Page 1 - Drumul_socialismului_1972_09

Proletari din toate fărlle, uni}l-vă I
în interiorul ziarului

H Agitaţia vizuală militantă —

imperativ în stimularea întrecerii

Q în Valea Jiului. Noi orizonturi

subterane, noi orizonturi de viaţă
¡pagina a II - a)

Ü Centenarul comemorării lui

Avram iancu
[pagina a III-a)

ANUL XXIV Nr. 5 488 VINERI 1 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Intre 24 şi 26 octombrie 1972

Tovarăşul Micolae Ceauşescu,

împreună cu tovarăşa

Elena Ceauşescu, va face

o vizită în Belgia

La Invitaţia regelui Baudouin preună cu tovarăşa Elena
I şi a reginei Fabiola, pre­ Ceauşescu, va face o vizită
şedintele Consiliului de Stat oficială în Belgia, între 24 şi
al Republicii Socialiste Româ­
nia, Nicolae Ceauşescu, îm-

Conferinţa Comisiei municipale

de Cruce rosie Deva

Ieri s-au desfăşurat la De­ peste 12 600 de membri şl
va lucrările conferinţei Co­ depunerea în contul Crucii
misiei municipale de Cruce roşii a peste 43 000 lei coti­
roşie din Deva. La conferin­ zaţii.
Participanţii la dezbateri —
-------------------- -------------------------- ţă au participat preşedinţi şi printre care Dionisie Pinte-
secretari ai comisiilor de Cru­
L a începutul anului, FUNUURIIE AVANSATE I ce roşie din întreprinderile, can, Doina Petică, Sandu Gra­
cînd la Întreprinderea
instituţiile şi cartierele ora­
ma au făcut propuneri va­
de Industrie locală O-
răştle se luase iniţiativa de şului, membrii comisiei mu­ loroase pentru îmbunătăţirea
nicipale de Cruce roşie, invi­
activităţii, adresîndu-se celor
formare a unor brigăzi de ti­ taţi. prezenţi cu apelul de a face
neret în secţiile de prelucra­ Ú FIE RESTITUITE SOCIETĂŢII lU TERMEN Materialele prezentate, dez­ din responsabilitatea pe care
re mecanică şi sculărie, u- baterile conferinţei au rele­ o au pe linie de Cruce roşie
nii meseriaşi mai vechi se vat munca desfăşurată de co­ o datorie de onoare.
îndoiau de rezultatele ce se misia municipală care, avînd Conferinţa a adoptat un
vor obţine. SCURT, Ci RtlEEICII III» drept călăuză recenta hotă- plan de măsuri în care au
Hotărîrea comitetului U.T.C. rîre a Secretariatului C.C. al fost prevăzute obiective pen­
al întreprinderii, sprijinită de P.C.R. cu privire la îmbună­ tru îmbunătăţirea muncii vii­
organizaţia de partid, baza­ lor circulante şi, deci, pentru tăţirea activităţii de Cruce toare, a ales membrii comi­
tă pe o analiză reală şl con­ Raportul prezentat de tova­ Numai în ultimul deceniu recuperarea şi redarea fondu­ roşie ce urmăreşte înfăptui­ siei municipale de Cruce ro­
cretă a posibilităţilor de a răşul Nicolae Ceauşescu la fondurile de investiţii alocate rilor avansate de societate rea unei largi acţiuni de e- şie şi delegaţii la conferinţa
entrena elanul şi spiritul crea­ Conferinţa Naţională a parti­ judeţului nostru depăşesc su­ pentru dezvoltarea şi moderni­ ducaţie şi propagandă sanita­ judeţeană. Ca preşedinte al
tor al tinerilor, de a impulsio- dului situează pe primul plan ma de 25 miliarde lei, ceea ră, prevenirea îmbolnăvirilor, comisiei municipale de Cru­
orientările, ideile şi măsurile ce ne-a situat în toată aceas­ zarea acestor unităţi, este la combaterea epidemiilor, acor­ ce roşie a fost ales tovarăşul
care vizează creşterea într-un tă perioadă pe primele 4-5 lo­ nivelul cerinţelor. Creşterea darea primului ajutor în caz Mihai Cimbru.
ritm mai înalt a eficienţei e- curi între judeţele tării. Acest continuă şi accelerată a pro­ de accidente şi calamităţi, a In încheierea lucrărilor
uriaş efort s-a concretizat în
conomice, fructificarea raţio­
Brigăzi de nală şi cu maximum de randa­ creşterea permanentă a fon­ ducţiei şi a acumulărilor obţi-, înscris în cele cinci luni de conferinţei a luat cuvintul
nute la 1000 lei fonduri de
ment a resurselor materiale durilor fixe, a mijloacelor de producţie dovedeşte din plin la reorganizarea activităţii tovarăşa Maria Creţu, secre­
tar al Comitetului municipal
şi umane de care dispune ţara producţie, a potenţialului teh­ acest lucru. rezultate meritorii. Astfel au Deva al P.C.R., care, apreci­
tineret cu pro­ noastră. .Aceasta impune creş­ nic productiv al judeţului. As­ Din păcate, situaţia nu este fost constituite în municipiul ind munca depusă de comi­
terea răspunderii tuturor fac­ tăzi, volumul fondurilor fixe asemănătoare la toate între­ Deva 105 comisii de Cruce sia municipală de Cruce ro­
torilor pentru buna gospodări­ situează industria hunedorea- prinderile din judeţ şi trebuie roşie pe întreprinderi, insti­ şie, a dat îndrumări valoroa­
socialiste,
organizaţii
tuţii,
ducţie sporită re a fondurilor materiale şi nă în primele două locuri pe să arătăm că mai sînt încă la In sala de comandă a blocurilor I Săvescu asigură cu o deo­ cartiere, a căror activitate se care să ducă la materiali­
şi II de la Termocentra­
financiare. „Indiferent de mă­
ţară, fapt care cere din partea
Iulian
destule cazuri cînd însemnate
principal
Mintia,
maistrul
zarea exemplară a obiective­
parametri
rimea cheltuielilor — subli­ tuturor întreprinderilor mă­ rezerve interne de sporire a sebită responsabilitate mersul constant la înalţi Foto: V. ONOIU al a- s-a soldat cu înscrierea în lor propuse pentru îmbunătă­
gregatelor.
niază secretând general al suri pentru folosirea .cu ma­ ' eficienţei nu sînt puse în va­ Societatea de Cruce roşie a ţirea activităţii.
na atmosfera de întrecere în partidului — trebuie întotdea­ ximum de randament a acestui loare din cauză că se acţio­
muncă, a rămas însă fermă. una stabilit cu precizie în ce însemnat potenţial productiv. nează mai mult pentru înde­
Brigăzile s-au conturat cu- termen şi cu ce beneficii vor Aşa cum s-a subliniat în plinirea sarcinilor cantitative,
prinzînd circa 60 de tineri fi restituite societăţii fonduri­ mod deosebit la Conferinţa iăsîndu-se pe planul al doilea
meseriaşi. Iar activitatea lor, le avansate". Naţională a partidului, este sau chiar neglijîndu-se laturi­ Umple manifestări de masă cu prilejul
pe zi ce trecea, a început să Date fiind potenţialul pro­ imperios necesar ca toţi cei le calitative ale procesului de Seară
prindă roade. Se întimpinau ductiv şi importanţa judeţului care participă în procesul de producţie. Numai aşa se ex­
şi greutăţi. Lipsa de experi­ Hunedoara în economia naţio­ realizare a producţiei materi­ plică faptul că pe 7 luni din
enţă în muncă, mai ales, căci nală, este deosebit de impor­ ale să lupte pentru accelera­ acest an 11 întreprinderi in­ de poezie
noua formă de organizare le tant ca în fiecare întreprin­ rea vitezei de rotaţie a fon­ dustriale au depăşit preţul de comemurării centenarului Avram Iancu
punea în faţă situaţii inedi­ dere să se procedeze — în durilor ce le-au fost încredin­ cost planificat şi nivelul chel­
te. Dar ajutorul dat de co­ spiritul sarcinilor trasate de ţate de stat, să găsească solu­ tuielilor materiale la 1000 lei PUI. In cadrul cămi­
mitetul de partid şi condu­ Conferinţa Naţională a P.C.R. ţii pentru scurtarea ciclurilor producţie marfă fabricată, iar nului cultural din Pui
cerea întreprinderii, prin maiş­ — la analizarea modului cum de fabricaţie, îmbunătăţirea 7 din acestea nu au realizat Pe plaiurile Hunedoarei, pă- turale, în şcoli expuneri, sim­ fice şi condiţiile existente în
tri şi muncitori cu experien­ se restituie economiei fondu­ calităţii producţiei şi reduce­ cuantumul beneficiilor prevă­ a avut loc o interesan­ mînt pe care „Craiul munţi­ pozioane, călătorii pe hartă, acea vreme pe teritoriul Tran­
ţă îndelungată în producţie a rile ce le-au fost puse la dis­ rea cheltuielilor materiale, căi zute, ori au depăşit dotaţiile tă seară de poezie de­ lor", Avram Iancu, şi-a petre­ recitaluri de poezie şi alte silvaniei.
dicată lui Avram Ian­
venit la timp. poziţie. sigure pentru ridicarea nive­ planificate. Depăşiri însemnate cu. Au participat poeţi, cut o bună parte a vieţii, se manifestări menite să glorifi­ In peisajul manifestărilor or­
— Iniţiativa pe care am Din capul locului trebuie fă­ lului calitativ al activităţii e- ale preţului de cost, în special membri ai cenaclului desfăşoară în aceste zile mul­ ce lupta maselor împotriva ganizate, îndeosebi în locali­
împilării naţionale şi sociale,
luat-o de a forma brigăzi de cută remarca că pe lîngă re­ conomice. a cheltuielilor materiale, au literar „Ritmuri" din tiple manifestări închinate tăţile din Zarand, serile folclo­
tineret — spunea secretarul zultatele remarcabile obţinute Rezultatele obţinute pînă în înregistrat Centrala cărbunelui Deva : Eugen Evu, Tra- memoriei sale prodigioase a- să adîncească cunoaşterea rice pe tema „Avram Iancu în
comitetului U.T.C., Alexandru de economia judeţului nostru prezent pe calea înfăptuirii Petroşani, întreprinderea mini­ dînc încrustate in mintea şi i- condiţiilor istorice in care s-a folclorul românesc", drumeţiile
Munteanu — a avut menirea în domeniul creşterii rapide a acestor deziderate majore ga­ eră Barza, „Marmura" Simeria, ian Filimon, Aurelian nlma poporului, care preţuieş­ desfăşurat revoluţia de la şi călătoriile imaginare „prin
nu numai de a ridica activi­ eficientei economice şi resti­ rantează o evoluţie pozitivă C.E.l.L. Deva, Fabrica „Vi­ Sîrbu. te aşa cum se cuvine faptele 1848 pe baza viziunii istorio­ locurile ce amintesc de acti­
tatea tinerilor cl şi disciplina tuirea, recuperarea într-un în perioadele următoare. Da­ dra“ si Fabrica de nutreţuri Prin versurile lor, sale de nemăsurată vitejie, grafiei marxiste, a documen­ vitatea revoluţionară a lui A-
muncii. Absenţele nemotivate termen cît mai scurt a fondu­ că ar fi să ne referim numai combinate Orăştie. creatorii deveni au a- lupta dîrză pentru eliberare telor şi datelor noi pe care vram Iancu" caravanele mu­
- care se ridicau anul trecut rilor acordate de societate la Combinatul siderurgic Hu­ dus un călduros oma­ socială şi naţională. In uzine, le avem la îndemînâ, rod al zeistice, serile muzeale, mon­
instituţii, cluburi, case de cul­
la circa 360 de ore — în a- pentru dezvoltarea economiei nedoara, Uzina „Victoria“ Că- ZEVEDEI ŞTEF giu măreţei figuri a ce­ cercetării ultimilor ani. Expu­ tajele literare şi literar-muzi-
judeţului, mai sînt încă o se­ lan şi Fabrica chimică Orăş- lui care a intrat în tură şi cămine culturale are nerea „Avram Iancu - con­ cale- au avut darul să aducă
M. FILCEA rie de probleme nerezolvate, tie, observăm că preocuparea directorul Direcţiei judeţene conştiinţa populară sub loc o activitate efervescentă ducătorul revoluţiei din Tran­ în faţa spectatorilor forme i-
rămîneri în urmă şi de rezer­ pentru ridicarea eficienţei e- de statistică numele de „craiul mun­ în care sînt cuprinse forţele silvania“ a urmărit tocmai a- nedlte de prezentare şi cu­
(Continuare în pagina ve interne insuficient valori­ conomice, pentru accelerarea cultural-artistice cele mai de semenea obiective, iar simpo­ noaştere a activităţii şi vieţii
ficate. vitezei de rotaţie a mijloace­ ţilor" : Redăm cîteva seamă. Desigur, spaţiul nu zioanele privind viaţa şi ac­ sale. Festivalul folcloric „Doi­
V-, (Continuare în pagina a 2-a) îngăduie o cuprindere exhaus­ tivitatea lui Avram Iancu ce
titluri: „Balada lui Ian­ na lancului", desfăşurat în lo-
cu" de Eugen Evu, „Is­ tivă a manifestărilor ce au a- se desfăşoară în aceste zile
vut loc pînă în prezent sau în localităţile Hunedoara, Pe­
torie" (fragment) de vor avea loc în continuare. troşani, Orăştie, Haţeg, Brad, Prof. PETRE ŢIRĂU
Sîrbu,
Aurelian
„Pă-
Dorinţa noastră este de a o-
CONSTRUCTORII mînt de glorie" (frag­ feri cititorului o imagine a di­ Baia de Criş, Vaţa de Jos, vicepreşedinte al Comitetului de
cultură şi educaţie socialistă
Blăjeni, Buceş vor completa
mensiunilor
ment) de Traian Fili­ ansamblul el. comemorării în informarea oamenilor cu noi al judeţului Hunedoara
Şl CLEPSIDRA mon. încă din luna iulie au fost date in legătură cu conţinu­
tul şi direcţiile de desfăşurare
organizate în aşezămintele cul­ a revoluţiei, trăsăturile speci­ (Continuare în pagina a 3-a)
Ieri, o pînză deasă de apă precise se află hotărîrea con­ acţionat dulgherii din echipa forma arzătoare — zona cau-
a acoperit cerul Hunedoarei. structorilor de a lupta în ori­ condusă de Macedon Pop. A- perelor — precum şi o ma­
A plouat aproape încontinuu. ce condiţii cu timpul. De a ceşfia au lucrat la montarea re parte din subturnările ne­
Cu toate acestea constructo­ obţine victoria, cu orice preţ! cofrajelor şi pieselor înglo­ cesare la maşina de astupat
rii de pe marele şantier al Ieri, cotele construcţiilor au bate de la cadrele nr. 1 şi şi desfundat, de pe furnalul Neînţelegerile dintre C.L.F. Orăştie şi Nouă agenţie
furnalului nr. 9 au rămas ne­ înaintat cu aceeaşi repeziciu­ nr. 2. propriu-zis.
clintiţi pe schele, au continu­ ne ca şi în alte zile. Bătălia In noaptea de 30-31 au­ A fost încheiată cu succces C. E. C.
at să execute cofraje, să cea mare s-a dat, şi se va da gust a.c., constructorii din şi recepţia definitivă a cau- O.A.P. se repercutează negativ asupra
monteze construcţii metalice şi de acum încolo, la estaca­ echipa lui Vasile Pascu — e- perelor. Execuţia acestor im­ MUNCELU MIC. Pen­
şi să zidească. In toate punc­ da buncărelor — sistemul de chipă care acţionează pe tru deservirea munci­
tele de lucru au continuat să alimentare a gigantului side­ toată suprafaţa şantierului — portante agregate a primit torilor de la Exploata­
se audă sunetele specifice rurgic. Dulgherii din echipa au terminat montarea armă­ nota maximă la examenul ca­ aprovizionării populaţiei rea minieră din Mun-
muncii, comenzile scurte ale lui Dionisie Laszlo au lucrat turilor la buncărul de cocs lităţii. Acum constructorii se celu Mic şi a ţăranilor
celor care conduceau opera­ la buncărele de minereu din din partea sudică. Imediat pregătesc pentru începerea cooperatori şi individu­
ţiile. Pe constructorii colo­ sud. Ei au montat cofrajele şi a început şi betonarea aces­ uscării preîncâlzitorului nr. 4. Cooperativa agricolă de pro­ depozit, Constantin Bistrîan, solut necesară prezenţa dum­ ali din comuna Veţel,
sului siderurgic nu-i poate piesele înglobate, pe care se tui buncăr. Ieri, echipa lui Echipa de montori condu­ ducţie din Orăştie are o fer­ a refuzat categoric să pri­ nealor la recoltat — să trea­ privind depunerile şi
îndepărta nimic de Ia locu­ vor sprijini şi asambla uti­ Pascu a trecut la montarea să de Valentin Becze, sub mă legumicolă in suprafaţă mească roşiile pe motiv că că şi pe la grădină. Spunem restituirile pe libretele
rile lor de muncă. Nici vîn- lajele, la o mare parte din armăturilor pe buncărul de îndrumarea maistrului Petru de aproape 100 ha. Culturile sînt necorespunzătoare cali­ astfel, pentru ca nici unul de economii, în aceas­
tul, nici ploaia 1 Aceşti oa­ buncăre. Au acţionat, de a- cocs din nord. Sîrbu, a montat toate motoa­ — ca urmare a grijii ce li s-a tativ. Şoferul a fost îndrumat din consilierii de la C.A.P. O- tă localitate s-a înfiin­
meni ştiu că nu pot să se o- semenea, la cadrele nr. 103 O parte dintre constructori, rele din casa troliilor, la acordat — dau producţii mari. să meargă cu marfa respecti­ răştie nu a putut să ne spună ţat recent o agenţie
dihnească nici în asemenea şi nr. 104 — ultimele două conduşi de maistrul Augustin C.A.M.C. Pînă acum s-au valorificat vă la secţia de semiindustria- care a fost motivul pentru C.E.C. cu mandatar
clipe. „Nisipul" timpului se cadre din partea de miazăzi Florescu, nu continuat lucră­ Din tot ce se vede zilnic cantităţi însemnate de legu­ lizare. Acolo, după sortare care aproape o jumătate de contractual — ne-a
scurge parcă prea repede în a estacadei. După terminarea rile de subturnare la diverse pe şantierul gigantului side­ me şi zarzavaturi. Ne aflăm s-au luat în consideraţie nu­ tonă de roşii au fost rebúta­ informat tovarăşul Ioan
clepsidră. Şi obiectivul side­ acestora, locul va fi cedat utilaje aşezate pe toată su­ rurgic rezultă că obiectivul în plin sezon de recoltare şi mai 300 kg roşii, restul se te. Dezinteresul pe care-1 ma­ Roşea, directorul filia­
rurgic trebuie să fie termi­ mentorilor care vor începe prafaţa şantierului. Pînă în va fi terminat înainte de ter­ valorificare a produselor de zice că au fost rebútate. nifestă conducerea C.A.P. es­ lei C.E.C. Deva.
nat, să producă fontă aşa căptuşirea buncărelor. In si­ prezent, ei au terminat sub- men. grădină. Se semnalează însă De ce o asemenea stare de te desigur favorabil salariaţi­
cum s-a prevăzut. metrie cu Laszlo, la buncăre­ turnările la utilajele din hala că o parte din recolta care se lucruri ? Răspunsul la această lor de la C.L.F. Astfel li se
In miezul acestor scopuri le de minereu din nord au troliilor, ia cele de pe plat­ MARIN NEGOIJĂ adună se deprPciază nejusti­ întrebare nu l-am putut primi dă mînă liberă să dispună
ficat în loc să fie valorificată de la conducerea cooperati­ după bunul plac de legumele
pe piaţă. Iată despre ce-i vor­ vei agricole, nici de la C.L.F. şi zarzavaturile cooperativei.
ba. . Orăştie. Oricare ar fi fost în­ Varza, roşiile, castraveţii şi VREMEA
In ziua în care am între­ să motivaţiile dumnealor, se alte produse se ridică fără
prins raidul la ferma legumi­ desprinde clar că în privinţa delegat, fără să li se facă re­
colă din Orăştie, şeful echi­ valorificării produselor se ma­ cepţia în teren. PENTRU 24 ORE
pei de grădinari, Florea Amza, nifestă neglijenţă, atît din Despre neînţelegerile şi lip­ Vreme răcoroasă, cu
ne-a relatat că produsele ca­ partea unităţii agricole pro­ sa de interes care apar une­ cerul mai mult noros.
re pleacă spre Centrul de ducătoare, cît şi din partea ori între unităţile agricole şi Temporar vor cădea
legume şi fructe din Orăştie celor care sînt autorizaţi să centrele de legume şi fructe, precipitaţii sub formă
nu se recepţionează în teren. primească pentru valorificare atunci cînd este vorba să se de ploaie. Vînt slab
Marfa se trimite la depozitul legumele şi zarzavaturile res­ valorifice produsele legumico­ din sud. Temperatura
C.L.F. care, după bunul plac pective. La ferma legumicolă, le,. am mai scris. Aşteptăm minimă va fi cuprinsă
al salariaţilor ce lucrează a- numărul braţelor de muncă din partea conducerilor unită­ între 7 şi 10 grade, iar
colo, este încadrată la o ca­ este insuficient, faţă de su­ ţilor vizate mai sus un răs­ maxima între 16 şi 18
litate cu mult inferioară. Pen­ prafeţele mari plantate şi puns clar, din care să rezulte grade.
tru a confirma cele spuse, in­ insămînţate cu legume şi zar­ concret ce anume au între­ PENTRU URMĂTOARELE
terlocutorul ne-a relatat că în zavaturi care trebuie grabnic prins pentru a schimba clima­ DOUĂ ZILE
ziua de 26 august a.c. condu­ recoltate. Sînt de valorificat tul nefavorabil care dăinuie Vremea se menţine
cătorul auto Ioan Precup, de în prima urgenţă castraveţii intre dumnealor, climat care răcoroasă, cu cerul no­
la Centrul de legume şi fruc­ de pé 6 ha, ardeii şi roşiile se repercutează negativ asu­ ros, favorabilă precipi­
te, a ridicat din cadrul fermei de pe 8 ha. Membrii consiliu­ pra calităţii şi cantităţii pro­ taţiilor sub formă de
legumicole cantitatea de 750 lui de conducere nu şi-au duselor legumicole, a bunei ploaie. Temperatura în
înainte ele a trece la acţiune cîteva precizări cu competenţă: inginerul Gheorghc Birău explică echipei lui Iuliu Ko kg roşii. Produsele au fost găsit încă timp — deşi în­ aprovizionări a populaţiei. scădere.
vacs unele detalii, pentru a grăbi finalizarea lucrărilor pe şantierul furnalului nr. 9. duse la C.L.F., însă şeful de tr-un asemenea moment e ab­ N. PANAITESCU