete fiecărui comunist. Am tului.
nist de la I. M. Barza, atelie jumătate. comunist.' I.G.C.L., cooperativa „Moţul" partid să îşi exprime ideile, tid va milita în continuare
Conferinţa Naţională din orăşenesc de partid Brad, bi rele centrale, I.I.L. Brad, co Noi avem în atenţie ca a- Se poate aprecia că, în ul au fost activizate gazetele de preocupările, propunerile, nu pentru îmbunătăţirea activită
iulie 1972 a stabilit noi mă roul său s-au străduit ca sar operativa meşteşugărească dunările generale, şedinţele timul timp, au crescut preo perete şi cele satirice, brigă în fiecare adunare, dar mă ţii organelor şi organizaţiilor
suri în domeniul perfecţionă cinile ce ne revin din docu ..Moţul" şi , din alte unităţi comitetelor de partid să fie cupările organelor şi organi zile artistice de agitaţie, co car o dată pe an. de partid, spre mobilizarea
rii, planificării şi conducerii mentele Conferinţei Naţionale privind mobilizarea colective urmate, să se concretizeze în zaţiilor de partid, de masă şi lectivele de agitatori, care în Sînlem conştienţi de faptul tuturor forţelor şi resurselor
economiei, a întregii vieţi lor de muncă la îndeplinirea sarcini precise pentru fiecare obşteşti pentru intensificarea majoritatea unităţilor urmă că mai avem încă mult de de care dispunem în vederea
sociale în concordanţă cu ce să fie însuşite de masa comu planului de producţie şi a comunist. In fond, o aduna activităţii politico-ideologice. resc sistematic mersul pro muncit cu unele organe de aplicării în viaţă a sarcinilor
niştilor, de ceilalţi oameni ai celui de investiţii. De la în re de partid în care nu se In aproape toate unităţile con ducţiei, cum este folosit tim partid ca cele de la I.T.A. ce ne revin din documentele
rinţele actualei etape a evo
luţiei ţârii noastre, cu obiec muncii. ceputul anului şi pînă în pre întreabă cîţiva comunişti de ţinutul acestei munci este mai pul de lucru, cum sînt între Brad, atelierul mecanic şi ca Conferinţei Naţionale.
spre modul cum şi-au dus la
buinţate utilajele, ce credit i
riera I.Î.L., C.A.P. Brad, Mes
zent aceste unităţi au dat o
tivele fundamentale ale fău In atenţia noastră au stat şi bine axat pe problemele e-
producţie peste plan în valoa îndeplinire sarcinile încredin senţiale ce privesc educarea se acordă calităţii producţiei. teacăn şi altele, care nu au IOAN COSMA
ririi societăţii socialiste mul stau, dealtfel, în permanenţă re de aproape 11 milioane lei. ţate, cum au activat ca oa maselor în spiritul ideip~i şi Desigur, acestea sînt proble renunţat la metodele vechi prim-secretar al Comitetului
tilateral dezvoltate. Comitetul întărirea rolului conducător Rezultate bune au obţinut meni politici la locurile lor moralei comuniste. De ase me generale ale muncii de de muncă, tendinţa unor bi orăşenesc Brad al P.C.R.
n........ -TT*