Page 10 - Drumul_socialismului_1972_09

wwaaWBWg
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 490 @ DUMINICĂ 3 SEPTEMBRIE 1972

CONŞTIINŢE

Şl BRĂ ŢA RI DE A UR

La demonstraţia oameni­ minei Lupeni. Brigada pe sărbătoririi gloriosului se­ dotare şi a timpului de lu­
lor muncii din Petroşani cu care o conduce n-a rămas micentenar al partidului, cru, primele rezultate au
ocazia zilei de 23 August, niciodată datoare faţă de minerul Petre Constantin fost îmbucurătoare: briga­
în coloana minerilor de la plan. Dimpotrivă! Brigadie­ este Erou al Muncii Socia­ da care a lansat iniţiativa
Lupeni era şi Petre Con­ rul Petre Constantin este a- liste — preţuire a muncii a realizat trei cicluri com­
stantin, minerul şef de bri­ utorul multor recorduri în sale demne. plete peste plan — lucru
gadă din sectorul IV. A jost producţia de cărbune a ex­ Anul acesta, din primele raportat cu mîndrie de mi­
primit cu flori. Flori arun­ ploatării. zile ale marii întreceri de­ nerul Petre Constantin Con­
cate din tribună şi multe, Pe lingă că munceşte şi clanşate în cinstea Conferin­ ferinţei Naţionale a partidu­
multe flori din mulţime. I învaţă, comunistul Petre ţei Naţionale a P.C.R. şi a lui, unde a vorbit in nume­
s-a făcut o primire deose­ Constantin se preocupă în celei de-a 25-a aniversări a le minerilor Văii Jiului.
bit de caldă, emoţionantă, permanenţă de creşterea şi Republicii, dintr-un abataj După antrenarea în între­
demnă de un erou. Doar cere a tuturor brigăzilor de
Petre Constantin este erou, frontalişti de la Lupeni, va­
e unul din eroii de azi ai loarea acesteia s-a ridicat la Pregătirea seminţelor
Lupeniului. Oamenii îl cu­ zeci de mii de tone de căr­
nosc, îl stimează şi-l iubesc. Garanţia de preţ bune date peste plan.
Cine este Eroul Muncii Vorbind la tribuna Confe­ (Urmare din pag. 1) respunde sau nu cerinţelor de 455 bucăţi seminţe de buru­
Socialiste Petre Constantin, rinţei Naţionale în numele calitate impuse. Ca exemple ieni, faţă de 50 cîte sînt ad­
ales la recenta Conferinţă ortacilor săi, al comuniştilor negative pot fi amintite coo­ mise prin STAS. Cazuri simi­
Naţională membru în Comi­ de la Lupeni, Petre Con­ Ostrov, Clopotiva, Toteşti, perativele agricole din Pri- lare s-au înregistrat şi la li­
tetul Central ? Cum a ajuns a fapiei&r stantin asigura conducerea Zlaşti etc. — unităţi unde nu caz, Sîntandrei, Geoagiu, De­ nele probe luate de la coo­
la înaltul titlu pe care îl partidului, pe tovarăşul se ridică probleme privind va, Hărău, Silvaş şi altele. perativele agricole din Vîlce-
poartă, la funcţia de mare Nicolae Ceauş eseu personal, puritatea seminţelor, întreaga Pe lîngă aspectele negative le, Gurasada şi altele. La fie­
răspundere pe care o are a- că minerii Văii Jiului sînt cantitate de grîu ce se va în- care din aceste unităţi este
cum în conducerea supremă îndrumarea tinerilor din frontal al minei Lupeni a hotărîţi să dea totul, să sămînta în toamnă fiind bine semnalate, se constată o serie
de deficienţe privind puritatea necesar să fie făcută recondi-
a partidului nostru ? jur. Consideră o datorie e- pornit o valoroasă iniţiativă, muncească şi mal mult, con­ condiţionată. Ca urmare, lu­ seminţelor. Deşi s-a stabilit ţionarea stocurilor respinse la
crătorii de la Laboratorul pen­
E comunistul care, prin ducarea tineretului în spiri­ menită să ducă la creşterea tribuind astfel la edifi­ tru controlul seminţelor Deva ca în fiecare unitate ingine­ puritate.
dîrzenie şi hărnicie, prin tul dragostei pentru mun­ producţiei de cărbune: „Fie­ carea societăţii socialiste au putut să formeze şi să ri­ rul, magazinerul şi brigadierii La pregătirea seminţelor —
munca sa, aduce faimă co­ că, dovedind prin exemplul care brigadă de frontalişti multilateral dezvoltate în dice probele necesare ana­ să organizeze temeinic activi­ acţiune cu influenţă hotărîtoa-
lectivului minei Lupeni, u- său că toate bucuriile, sa­ să realizeze lunar două patria noastrg.. Şi cuvîntul lizei, eliberînd unităţilor res­ tatea de condiţionare, eviden­ re asupra soartei recoltei de
nitate cu vechi tradiţii de tisfacţiile şi demnitatea se cicluri complete peste pre­ acestui demn comunist este pective buletine care certifică tele laboratorului confirmă că grîu ce se va realiza în anul
muncă şi de luptă, situată cîştigă numai muncind. ,.Eu, vederile planului". Promo­ o garanţie. El şi l-a respec­ valoarea culturală a seminţe­ numeroase loturi analizate următor — nu mai este îngă­
în ultimii ani mereu pe copil de ţăran sărac, care torul ei — Petre Constantin. tat întotdeauna. A fost me­ lor. conţin seminţe de buruieni duită nici o tărăgănare, o da­
locul fruntaş în întrecerea zile în şir nu aveam nici După lansarea iniţiativei, reu, în muncă şi în viaţă, Sînt însă o serie de coope­ peste normele admise ceea ce, torie de căpetenie a specia­
socialistă în ramura minie­ ce să mănînc, am ajuns, abatajul lui Petre Constan­ aşa cum trebuie să fig un rative agricole care, deşi dis­ în cazul nerecondiţionăril, a- liştilor din unităţi constitu-
ră. prin muncă, numai şi nu­ tin a devenit o adevărată om înaintat al zilelor noas­ pun de mijloace pentru condi­ fectează serios soarta recoltei ind-o organizarea şl finaliza­
A luat mineritul de la mai prin muncă cinstită, a- tre, un comunist de omenie.
Deşi tlnitr, Nicolae Flllpaş şcoală a muncii, a bunei or­ ţionare, pînă la sfîrşitul lunii de cereale păioase a anului rea neîntîrziată a condiţiona­
zero şi l-a parcurs pas cu jutat de comunişti, să fiu ganizări. Fiecare miner ştia ...Acesta e Eroul Mnncii viitor. Spre exemplu, la
este bine cunoscut la Termo­ august a.c. n-au făcut aceas­ lului întregii cantităţi de grîu
centrala 'Mintia. El lucrează pas. Fire energică, dîrză, apreciat de conducerea de că un ciclu complet peste Socialiste Petre Constantin, tă operaţiune, neavînd astfel C.A.P. Răduleşti (la 20 tone şi orz care este destinată în-
In cadrul laboratorului A.M.C., n-a dat niciodată înapoi. A partid şi de stat — spunea plan înseamnă sute de tone unul din eroii de azi ai posibilitatea să cunoască dacă sămînţă din soiul Bezostaia!
fost totdeauna acolo unde ■ nu de mult Petre Constan­ de cărbune în plus şi fă­ Lupeniului, omul ridicat la 50 grame seminţe s-au găsit sămînţărilor de toamnă.
obţinlnd succese de prestigiu întreg stocul de seminţe co-
era mai greu. A învins gre­ tin la o înttlnire cu tinerii
In activitate. cea totul pentru respectarea prin muncă şi recomandat
utăţile şi a mers hotărît — adică am ajuns, după 15 angajamentului luat. Dato­ în conducerea partidului
înainte. De mai bine de^ze- ani de muncă, Erou al rită bunei organizări a nostru de faptele sale.
Foto : V. ONOITJ
ce ani este şef de brigadă Muncii Socialiste". De mai muncii în abataj, folosirii
într-un abataj frontal al bine de un an, din preajma judicioase a utilajelor din D. COJOCARI) De ce alimentarea cu ape
S-a mai aprins
GR H inerul Vaier Liciu s-a format Ia şcoala greu- un foc In a fermelor zootehnice este
Despre inovatori-acei oameni fără IHI taţilor, încordării eroice, şi asta ’se simte în
a
""“fibra lui. El duce la greu cu robusteţe, nu se
lamentează. De peste două decenii taie în adîncurile
de cărbune ale minei Aninoasa cu acea tenacitate pro­ constelaţia „alimentată“ cu indiferenta?
prie minerului, fără a-l înspăimînta greul, fără a-l ocoli.
astimpăr-şi visurile lor minunate „Cind am intrat în mină am ştiut că acolo trebuie mun­ Nu mai este cazul să insis­ vaş şi Rapoltu Mare s-au ter­
cit, şi nu m-am temut, deşi eram tînăr, n-aveam 18 ani.
E drept că am apucat pe mîini bune, la unul Cioca lo- Hunedoarei tăm asupra necesităţii şi Im­ minat din timp lucrările nece­
sif - tot moţ şi el - care a ştiut să-mi arate ce-nseam- portanţei pe care o prezintă sare, acum apa avînd cale li­
— Prin aplicarea în pro­ grătarele astea in cochile se rupeau burghlele, ba se nă meseria. Cu el am prins dragoste de muncă. După alimentarea cu apă a ferme­ beră spre adăposturile de a-
ducţie a inovaţiilor concepu­ metalice". Şi după ce au tur­ mai perforau orificiile şi pe vreo 3 ani m-au şi ridicat şef de brigadă., Şi-am simţit (Urmare din pag. t) lor zootehnice. Se cunoaşte nimale. Doar aceste două e-
ta în acest an^ am realizat nat cîte va piese,, toţi. au se-, alături „de,..locul .{rasat. De că acolo, jos, sub pămint, mi-e onorată munca. Şi nu bine de către toţi crescătorii xernple sînt departe Insă de
(t
econopiii în valoare de peste sizat cu bucurie că ideea nu ce să nu executăm aceas­ m-am mai lăsat de ea. lată-a de 23 de ani muncesc aici de animale că, pe lîngă uşu­ a oglindi o preocupare cit de
un milion lei, Pe spunea cu e deloc rea. Prin noua meto­ tă operaţie altfel?" — s-a la mină, tot în sectorul III «- .mărturiseşte minerul Vaier Dar cine nu a fost capa­ rarea muncii, prin aducerea a- cît satisfăcătoare în scopul
mîndrie inginerjil şef Remus dă s-a eliminat dintr-o dată întrebat maistrul Nicolae Te- Liciu. Munca din mină nv-a-ridicat ■ între-oameni". bil de fapte mari ? Fierarii pei la ^adăposturile de anima­ materializării sarcinilor cu ca­
Mogoşam de la întreprinde­ efortul fizic a cinci formatori ghe. Şi în timpul liber a Conştiinţa comunistă pleacă de la muncă şi se înfăp­ betonişti Vasile Pascu şi Ni­ le se influenţează favorabil re sînt confruntaţi cooperato­
rea de industrie locală din turnători. Tot tehnicianul construit o presă p.e care a tuieşte prin ea. Comunistul Vaier Liciu şi-a însuşit-o nu colae Vieru au torsionat şi producţia de lapte şi carne, rii privind asigurarea alimen­
Orăştie. De la interlocutor Grancea a mai conceput o echipat-o cu tot ceea ce cre­ în afara patosului muncii, ci in miezul ei. modelat mii de kilograme de datorită îmbunătăţirii condiţi­ tării cu apă a fermelor zo­
am mai aflat efi inovatorii inovaţie interesantă. Obser­ dea el că este necesar să — De cind lucraţi la pregătiri aţi grăbit mereu drumul sîrmă şi oţel-beton, zidarul ilor de adăpare. Manifestînd otehnice. Rău este că o serie
sînt meseriaşi din cadrul în­ vase el de mai multă vreme fie utilată, pentru ca la fie- . spre deschiderea noilor abataje. Şi în vara aceasta aţi Nicolae Dugaci, dulgherul receptivitate şi interes pen­ de obiective sînt începute în­
treprinderii, oameni legaţi că unele piese care se tur­ care placă metalică să i se făcut această dovadă. Dionisie Laszlo, macaragiii tru creşterea gradului de me­ că din anul trecut şi nici pî­
direct de muncă, care-şi iu­ nau în secţie erau lipsite de perforeze dintr-o dată orifi­ - Sectorul are nevoie de locuri de muncă şi cu cit Vasile Părăoană şi Gheorghe canizare a operaţiunilor din nă acum nu au fost date în
besc cu ardoare meseriile. fineţe. „Prea Ies zgrumţuroa- ciile. Acum plăcile se perfo­ ne străduim să le grăbim deschiderea, cu atît îl aju- Moldovan, lăcătuşul Gheor­ sectorul zootehnic, pentru ri­ folosinţă.
Inovatorii nu se deosebesc se — şi-a zis nu o dată el. rează automat Bormaşinile ghe Anatolie, maistrul Nicolae dicarea eficientei activităţii în Printre unităţile agricole co­
cu nimic de restul salariaţi­ Nu le putem realiza şi alt-, au fost predate la magazie, Gîlvitu, electricianul Petru ferme, la cooperativele agri­ operatiste în care se constată
lor. Singurul fapt care-1 se­ fel?". Şl după citva timp de pentru a fi folosite în alte Răduca sînt cîţiva din cei cole din Boz, Rapoltu Mare, tărăgănări inadmisibile la con­
pară este că lor le place să frămîntări, de căutări, Gran- scopuri. CONCEPŢIA ÎNAINTATĂ care au format detaşamentul Lăpuşnic, Simeria şi altele strucţia alimentărilor cu apă
iscodească în jur. Să priveas­ cea a găsit soluţia. „De mîi- La cîte lucruri, la cîte în­ uman care timp de 22 de s-au făcut investiţii în ali­ se numără C.A.P. Peşteana,
că şi dincolo de mersul obiş­ ne vom turna piesele în coji deletniciri de-ale noastre nu luni a modelat la gigantul mentările cu apă care se do­ Clopotiva, Beriu, Cigmău, Bă-
nuit al lucrurilor. întorc cu de bachelită". Şi reperele ca­ li s-au adus îmbunătăţiri ? furnal care cîntăreşte nici vedesc a fi deosebit de ren­ ieşti, Ribiţa, Dîncu Mare, Teiu
imaginaţia pe o parte şl pe re se realizează acum în ca­ Inovatorilor, oamenilor a- mai mult nici mai puţin decît tabile. Dacă cu ani în urmă şi altele. O parte din aceste
alta fiecare piesă, fiecare drul secţiei au detaliile fine cestora fără astîmpăr le pla­ 11 000 de tone, din care nu­ îngrijitorii erau nevoiţi să unităţi au contractat execuţia
bun pe care-1 realizează, fie­ ca o bucată de marmură. ce să viseze, să iscodească mai utilajul tehnologic are o scoată manual din fîntîni mii cu întreprinderea intercoope-
care utilaj, fiecare manoperă Un alt meseriaş care şi-a şi să caute cu ardoare noul. greutate de 1 725 mii tone. de litri de apă, adăpatul ani­ ratistă de construcţii şi pres­
pe care o execută ei şi cole­ înscris modest numele în Tone de fier, de cărămidă, de malelor durînd ore în şir, a- tări servicii Haţeg, însă con­
gii lor. Din arderile lor inte­ rîndul celor cărora le place Şi nu o dală visurile lor mi­ beton şi de sticlă, de meca­ cum apa necesară este adusă structorul a abandonat unele
rioare se conturează încet să descopere noul este si nunate ne aduc în procesul tăm. Cum să n-o fi făcut acum cind avem rămîneri în nisme sensibile sau mai bru­ prin conducte direct în graj­ lucrări, pretinzînd ca săpătu­
dar sigur noul. Aurel Cînda. Unele piese muncii acel’ceva de care a- urmă la extracţia cărbunelui ? I Ne-am înţeles cu bri­ te, toate acestea au trecut duri, bovinele avînd-o la dis­ rile să fie făcute de benefi­
Pe tehnicianul Mihai Gran- care le suda reclamau pre­ vem nevoie, pe care numai gada lui Fiii op, om vrednic şi cu tragere de inimă — că prin mina celor 600 de con­ creţie. ciar, iar întreprinderea să a-
ei ştiu să-l creeze, aşa cum
structori. In tot acest răstimp
cea îl preocupa de multă zenţa unei a doua persoane, şi el lucrează aici de vreo 20 şi ceva de ani - să fa­ de eforturi şi de muncă nu Există însă numeroase co­ sigure doar instalarea conduc­
vreme ideea că în secţia scu- care să învîrtească de ele. poeţii ştiu să meşteşugească cem străpungerea cu două zile mai devreme. Nu ne-a s-a întîmplat nici un accident operative agricole unde ali­ telor (?).
lărie, pe care o conduce, Lucrînd, sudorul simţea că cu emoţie faptele de viaţă. fost uşor. Noi am avut un plan înclinat de atac pe 120 şi cit de mult ne bucură că mentarea cu apă ridică încă Pînă la trecerea animalelor
turnarea grătarelor pentru a- ceva nu e normal. „De ce Şi poate că nu greşim da- metri lungime şi l-am scos într-o lună şi jumătate. Fu- toţi cei 600 de constructori serioase semne de întrebare, la întreţinerea în stabulaţie a
glomeratoarele Combinatului să stea lîngă mine un om că-i aşezăm pe inovatori, pe lop Emeric cu oamenii lui avea de mers 180 metri în care au lucrat se vor reîntoar­ unde fie că adăpatul chiar şi mai rămas o perioadă scurtă
siderurgic din Hunedoara se şi să învîrtească de piese ? aceşti oameni fără astîmpăr, subdivizie cu TH 5. Noi mergeam în jos cu săparea, Fu- ce la şantirele lor zdraveni în timpul iernii se face în de timp. De aceea, se impun
locuri neindicate (pîrîuri), sau ’ eforturi intense 'pentru con­
poate executa şi într-un alt Să nu existe o posibilitate alături de poeţi, pentru că Jop înainte, ca să ne întilnim cu străpungerea. Am avut şi plini de putere de muncă, apa este scoasă din fîntîni
fel, „De ce să le turnăm nu­ ca şi ei să facă ceva mai într-un fel şi ei visează şi» necazuri cu aprovizionarea, că era distanţă mare, de purtînd în inimi visuri şi mai cu găleata. In acest fel se cer cretizarea tuturor obiectivelor
mai în forme manuale ? Se util ?". Si soluţia n-a întîr- visează minunat de frumos peste 300 metri, dar ne-am purtat minereşte. Cuvintul înaripate şi mai îndrăzneţe. eforturi serioase din partea planificate, asigurînd darea în
cheltuieşte prea multă forţă ziat să apară. Sudorul Cînda pentru propagarea noului, ni-l dădusem să facem străpungerea mai devreme, nu Vor pleca de la furnal mai îngrijitorilor care trebuie ca folosinţă la termenele scaden­
umană!" — şi-a zis el. Şi ide­ a conceput un dispozitiv prin pentru o muncă' lipsită de puteam da înapoi. Şi aşa a fost. Că vorba minerului- repede cu citeva zile, mai de­ zilnic să asigure cantităţi a- te a alimentărilor cu apă în
ea creării unei noi metode a care piesele ce urmează să • eforturi, pentru o lume a e vorbă. vreme pentru că aşa şi-au precîabile — de ordinul mi­ fiecare fermă unde la aceas­
stăruit multă vreme în gin- fie sudate se învîrtesr acţio­ mecanismelor paşnice şl no* - îngemănate, cele două brigăzi au făcut, în con­ luat ei angajamentul, chipu- ilor de litri — de apă pentru tă dată există restanţe. La
durile lui, A continuat Să ob­ nate mecanic. Simplu, dar e- derne cu care ne putem diţii grele de lucru şi de aprovizionare, fapte cu ade­ rile lor însă, puterea dogori- animalele din ferme. finalizarea lucrărilor sînt da­
toare să mobilizeze forţe spo­
serve, să studieze, să facă conOmic, Celor cinci „învîrti- realiza mai repede planurile vărat bărbăteşti. Asigurarea noilor locuri de muncă în j toare a braţelor vor dăinui In vederea îmbunătăţirii u- rite consiliile populare comu­
planuri şi schite. A conceput tori“ de piese din întreprin­ ce ni le-am propus să le în­ sector impunea mobilizarea tuturor forţelor de care dis­ lîngă colosul de metal, întru­ nor asemenea situaţii s-a pre­
la serviciu şi acasă zeci şi dere 11 s-a încredinţai o no­ făptuim în acest fierbinte punem, şi brigăzile conduse de Liciu şi Fulop au înţe­ chipate în flacăra furnalului văzut ca în acest an să fie nale, organele agricole jude­
zeci de soluţii. Cind imagina­ uă muncă, ce le oferă o sa­ cincinal şi pe care comuniş­ les. De fapt - precizează inginerul Constantin Florea, 9, aprins în constelaţia side­ realizate-29 de alimentări cu ţene şi conducerile cooperati­
ţia lui a corespuns întru totul tisfacţie mai deplină. tii ţării şl-1 doresc să-l în­ şeful sectorului III al minei Aninoasa — cei doi briga­ rurgică a Hunedoarei într-un apă, Dovedind interes sporit velor agricole, efectul acţiu­
procesului de producţie, le-a La secţia construcţii me­ deplinească în numai patru dieri au mers întotdeauna cu tragere de inimă, cu răs­ an darnic de mari împliniri. şi răspundere pentru finaliza­ nilor întreprinse resimţindu-se
spus într-o zi meseriaşilor cu talice unele plăci se perfo­ ani şi jumătate. pundere minerească acolo unde se cerea efort, acolo rea investiţiilor planificate, la favorabil in realizarea sarci­
care lucrează: „ce-ar fi bă­ rau cu bormaşina. Muncă unde se ştia că e greu şi că răspunderea e mare. cooperativele agricole din Sil- nilor economice care revin
ieţi să-ncercăm să turnăm migăloasă şi greoaie. Uneori N. PANAITESCU - Păi, noi la efort am crescut, adică prin ei ne-am fermelor zootehnice.
J făcut oameni. Să-l lăsăm la o parte tocmai acum cînd
tovarăşul Nicolae Ceauşescu ne spune că nici un efort La O.C L. Alimentara Hunedoara
nu-i prea mare cînd e vorba de viitorul copiilor noştri,
Je facem, pur şi simplu, datoria! t£ de viitorul ţării noastre ? I - răspunde, întrebind, Vaier
Liciu.
Munca, seriozitatea, modestia minerilor Fulop Emeric Pregătiri temeinice pentru
..Secţia I furnale din C.S.H. Cel trei se refereau la un le proprii. Important este ca şi Vaier Liciu ţin de un simţ bine educat al măsurilor
rfotă obişnuită, zumzet cu- singur om: prim-furnalistul fiecare om să lupte pentru a- exacte, de experienţa matură şi statornică cîştigată in
scut al muncii subordonate Marin Dop. tingerea acestor piscuri, sau subteranele pămîntului. Fortificaţi -la şcoala eforturilor, sosirea sezonului friguros
mandamentului suprem al L-am găsit pe Marin Dop — cum spunea prim-furnalis- a încordării eroice din adîncurile de cărbune, ei au des­
regii naţiuni: cincinalul lucrînd împreună cu oamenii luşit mai limpede şi mai curat că atitudinea înaintată, con­ Mai este puţin timp. pînă Şi acest lucru este absolut ţiilor electrice, a tuturor sis­
(
linte de termen! Pentru săi la uscarea rinei furnalu­ tul — să ne facem pur şi sim­ ştiinţa comunistă pleacă de la factorul muncă şi se îm­ ce toamna va intra în drep­ necesar. Fiindcă în urmă cu temelor de încălzire, instrui­
nalişti aceasta înseamnă lui nr. 5. Drumurile pe care plu datoria 1 plinesc prin ea. turile ei. Iată de ce gospo­ cîtva timp, la Hunedoara au rea periodică a salariaţilor
mai multă fontă peste plan a ajuns la acest stadiu îna'lt IOAN VLAD L LARA dinele, toţi cei care se ocu­ fost citeva cazuri cînd din şi în primul rînd a gestio­
toată fonta peste plan cu de pregătire şi conştiinţă corespondent voluntar pă de aprovizionarea pentru cauza nerespectării regulilor narilor, asigurînd . locurile
:s economisit. Coordonate muncitorească nu sînt ieşite iarnă cu diferite produse, se de p.c.i. au avut loc cîteva fixate dinainte cu materialul
jore spre care converg toa- din comun.- gîndesc de pe acum la pro­ incendii. E drept că au fost de primă intervenţie. O a-
eforturile furnaliştilor. Ne — Sînt doljan şi la 17 ani curarea celor necesare. A- de proporţii mici, dar pagu­ tenţie deosebită se va acor­
ropiem de rina unui furnal am venit la Hunedoara să în­ ¡5 ceasta înseamnă că şi orga­ bele nu sînt neglijabile, A- da muncii de propagandă
prindem vorbă cu cîţiva văţ o meserie. M-am angajat nizaţiile comerciale locale ceasta din cauză că nu s-au pentru larga popularizare a
meni. la furnalele nr. 5 şi nr. 6 ca au în centrul preocupărilor luat măsurile preventive în regulilor p.c.i. în scopul res­
Petru Cara, locţiitorul se­ muncitor necalificat. De aici lor buna aprovizionare şi toate unităţile. Unii respon­ pectării lor Întocmai.
narului comitetului dp par­ încolo a fost mai simplu : am conservare a produselor pe sabili, gestionari de unităţi Desigur că numai stabili­
ai secţiei: „E un bun or- devenit furnalist, mi-am com­ timpul iernii. O bună şi con­ au privit cu uşurinţă respec­ rea unor măsuri — chiar da­
nizator al activităţii de pe pletat studiile, iar anul aces­ sistentă aprovizionare presu­ tarea strictă a regulilor de că ele sînt foarte bune — nu
itforma furnalului nr. 5. De ta am absolvit şcoala profe­ pune însă creşterea spati­ pază contra Incendiilor. rezolvă problema preîntlmpi-
îd lucrează aici, la noi, nu sională. Munca noastră, a fur­ ilor de depozitare, o mai Acum, înaintea sezonului nării unor Ihcendi . Dimpo­
1
vut nici o nemotivată şi naliştilor, nu este complicată. grea manipulare a mărfuri­ friguros, conducerea O. GA trivă. Abia acum trebuie să
:i o avarie la descărcarea Lucruri deosebite nu sînt, ob­ lor. De aceea, responsabilii Alimentara Hunedoara a luat se acţioneze cu toată hotă-
■naiului. In primele 8 luni ţinem rezultate bune, ne fa­ unităţilor, şefii de depozite însă măsuri hotărîte pentru rîrea, pe toată durata ano­
i anului, împreună cu echi- cem pur şi simplu datoria! trebuie să aibă tot timpul ca asemenea lucruri să nu timpului friguros. Conduce­
sa, a dat peste plan 1 112 Intr-adevăr, căile succesu­ în atenţia lor,buna organi­ se mai repete, pentru ca în rea O.CA, comisia tehnică
ie fontă, toată cu cocs e- lui sînt simple şi deschise zare a muncii în aşa fel ca viitor cauzele provocatoare de pază contra Incendiilor
nomisit". larg tuturor. Orînduirea noas­ de la primele stivuiri mărfu­ de incendii să fie eliminate. trebuie să facă totul pentru
flie Gheorghe, secretarul tră socialistă oferă un cîmp rile să fie bine aranjate, Pe bazo unui plan de mă­ aplicarea în practică, finali­
ganizaţiei de partid a schim- larg pentru afirmarea plena­ clădite corect, trainic, cu in­ suri judicios întocmit, se ac­ zarea măsurilor propuse con­
lui A: „Echipa lui este me­ ră a personalităţii umane, sînt tervale corespunzătoare în­ ţionează în toate unităţile a- form specificului fiecărui ma­
ii în primele rînduri ale în- create toate condiţiile pentru tre ele. limentare să fie asigurate gazin şi depozit în parte,
îcerii. El ştie ce vrea si ştie ca fiecare membru al societă­ O asemenea preocupare e- cele mai bune condiţii de a- important este ca în fiecare
lucreze cu oamenii!". xistă la O.CA Alimentara părare a avuţiei obşteşti îm­ unitate să se exercite un
iOan Vasilache, furnalist: ţii să se poată manifesta po­ din Hunedoara. Aici s-au potriva focului. control periodic riguros, Iar
u împreună cu Ioan Dobre, livalent în cîmpul muncii, prevăzut o serie de măsuri Astfel, în atenţia conduce­ eventualele neajunsuri, de­
aii Rădulescu şi alţii am contribuind prin aceasta la ri­ bune care dacă vor fi puse rii şi a comisiei tehnice de fecţiuni tehnice să fie re­
trat în tainele meseriei sub dicarea patriei la un înalt ni­ Preparaţi» de la Coroeştl —modernă şl impunătoare uzină de Înnobilare a cărbunelui. în aplicare vor reduce mult pază contra incendiilor stau mediate operativ, în aşa fel
drumarea acestui om. S-a vel de civilizaţie şi de înflo­ riscul izbucnirii unui incen­ probleme privind: punerea ca să se elimine orice cauză
upat mult de formarea noaS- rire, implicit la creşterea bu- FOtO ! ION LICIU diu în timpul sezonului rece. la punct a tuturor instala­ a izbucnirii unui incendiu.
■ năstării materiale şi spiritua­