Page 99 - Drumul_socialismului_1972_08

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 486 © MIERCURI 30 AUGUST 1972

Proiectul Legii finanţelor

UN PUTERNIC INSTRUMENT DE

FILM Di i i E D I T O R I A L E
ÎNTĂRIRE A GESTIUNII 5} de masă“, volum semnat de C. Potîngă. Cartea urmă­
In Editura Junimea a apărut „Socialismul şi cultura
Generozitatea stagiunii es­
tivale pare să fie inepuiza­ autoritatea infailibilă poliţis­ reşte în primul rînd teoretic evoluţia conceptului
tă, inspectorul Chamille, este
„cultură de masă", dezvoltările sale istorice, sensul
bilă în surprize plăcute. O convinsă de valabilitatea u-
Proiectul Legii finanţelor, Iui de finanţare şl creditare. tilizarea raţională şi economi­ la preţurile din contract, iar astfel de surpriză este şi co­ nei urme false. pe care îl capătă termenul în lumina diferitelor con­
supus dezbaterii publice, dă o Consider că în limita de cre­ coasă a mijloacelor circu­ diferenţele pentru variaţiile producţia (ranco-italiană „Ca­ cepţii filozofice, precum şi accepţia nouă, deosebită,
nouă formă de întărire .a ro­ ditare trebuie avut în vedere lante, să sprijine efectiv pro­ de calitate se încasează sau sa de sub arbori", regizată Suspense-ul creat de René pe care o primeşte în socialism. Cartea nu este nu­
Clement dobîndeşte o deose­
lului finanţelor în mai buna creşterea normativului de mij­ ducţia Şi să nu se transfor­ se plătesc numai la sfîrşitul de René Clement, creatorql bită eficacitate prin măies­ mai o cercetare de teorie a culturii, ci în acelaşi timp
organizare şi conducere a loace circulante de la un an me inli-un instrument de tu­ trimestrelor sau chiar la peri­ marelui succes „Gervaise", tria regiei de a păstra mis­ un eseu despre sarcinile intelectualului în societate.
societăţii, în utilizarea cu la altul, diferenţa între nor­ telare măruntă a activităţii oade mai mari ceea ce creea­ avind in generic numele Mă­ terul în jurul cîtorva per­ ★
maximă eficientă a bunului mativul minim finanţat şi nor­ întreprinderilor. ză imobilizări de surse, pre­ riei Schell, zîmbetul căreia sonaje, care pqr să aibă le­ Cartea lui Titus Moraru, „Fiziologia literară", apăru­
public, în stimularea unităţi- mativul trimestrului în cauză, La art. 131 din proiect se cum şi evidenţieri eronate ale ora denumit surisul secolu­ gătură cu o organizaţie se­ tă în Editura Dacia se bazează pe o impresionantă
Iqj- economice pentru econo­ prevede în mod corect că u- nivelurilor de realizare, cos­ lui. N-am fi amintit acest a- cretă. avind ca scop’ acapa­ cantitate de informaţie, constituind o merituoasă şi e-
misirea resurselor cu care creditele aprobate conform nitătile socialiste sînt obligate turilor de producţie sau indi­ manunt dacă pe genericul rarea lui Philip. In decursul rudită contribuţie la studierea unei formule epice mai
sînt dotate şi accelerarea vite­ planurilor de credite trimes­ să prevadă în contractele eco­ catorilor financiari. „Casei de sub arbori" n-am acţiunii ni se rotunjeşte i- puţin cercetate chiar în epocă, aflată pînă acum pe
zei de rotaţie a mijloacelor triale, beneficiile peste plan nomice forme şi instrumente O prevedere de o deosebi­ întîlni nume la fel de sono­ mapinea unei lumi confuze, plan secund studiului criticilor şi istoricilor noştri li­
circulante de care dispun. tă însemnătate pentru topte re, ceea ce denotă că René pasibile de întunecate maşi­ terari.
Totodată legea prevede o se­ unităţile economice o consti­ Clement tine la principiile naţii- Ni se dezvăluie, în a-
rie do reglementări privitoa­ A tuie cea de la art. 138 din sale şi în ceea ce priveşte ceastă ordine de idei, şi cau­
re la răspunderea cadrelor din proiect potrivit căreia unităţi­ alegerea actorilor. Paye Du- zele crizei familiale : carac­ Spectacole Pentru
economie pentru utilizarea in dezbatere publică le economice au dreptul de a naway, devenită celebră în terul de nevroză alimentată
conform destinaţiilor stabili­ suspenda livrările de produ­ Urma peliculei „Bonnie şi de factori externi a unei Vineri dimineaţa, ansam­
te a fondurilor şi mijloacelor se, executarea de lucrări sau Clyde", Maurice Remet, cu­ vieţi sociale încurcate. René blul folcloric judeţean pe melomani
băneşti, întărirea controlului ale unităţilor economice, pînă prestarea de servicii către noscut din „Feu follet“ şi Clement face — fără să mo­ care l-am urmărit etapă de
şi analizei financiare de la la data vărsării lor, mai pu­ de decontare care asigură în­ beneficiarii care nu sînt în „Vrăjitoarea", sînt actori a ralizeze — portretul lumii etapă în pregătirea sa, şi Iubitorii de muzică
nivelul unităţilor economice ţin stocurile de mijloace cir­ casarea într-un timp cît mai stare să le plătească la timp căror prezentă poate onora occidentale, portret decepţio- alături de noi, cititorii noş­ populară găsesc în ma­
scurt a contravalorii produse­
şi pînă la nivelul organelor culante fără mişcare şi de pri­ lor livrate, lucrărilor executate datorită unei activităţi econo­ orice distribuţie. nant, în pofida happy-end-u- tri, părăseşte ţara pentru gazinele de specialitate
de sinteză şi de conducere sos. sau serviciilor prestate şi care mice şi financiare negative. Ecranizînd rpmanul „Copiii lui inerent. a participa la Festivalul fol­ un disc extrem de în­
din economie. Este necesar ca limita de contribuie la întărirea disci­ Această prevedere obligă au plecat" de Arthur Cavq- Fireşte, Faye Dunaway, cloric interpaţional „Topo- drăgit. Este vorba de
Faţă de reglementările pre­ creditare să cuprindă şi bene­ plinei contractuale şi la acce­ toate unităţile economice de nangh, René Clement trezeş­ Barbara Perkins, Frank Lan- raşul de aur" — Zakopane cel avind imprimată vo­
văzute în proiectul de lege, ficiile peste plan ale unităţi­ lerarea decontărilor. Totodată a angaja patrimoniul lor nu­ te interesul prin inventivi­ gella şi Patrick Vincent sînt (R.P. Polonă). îi dorim drum cea cunoscutului inter­
aş avea unele observaţii şi lor economice în scopul sti­ la acest articol se prevede mai in limita fondurilor nor­ tatea cu care investighează la înălţimea rolurilor propu­ buq, o evoluţie pe măsura pret de muzică populară
propuneri. mulării în mai mare măsură dreptul unităţilor bancare de mate, de a produce şi livra un plan social şi unui psiho­ se, făcînd din „Casa de sub valorii sale şi dacă se Ion Cristoreanu. Prin
poate mult rîvnitul „Topo-
Astfel, la art. 56 din proiect a producţiei, al reducerii chel­ a anula forma de decontare ritmic producţia in scopul re- logic, deopotrivă de interesant. arbori" o peliculă bună şi raş de aur" care să împo­ intermediul vocii sale
tuielilor de producţie, al acce­ stabilită de unităţile economi­ intregirit fondurilor necesare Din acest motiv „Casa de puternice, dar melodi­
unde se arată că creditele se sub arbori" nu este un crinţi credibilă, în pofida reguli­ dobească yitrina de succe­ oase, pe care am dori
lerării proceselor de livrare şi ce şi a o înlocui cu alta, fără reînceperii ciclului de pro­
acordă în cadrul limitei de consimţămîntul unităţilor eco­ ducţie. prqpriu-zis, ci este, mai de­ lor de gen care o circum­ se a mişcării artistica, de să o ascultăm in direct
creditare aprobate, este nece­ încasare a produselor. Preci­ nomice. Consider că această Sistarea livrărilor către o grabă, un interesant experi­ scriu. amatori de pp meleagurile de pe una din scenele
zarea conţinutului limitei de ment de a vizualiza raportu­ noastre- aşezămintelor culturale
sar să se precizeze în mod prevedere nu-şi are rostul, şi unitate economică determină Al. COVACI
creditare se Impune şi pe rile create între conştiinţa din judeţ, luăm cunoş­
concret cum se stabileşte li­ considerentul că ea trebuie să ar dăuna bunului mers al ac­ desigur suprastocarea tempo­ frămîntată a omului modern tinţă de melodii ca:
mita de creditare a unităţilor constituie un stimulent pen­ tivităţii de finanţare şi credi­ rară a unor produse la tur? şi ambianta în care trăieşte. ,,De la noi de la fe­
tare. De pildă, introducerea
nizor şi modificări de progra­
economice, în cadrul sistemu- tru unitatea economică în u- plăţilor planificate în cursul me de fabricaţie. De aceea, Philip şi Fiii, tînăra pereche reastră“, „Poartă mîndră
11
anului de plan în locul for­ aş propune ca această măsu­ americană stabilită la Paris, ce-i purta etc.
mei de decontare prin accept ră să fie complotată în sen­ se găsesc fată-n fată cu rit­ Ar
Recomandăm în con­
reduce substanţial volumul sul ca sistarea livrărilor către mul trepidant al metropolei, tinuare cîteva discuri-re-
fapt din care decurge senti­
Dimensiunea morală a munci! fondurilor normate prin pasi­ clienţii răi platnici să fie în­ mentul tinerei femei de a fi lară : Maria Cornescu
cital de muzică popu­
soţită in prealabil de modifi­
ve stabile ale beneficiarului,
neglijată. Această circum­
carea unilaterală de către
în timp ce pe furnizor îl a-
vantajează sub aspectul reali­ furnizor a contractelor de li­ stanţă declanşează la Fiii o (melodii olteneşti) ; Vi-
criză de memorie, o criză
(Urmare din pag. 1) acest abataj suitorul colec­ zării producţiei de marfă şi vrare cu decalarea corespun­ de momente depresive. Deze­ orel Costin (cu reper­
tor a fost tubat (cu tuburi al acumulărilor. Sau introdu­ zătoare a livrărilor sau chiar chilibrarea vieţii familiale toriu din Maramureş) ;
şi-au depăşit randamentul cu diametrul de 800 mm), cerea acreditivului în locul cu anularea lor, în condiţiile pare să fie iremediabilă. Anela Dumitru (cîntece
planificat cu 1,10 tone pe s-au exclus total lucrările acceptării imobilizează o par­ plăţii tuturor despăgubirilor dobrogene) ; Maria Vă­
post, ext răgind numai in de întreţinere pe suitori, a- te din fondurile normate ale legale de către clienţi. Filonul poliţist al povesti­ duva (muzică olteneas­
cursul lunii august peste sigurîndu-se un transport cumpărătorului şi-i creează Reunind într-o formă unita­ rii intervine, deci, pe un te­ că).
ren bine pregătit. Răpirea
500 lone de cărbune în afa­ continuu al producţiei şi^o greutăţi în ceea ce priveşte ră toate problemele privind celor doi copii adulaţi de că­ ☆
ra planului. Ei sînt şi auto­ încărcare a cărbunelui lără finanţarea producţiei. cadrul general al formării şi tre părinţi, rolul îndoielnic Demn de procurat es­
rii unor însemnate economii pericole. Se lucrează in con­ Ultimul alineat al acestui ar­ repartizării fondurilor băneşti al Cynthiei, buna prietenă a te discul „Tangouri ce­
de materiale. Prinţr-o susţi­ diţii tot mai bune, oamenii ticol ar trebui reformulat în din economia naţională, pro­ lebre" pe care orice
nere suplimentară a preaba- fiind atît iniţiatorii multor sensul ca unităţile economice iectul Legii finanţelor, în ur­ familiei, creează un qui-pro- meloman şi-l doreşte in
tajului transversal, au ex­ îmbunătăţiri ale procesului împreună cu organele bancare ma adoptării lui de către Ma­ quo palpitant, încurcătură discoteca personală.
clus total lucrările de între­ de producţie, cit şi benefi­ să stabilească la începutul a- rea Adunare Naţională, va Căreia îi cade victimă — bă­ Scenă din film
ţinere care aveau un volum ciarii lor. Avem rezultate nului de plan forme şi instru­ constitui un puternic instru­ nuită fiind — Fiii. Chiar şi
foarte mare de muncă şi bune pentru că minerii nu mente de decontare care să ment de Întărire a gestiunii
cheltuieli. numai muncesc, ci şi gîn- corespundă mai bine relaţiilor
— Există oameni in sec­ desc cum se poate munci economice dintre unităţi, res­ economice a unităţilor econo­
tor, mineri in • primul rînd, mai spornic şi mai uşor. pectiv care să contribuie la mice, de apărare a avutului
pentru care membrii de Această înţelegere nu au plata ritmică a contravalorii entă a resurselor materiale şi Centenarul comemorării Avram lancu
obştesc, de gospodărire efici­
partid consţilifie exemple deprins-o, cred eu, dinlr-o produselor, lucrărilor şi servi­
mobilizatoare in munca de dată, ci muncind in colec­ ciilor în funcţie de calitatea
zi cu zi ? tiv, invăţind unul de la al­ şi cantitatea lor, precum şi la de muncă şi de creştere a
— Da. Chiar foarte mulţi. tul, ascullînd ‘în primul accelerarea decontărilor. Acest răspunderii tuturor cadrelor Ambele tabere Încep să se pre­ văneni. Rînd pe rînd prefecţii şl scape, dar cad prinşi Ion Butea- Guvernul maghiar ascultă pro­
Tratativele
Petru
e-
se
Guvernul
de
de
De pildă, minerii din bri­ ‘rînd sfatul oamenilor cu lucru se impune deoarece sînt din economie în rrunuirea şi gătească cifiva luptă. fruntaşi români, tribunii Cimpeni strittg ip tabăra munţii nu şi compromise, Dobra. îşi mo­ punerile da lui un Bălcescu insă lntir-
a
A-
zie
hotărit.
răspuns
transformînd
la
lancu
fiind
xecută
gada lui Constantin Alexe, experienţă, al comuniştilor. încă în economie o serie de gospodărirea fondurilor. ceea ce a înrăutăţit şi mai mult intr-o adevărată cetate de nc- bilizează oamenii şi începe din bia la 14 iulie 1849 Bălcescu es-,
din abatajul cameră 18 Există, aşadar, o dimensi­ situaţia. După 10 octombrie, ma­ cucerit. Atacurile împotriva Mun­ nou lupla reuşind in scurt ţinti) te chemat de Kossuth şi iusăr-i
din
ducă
cu
Apuseni
încep
din
dezarma­
trec
româneşti
vest. Dincolo de rezultatele une a muncii, neconscmna- plăţi pentru livrări de materi­ Economist REMUS PĂŢAN sele gărzilor maghiare. la Cind a- ţilor 1849 şi continuă piuă la ianua­ să-l scoată pe Hatvani deosebit munţi cinat să soseşte tratative Cimpeni lancu.
provocindu-i
pierderi
la
abid
Bălcescu
de
rie
în-
rea
bune în ce pripeşte randa­ tă în grafice, dar întîlnită ale cum sînt cărbunii, minere- director financiar-contcibil la cestea se opun, vărsările de sin- fringerea revoluţiei ungare. In grele. la sfîrşitul Iul iulie, dînd trupe­
serioase
mentul, aş releva un fapt. pretutindeni şi mai cu sea­ uriie etc. la care decontările ge sînt inevitabile, astfel că după tot acest timp dînd dovadă pe Cu toaţe luptele care au ur­ le ungare astfel suferiseră misiunea In-
că
fringeri,
Iui
tratativele
împăcare
pentru
au
octombrie
semnificativ. Prin refolosireg. se fac în cursul trimestrului, Centrpla industrială 20 se cufundă întreaga Transilva­ un înalt eroism unei moţii armate reziş- mat, reînceput in iunie 1849 prin era intîrziată. In urma unor lungi
au
re­
în
atacurilor
războiul
nie
civil.
tat
armăturilor metalice din mă acolo unde munca e as­ Hunedoara Folosind trupele imperiale exis­ gulate, incontestabil superioare colpnclul Simonffy sprijinit de discuţii lancu i-a dat lui Bâl-
preabatajul transversal, oa­ pră, dură. E dimensiunea tente in Transilvania şi cu spri­ atit numeric cit şi in dotare. Fo­ deputatul Ion Gozman din Bi­ cescu o scrisoare către Kossuth
3
Cimpeni.
şi
nc-
losind
a-
condiţiile
generalul
români,
menii din această brigadă morală, care vitalizează jinul cetelor de începutul lui de­ precupeţind nimic, terenului conduce­ hor. Răspunzind îşi demersurilor punctul semnată la lui august In dovedeşte
lancu
Scrisoarea
cestora
lancu
expune
sub
pînă
Pucltner
la
au adus sectorului nostru e- munca, care-i conferă ade­ cembrie 1848 reuşeşte să pună rea prefecţilor şi tribunilor lor, do vedere in problema relaţiilor incă o dată Înalta înţelegere a
conomii in valoare de T.A.P.L. Deva stăpîniro pe aproape întreaga '■——I ! ... ■■ ■ I in n—«nm,... m'M. in-, y mr.rw.ti— problemei din partea lui lancu.
119 000 lei. Şi, pentru că la văratele carate. Transilvanie. Aceasta pentru „Văzind propunerile de pace pe
scurt tiip,P> deoarece generalul care ni lc-a adus domnul Băl­
Bem intră in Transilvania excepţia Avram lancu — conducătorul maselor cescu, agentul emigraţiei române,
şi
in
curind o cucereşte cu din partea onoratului ne guvorn ma­
ghiar,
Munţilor Apuseni.
îndatoriri de răspundere Pucltner acest timp, atitudinea lui populare din Munţi Apuseni regretul nu că putSm 'să dezbatem ac­
trebiţie
exprimăm
să
iiţ
Împrejurările
In
cu
túalo
faţă de români se schim­
maghiari
păcii,
ba,
permiţindu-şi
Importante venituri la ameninţări, iar să in treacă chiar fraţii situaţia in restabilirea găsim
care
fiind
ne
decembrie
critică...
totuşi
cind lăncii a mers la Sibiu ce- în revoluţia de la 1048 (IV) _ foarte dovedi sentimentele pentru a
pentru şefii de unităţi rindu-i cetele din munţi se armament frăţeşti, pe care le nutrim faţă
noastre
vă
şl
alimente
din activităţile anexe vează. Bătrînul general pită de de naţiunea maghiară, am hotâ-
eschi­
pentru
sprijinul românilor şi doreşte în­ moţii au făcut din Munţii Apu­ dintre romăni şi maghiari. După rît să răminem neutri faţă de
GEOAGIU. In cadrul cpoperalivei agricole de producţie toarcerea la vechile oriniluieli, seni o ţară românească in care curţi afirma : „.iciupte p.e drepiU armata ungară în tot timpul a-
lupte,
şi
a-
ncataclnd-o
cestor
din Geoagiu au fost înfiinţate şi s-au dezvoltat activităţile Reţeaua de alimentaţie pu­ p.c.i. — prin acestea asigu- nicidecum afirmarea lor. El re­ au luptat cu arma in mină pen­ le-am întrebuinţat in contra a- părindu-ne numai în cazul că am
anexe — unităţi de producţie şi prestaţii de servicii mtte cunoaşte Comitetul, dar fără a- tru drepturi sociale şi naţionale. supritorilor noştri, inşă prin a- fi atacaţi. Nădăjduim că această
care tin loc important 11 ocupă atelierul de tîmplărle pentru blică a municipiului Deva rindu-se controlul permanent tribpţii politice admite reorgani­ Servind lupta pentru emanci­ ceastă mărturisire nu voim a neutralitate va fi respectată a-
binale. Dezvoltând acele sectoare pentru care există condiţii este în permanentă dezvol­ asupra modului în care func­ zarea comitetelor, dar numeşte pare naţională şi socială a po­ deonesla caracterul intregei na­ tit de onoratul guvern ungar cit
materiale şi posibilităţi pentru valorificarea producţiei, co­ tare şi perfecţionare. Iau fi- ţionează aparatajul electric, comiţi dintre saşi, dă ofiţeri pen­ porului său, lancu s-a opus prin ţiuni maghiare“ şi de aceea a- şi de şefii armatei sale“.
operativa agricolă de producţie realizează importante ve­ inţă mereu noi unităţi, me­ de încălzire sau răcire aflat tru inslruţrea cptelor, dar foarte toate mijloacele politicii înguste firmă : „Am pe părţile vedem eă
remite
La
nituri. puţini. Nu ia nici o măsură pen­ a nobilimii ajunse la conduce­ pericolul ne ameninţă încă de a- Kossuth 8 august Bălcescu lancu. lui
Iui
celor
pedepsirea
In
care
mesajul
au
je­
tru
In perioada sctţrsă de la Începutul anului şi pînă în pre­ nite să satisfacă in măsură în dotarea fiecărei unităţi, fuit şi maltratat sau chiar au o- rea statului, fără să confunde proape şi totuşi nu putem înţe­ situaţia de la data respectivă
zent s-au obţinut venituri din activităţile anexe care se ci- tot mai mare cerinţele con­ ţmportant este faptul că o sindit la moarte români, in niciodaţâ poporul maghiar cu no­ lege, nu ştinj din ce cauze sau neutralitatea era tot ce mai pu­
trează la peste 600 900 lei, cu aproape 190 000 lei mai mult sumatorilor. astfel de preocupare mani­ schimb cind la Geoagiu lâncierii bilimea forţe maghiară, au convins că stea­ a- pisrna sau doar superbia, îşi mai tea oferi lancu pentru sprijinul
cele
care
ridicat
intre
voi,
decît s-a planificat. Paralel cu dezvoltarea re­ festă în primul rînd comisia pedepsesc un grup de „nemeşi“ gul libertăţii vor găsi resursele învirlesc sabia agonie să noi nu şi putem revoluţiei maghiare, altfel ar fi
nici
in
că
po­
ţelei de alimentaţie publică specializată din cadrul Trus­ carp au tras in ei ordonă o an­ să înţeleagă că sint aspiraţiile aspira­ vorbi de aproape“. Evident pe­ însemnat să se lanseze intr-o a-
ventură.
manifest
severă
şi
maghiar
chetă
şi
porului
un
dă
creşte şi răspunderea şefilor tului de alimentaţie publică, prin care condamnă „cruzimile“ ţiile poporului român. In lot ricolul de care aminteşte lancu Misiunea lui Bălcescu nu dat
c cel al rcacţiunii de care se te­
a
de» unităţi, grija lor pentru ceea ce se face simtit în ma­ românilor. acţiune energică şi ho- cursul evenimentelor, lancu a mea şi el. roadele dorite, dar a cimentat o
Printr-o
firească
doi
dedicaţie apărarea cu înalt simţ gos­ rea majoritate a restauran­ tărită reuşeşte să Bem, in rezis­ răspuns tuturor a iniţiativelor de de rezultate bune au mal fost lungi duse cu prietenie revoluţiouari intre cel ca­
Tratativele
cele
şi
generalul
scurt
dar
împăcare,
la
respins
mari
democraţi
de
podăresc a bunurilor încre­
telor şi bufetelor. Periodic,
iufringa
timp,
pună
încercare
să
orice
ţinut
sus
dinţate. in oraşul Deva e- comisia specializată din ca­ Transilvania, care imperiale din început inferioritate începuseră de român. revoluţionarul democrat Bălcescu. re au emanciparea steagul luptei
trupelor
tenţa
poporul
în
avind
pentru
experi­
socială
Bălcescu
Tinărul
şi
mult,
lupteie
Cind
se
iii
retrag
'armenilor care xistă numeroase unităţi, drul trustului efectuează con­ a Bucovina şi in Ţările Române. ca Bem excese părţi, se lancu găseşte resurse enţa revoluţiei vederi democratico a timpul revoluţiei poporului anii 1848—
din
Ţara
Româ­
român
a
naţională
In
ambe­
de
produseseră
nească
printre care „Transilvania",
troale, ajutînd pe responsa­
şi
up
intţ-at
Transilvania
le
din
atît
„Perla cetăţii", „Cafe-bar", bilii de unităţi să înlăture eliberator. In manifestele sale a- pentru a începe tratative cu de­ intervenit lingă pe lingă in lancu cit 1849 din ţara noastră.
pe
şi
vederea
Ivossuth
ii
cofetăria „Bulevard" ai că­ defecţiunile ce pot provoca dresate la poporului român ungurii, chea­ ca legaţii guvernului de ia Pesta. 1849 armatele realizării frontului comuti romă*
cu
împăcare
mă
In
lui
primăvara
»/ mai mult Soarele ror responsabili se ocupă cu mai există încă unele unităţi tribuie lupta lor eliberarea popoarelor, maghiare in au lupta obţinut împotriva no-magbiar şi-o împotriva la reacţiumi. Prof. ION FRATILA
incendii- Cu toate acestea,
să
prin
con­
comună
succese
mai
Acţiuitea
începe
26
la
maximă grijă de apărarea
mari
lor
naţiunilor.
Rezistenţa
bunurilor materiale împo­ (gogoşerio, cofetărie din car­ pentru lui prosperitatea greu mai pu­ austriecilor. Apuseni a românilor 1849, dar tratativele merg greu. Prof. MIHAI CERGHEPEAN
Bem
din
Apelurile
Munţii
dat
de
Dacâ se poate spune aşa, li­ scafandrll uzinelor subterane din triva distrugerilor provocate tierul Gojdu, Crama dacilor teau schimba situaţia şi aceasta gindit lui Ivossuth. Cei cca.
cît
toralul nostru qste o oază de Valea Jiului, Barza, Teliuc, Ghe- de eventuale incendii. In a- etc.) în care grija pentru cu atît mal mult cu puteri comisa- 12 000 de oameni ciţi ţineau cor­ în Memoria Securilor
donul
necesari
guvernului
rt|l
munţilor
depline
cu
erau
soare şi apă, o erupţie de lu­ lar, Deva, din toate labirinturi­ ceste unităţi, ca şi în altele, apărarea bunurilor împotri­ avea cu totul alte vederi. Csany alte părţi in vederea unor noi
mină şi căldură, un imens sa­ le subterane, care au fost sau se constată preocupare per­ va incendiilor esle lăsată pe eludează prevederile amnistiei lupte cu austriecii. De aeepa,
şi
natoriu de infuzie a sănătăţii. se mal află acum în concediu manentă pentru buna depo­ plan secundar. Evident că promise de Bem împart „judecători­ guvernul se gin deşte tot mai se­
de
ile
condamnări
singe“
împăcare
o
rios
la
cu
românii.
Pindind. Soarele, de la răsări­ pe litoral. Şi am aies dintr-o zitare a mărfurilor, precum atît comisia de p.c.i., cît şi cu nemiluita. Apărătoare ‘ a inte­ Misiunea este încredinţată depu­ ŢEBEA. ÎMPLINIRI CU
tul pînă la apusul lui, urmă- fototecă bogată în imagini cea şi pentru exploatarea în con­ reselor nobiliare ameninţate, gu­ tatului Dragoş, român din par­
făcut
Ia
rindu-l cum urcă pe scara zi­ mai proaspătă ilustrată din O- diţii de deplină securitate a fiecare responsabil în parte vernarea şi lui ntai Csany a fierberea să lamentul de Abrud, Pesta. Dragoş. so­
mult
ip
sit
la
tratativele
Începe
crească
lei, devii invidios 'pentru harul limp (Mangalia-Nord), spre a instalaţiilor electrice. au datoria să la cele mai e- sinul maselor populare. cu conducătorii moţilor, dar in GLAS DE ISTORIE
ce-l împroaşcă, cu toată dărui­ o da cu dedicaţie celor de a- De un real folos în aceas­ ficiente măsuri pentru înlă­ lancu urmărea cu toată aten­ cursul acestora trupele de sub
lui
Hatvani
plin
ceea
îngrijorare
Şi
rea, de jur-împrejur ; poate cei casă, „Ne simţim bine. Soarele turarea cauzelor care pot ţia se petrece de dincolo de grani­ conducerea ocupă Abrudul şi pătrund
com­
in
ce
munţi,
mai invidioşi oameni pentru a- tă activitate le sînt şefilor ţele cordoanelor militare care în­ promit tratativele începute. în­ ,.L,a umbra gorunului lui Horia să mă duceţi cind oi
cest har sînt cei care iubesc ne-a spălat cărbunele de pe de unităţi comisiile de da naştere incendiilor. conjuraţi Munţii Apuşeni, deve­ suşi Dragoş işi pierde viaţa, fi­ muri, că acolo mi-a fost mai drag mie in viaţă“ le spunea
cel mai mult Soarele, lumina, faţă... niţi centrpl revoluţionar şi de ind considerat de moţi drept un lancu prietenilor cind colinda plaiurile Zarandului cu flu­
rezistenţă al românilor transil­
temperatura, mesajul lui de C. MIREA amăgitor. lancu abia reuşeşte să ierul la şerpar şi altul in mină, dus de dorurile adinei de
viaţă - minerii. libertate neîmplinită. Lumea credea în el, ii preamărea a-
dinca dragoste de popor.
In ciclul neîntrerupt de mun­
că şi viaţă, minerul Coboară şi i§ > „O lost ajuns cu sicriul la groapă sub gorun — îşi a- *
iese mereu din subteranele pă- :î i-, ■ .. . ■ : : - -- ' Şi : - . . minteşte baci Dragoşa din Ţebea povestirile bunicii — şi
1
mînteşti ca un explorator care .... ...... ./'J ■ : Y. drumul din^ Baia de Criş în Ţebea era plin de cei veniţi
nu-şi îngăduie, niciodată clipă iîllSillItp din ţoale părţile să-l ducă pe ultimul lui drum. Tot oameni
de răgaz ; din întuneric scoate cu răc.lete aprinse in mină. De se zice din bătrîni că
lumina, o face să pîlpîie la în­ trei zile or tot ars torţele în cimpul de peste drum şi trei
ceput, pentru ca apoi să erupă ;|lll TA AAV ŢA sAĂAA--. A zile n-o încetat să plingă clopotul din Ţebea, după cel ca­
re a fost Avram lancu".
ca din mii de cratere.
Minerul este omul care, în Ţebienii sînt mîndri de ireamălul cu glas de istorie dîr-
înţelesul cel mai deplin al cu- ză al gorunului secular. Din rădăcinile lui par să-şi tragă
vîntului, iubeşte cel mai mult vigoarea cele două văi ale salului pe care, în ani, s-au aşe­
Soarele, lumina. Ori de cîte ori zat harnicii mineri şi gospodari din Ţebea. Aproape fieca­
coboară ip adine, la orice oră, re dintre familiile satului are doi-trei angajaţi, fie la mina
gîndul lui este de a se întoar­ pentru extracţia cărbunelui din sat, fie la Barza, la mină.
ce „la zi", de a vedea mijind ori la Baia de Criş, la „Moţul". La întoarcerea din şut îi
ziua, cupola albastră a cerului, ajută pe ceilalţi la lucru, la C.A.P.
de a călca stăpîn pe scoarţa înfiinţată de 13 ani, cooperativa realizează o producţie
pămîntului. De aici trimite el globală valorică de aproximativ 2 500 000 lei.
spre zi pulberea de lumină, scli­ Despre hotărirca dîrză a ţebienilor de a se purta me­
pirea din noapte a zilei, forţa reu cu fruntea sus, spre cinstirea înaintaşilor, vorbeşte şi'
ce pune în mişcare multe mii chipul de azi al salului. Tot a treia, a patra familie are
de herghelii putere. casă nouă. Altele îşi construiesc acum. Rar cîte o casă ve­
Miner, pe litoralul însorit, pe che, unde şi muie. Localnicii se mîndresc şi cu maiştrii, in­
acest imens teritoriu de soare ginerii, profesorii, juriştii, medicii, învăţătorii ridicaţi din
şi apă. Din lumea pestriţă, mul­ salul lor. Oriunde s-ar fi împrăştiat, ei poartă, dusă din
ticoloră a litoralului, nimeni nu tată in fiu, iubirea adincă de locurile cu glas de bucium şi »
merită mai mult decît minerii răzvrătire, mindria .de a fi răsărit în umbra strălucită a a-
întîlnirea cu Soarele. E singurul mintirilor de glorie străbună.
loc unde el se bronzează nu cu Pentru cei mici au înălţat şcoală nouă, cu patru săli
praful fin de cărbune, ci cu po­ de clasă, cu grădiniţă şi club. Deşi numai la 2 km de Baia
leiul fierbinte al astrului. Aceas­ de CTiş, centrul de comună, şi 6 km de Brad, au in sat trei
tă escapadă din adîncurile sub- magazine, o frizerie, o cojocărie. Pentru anul viitor au
pămîntene spre Soare înseam­ prevăzut ridicarea unui modern cămin cultural cu etaj, cu
nă, pentru miner, nu numai un spaţii de agrement şi muzeu.
moment de reconfortare, ci şi Cei din Ţebea nu sint mulţumiţi de ce au. Dorinţa de
o regenerare de forţe, o reîm­ Imaginea tio faţă vorbe şte elocvent despre splendidul litoral românesc, minunat loc de odihnă pentru oamenii muncii din (ara noastră şl turiştii ve­ mai bine, mai frumos le călăuzeşte fiecare drum, fiecare
prospătare a energiilor. niţi do peste hotare. gînd.
Am trecut în revistă toate a- ILEANA LASCU
ceste reflecţi? cu gîndul la toţi