Page 101 - Drumul_socialismului_1972_09

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 512 ® VINERI 29 SEPTEMBRIE 1972
3

Adunările pentru Metode învechite si dezinteres.

seamă şi alegeri Rezultatul 1 Temperatura

organizaţiile de partid scăzută a climatului cultural

„încă nu a început sezonul a avut ca temă organizarea ac­
cultural", „Nu avem tineret", tivităţilor culturale din perioa­
(Urmare din pag. 1) gramele elaborate de Congre­ vitoare la viaţa internă de or­ „Sînt directoare nesalarizatâ", da de vară. Măsură bună, veţi
sul al X-lea şi Conferinţa Na­ ganizaţie. „Nu vine lumea la activităţi", zice, concluzie la care am a-
ţională a partidului. Pe baza programului educa­ „De ziua recoltei vom face jufts şi noi, numai că... după
F3ră a pierde din vedere ţional elaborat de plenara cîte ceva" etc., etc. — iată
problemele comune caracteris­ Sarcini de mare răspundere C.C. al P.C.R. din noiembrie „instruire", directorii cămine­
tice şi altor domenii, adună­ revin comitetelor comunale şi 1971 şi adoptat de Conferin­ cîteva din „motivele" şi „argu­ lor culturale, în majoritatea
rile de dări de seamă şi ale­ organizaţiilor de partid din ţa Naţională a P.C.R., orga­ mentele" invocate de Ecateri- lor cadre didactice, au închis
geri ale organizaţiilor de par­ unităţile agricole socialiste ca­ nele şi organizaţiile de par­ na Hegeduş, directoarea cămi­ aşezămintele, plecînd în con­
tid din unităţile miniere sînt re, concomitent cu pregătirea tid şi-au întocmit — după nului cultural din satul Răcăş- cediu...).
chemate să examineze cu exi­ adunărilor, sînt solicitate să largi dezbateri — programe tie, justificări ridicole care nu Nivelul scăzut al activităţii
gentă activitatea de pînă a- organizeze în cele mai bune proprii întreprinzînd o seamă pot încălzi nicidecum tempe­ principalului focar spiritual
cum prin prisma folosirii de­ condiţiuni desfăşurarea lucră­ de măsuri specifice. Adunări­ ratura scăzută a climatului ac­ din mediul rural — căminul
pline a rezervelor şi posibili­ rilor de recoltare a culturilor le de dări de seamă şi ale­ tivităţilor culturale din sat. cultural — ar trebui să îngri­ * ? <¿f -Vv.
tăţilor de creştere a produc­ de toamnă şi de însămîntare geri constituie un moment Nu este pentru 'prima dată joreze, forurile şi instituţiile ir Mi
ţiei. In acelaşi timp, valorifi- a păioaselor. Ţinerea adunări­ propice de analiză critică a cînd ne ocupăm de acest aşe- care într-un fel sau altul sînt
cînd capacitatea de analiză a lor de dări de seamă şi ale­ stadiului îndeplinirii sarcini­ zămînt cultural. Dar semnalul coresponsabile pentru aceasta. F. C. Orâştle, secţia mase plastice, Operatorul Iosif Bocor se menţine de 4 ani în rfndul
colectivului, ele au răspunde­ geri numai pe măsura termi­ lor din aceste programe, cu de alarmă tras de ziarul nos­ De cîtva timp se vorbeşte de­ fruntaşilor în producţie. Foto: V. ONOIU
rea să descopere şi să con­ nării lucrărilor din campanie care ocazie să se stabilească tru încă din anul trecut a ră­ spre reaşezarea întregii acti­
semneze în hotărlri acele so­ impune o mobilizare de masă şi măsurile ce urmează a se mas fără ecou. Căminul cultu­ vităţi cultural-educative de
luţii care să conducă nemij­ a tuturor forţelor materiale şi întreprinde în continuare pe ral se 'află tot în reparaţie, masă pe baze noi, despre for­
locit la creşterea productivi­ umane, acţiune care neîndo­ linia muncii ideologice şi de cîte o expunere are loc din me $i metode ştiinţifice care
tăţii muncii, sporirea eficien­ ielnic stă în putinţa organiza­ educare în vederea dezvoltă­ cînd în cînd într-o sală de să ducă în ultimă instanţă la Rezultatele ultimei etape —
tei economice prin utilizarea ţiilor noastre. Asigurîndu-le rii conştiinţei socialiste a clasă a şcolii din localitate, ridicarea conştiinţei socialiste
la întreaga capacitate a meca­ un conţinut corespunzător, a- maselor. nu există un plan de activita­ a maselor. Documentele ple­
nismelor din dotare, reduce­ dunările de dări de seamă şi Făcînd o amplă analiză a te, totul pare adormit şi amorf. narei C.C. al P.C.R. din 3-5
rea consumului de lemn de alegeri ale organizaţiilor de rezultatelor obţinute — fără Ultimul plan de activitate noiembrie 1971 reprezintă de premise pentru comportări
mină, suplimentarea , forţei partid din unităţile agricole a trece cu vederea deficienţe­ întocmit de directoare datează fapt un larg şi profund izvor
de muncă în subteran pe sea­ trebuie să constituie un bilanţ le existente —, dezbaterile din iunie 1972. II reproducem de inspiraţie pentru fiecare ac­
ma reducerii posturilor ne­ al rodniciei muncii, cu influ­ din adunări vor trebui să re­ în extenso: 1 iunie •— Confe­
productive, folosirea cît mai enţe pozitive asupra masei flecte preocuparea organelor rinţă de Ziua copilului ; 4 iu­ tivist cultural. Dar, vorbind mai convingătoare
de satul Răcăştie, cine se in­
completă a timpului de lucru membrilor de partid, a celor­ conducătoare -pentru respec­ nie — Vizionări de film în
printr-o mai bună organizare lalţi lucrători din agricultură tarea neabătută a normelor grup; 11 iunie —- Informare teresează aici ce anume do­
a muncii şi întărirea discipli­ care, sub îndrumarea comu­ vieţii interne de partid, crea­ politică; 14 iunie — Şedirtţă resc iubitorii de cultură, care recum explicabil, un „rela- privinţa Mureşului care, în
nei în producţie, îmbunătăţi­ niştilor, alături de ei, au tru­ rea condiţiilor ca fiecare co­ cu femeile ; 18 iunie — Ex­ sînt noile lor cerinţe intelec­ Este riscant ca, în urma u- che" după eforturile depuse cele două evoluţii în deplasa­
tuale, evident evoluate, conse­
rea calităţii cărbunelui şi a dit pentru obţinerea recoltelor munist să-şi poată spune ne­ punere ; creşterea producţiei cinţele mutaţiilor survenite în nei etape „acasă", pe baza re­ pentru a scăpa de povara re (la Vagonul şi la Teliuc) a
zultatelor în general pozitive,
minereurilor. bogate din acest an. Dezbate­ stingherit părerea în legătură vegetale; 24 iunie — Expu­ realizate de echipele htinedo- punctelor necalculabile. avut sarcini mai grele, iar pe
Cu ocazia unei recente ana­ rile cît şi măsurile ce se vor cu orice problemă privitoare nere : prevenirea îmbolnăvirii viaţa şi conştiinţa lor ? Ur­ rene, să tragem concluzii pen­ îngrijorează cel mai mult e- teren propriu a trecut deja de
lize, biroul Comitetului jude­ adopta trebuie orientate spre la munca organului de partid, la animale. Atît. Locuitorii sa­ mătorul pas ar fi întîmpina- tru evoluţiile ulterioare. Jiul, de voluţia Ştiinţei Petroşani, care cel mai mare hop — Electro­
ţean de partid a constatat că cele mai actuale sarcini ce a comuniştilor, asupra modu­ tului nu-şi amintesc ca aceste rea întrebărilor ardente ale pildă, prin victoria de dumini­ apare acum în clasament pe motor Timişoara, formaţie, se
sint încă însemnate rezerve stau în fata agriculturii socia­ lui cum s-au realizat conduce­ cooperatorilor prin formularea că, anunţă rezultate bune în locul 13, echipă ce ne o- pare, cu îndreptăţite pretenţii
în sectorul forestier ; ele con- liste : extinderea acordului rea şi îndrumarea organizaţii­ acţiuni să fi avut loc, în afa­ celor mai limpezi răspunsuri viitor şi comportări convingă­ bişnuise numai cu rezultate la şefia seriei. Dar, Mureşul
stind în existenţa unor reale global în toate sectoarele de lor de masă şi obşteşti etc. ra obişnuitelor serbări şcolare posibile, cu ajutorul diferitelor toare. Dar aceeaşi echipă rea­ bune. Dar, nu trebuie uitat că mai are şi atuul realizării u-
posibilităţi de sporire a gra­ activitate, asigurarea efici­ In partea a doua a adună­ date de elevii claselor I-IV... modalităţi din practica muncii lizatoare a succesului pe teren Ştiinţa parcurge în acest aa nui scor-record al etapei, cu
dului de valorificare superi­ enţei muncii printr-o par­ rilor se procedează la alege­ Din punct de vedere orga­ culturale şi politice, de masă. propriu a pierdut la Steaua cu Unirea Tomnatic, care a ve­
oară a masei lemnoase, extin­ ticipare mai efectivă şi execu­ rea organelor conducătoare. In scor de forfait. Este însă tot nit ca o răsplată a muncii de­
derea mecanizării lucrărilor,' tarea de calitate a lucrărilor, aceste funcţii de răspundere nizatoric, căminul cultural din Activitatea culturală de masă atît de adevărat că formula puse în sîrguincioasele antre­
folosirea cu mai mare randa­ valorificarea deplină a între­ este necesar să fie investiţi satul Răcăştie se află sub pa­ nu poate fi considerată doar care a evoluat la Steaua a fost Fotbal-comentariu namente, conduse cu severi­
ment a maşinilor, utilajelor şi gului potenţial al solului şi a- oameni cu o concepţie avan­ tronajul Casei de cultură din o acţiune de culturalizare în folosită pentru prima dată, tate de antrenorul Vlad, ca o
forţei de muncă, îmbunătăţi­ nimalelor de care dispun uni­ sată despre lume şi societa­ Hunedoara. Aceasta presupune general, ci o veritabilă forţă fapt ce atrage după sine toate cristalizare a formulei de a-
rea substanţială a calităţii tăţile cooperatiste, combate­ te, cu o înaltă ţinută morală, ca îndrumarea şi controlul să implicaţiile obiective şi subiec­ tac, rodată în meciuri grele
produselor. Aceste probleme, rea risipei, a neglijenţei, asi­ pricepuţi, stăpîni pe cuceririle educativă de înnobilare a con­ tive. Aceeaşi formulă, mai ro­ perioada acelui ciclu specific de verificare, cu echipe de
de mare actualitate pentru gurarea unei calităţi superioa­ ştiinţei moderne, capabili să se efectueze de metodiştii a- ştiinţei omeneşti. Ceea ce s-ar dată (proces continuu, în evo­ echipelor studenţeşti, cînd tre­ divizia A. Apreciem aşa cum
domeniul respectiv, vor trebui re a lucrărilor executate de organizeze şi să conducă cu cestei binecunoscute instituţii. cere ar fi o sistematică acţiu­ luţie — sperăm), în al doilea ce prin remanierea impusă de se cuvine această orientare
să stea în centrul atenţiei or­ S.M.A., sporirea eficienţei eco­ competenţă activitatea şi care In realitate, Casa de cultură ne cu teluri concrete, identifi­ joc al său a dovedit mai mul­ plecarea absolvenţilor şi inte­ nouă la Mureşul, mai sănătoa­
ganizaţiilor noastre de partid, nomice în unităţile agricole se bucură în acelaşi timp de din Hunedoara se mulţumeşte cabile cu preocupările reale te posibilităţi, capacităţi spo­ grarea „bobocilor'®. Procesul să şi — rezultatele o dove­
să facă obiectul dezbaterilor de stat. prestigiu şi autoritate în rîn- rite de ordin tehnico-tactic, presupune trecerea unui timp, desc — mai eficientă. Dumi­
cît şi măsurilor ce se vor a- dul membrilor de partid, al să ofere aici, anual, unul sau ale oamenilor muncii. De abia un randament mai ridicat. Fap­ e adevărat. Competenţa şi o- nică, la Progresul Timişoara
dopta în adunările de dări Pentru a realiza un nivel ri­ celorlalţi oameni ai muncii. două spectacole folclorice şi atunci, activistul cultural îşi tul ne dă deci dreptul să spe­ chiul experimentat al profe­ şi, respectiv, la Tomnatic, frun­
dicat al dezbaterilor în adunări
de seamă şi alegeri. •şi conferinţe, birourile or­ In selecţionarea cadrelor de să însăileze la dosar planurile va da seamă că absenţa oa­ răm ca în urma rodării tot mai sorului Gh. Irimie vor scoate taşele seriei a VUI-a au pri­
însă din nou jucători de va­
Avînd în vedere ponderea ganizaţiilor de bază, comitete­ conducere, care să întruneas­ de activitate ale căminului, menilor de la căminul cultu­ complete mecanismul să se a- loare şi din începători, care să lejul — şi datoria — să de­
mare a investiţiilor în judeţ le de partid să înceapă de pe că toate calităţile cerute unui fireşte, atunci cînd directoarea ral nu se datorează unei anu­ sambleze şi să se finiseze cu colaboreze eficient cu Sandu monstreze că rezultatele de
pînă acum nu sînt numai ro­
— activitate care a fost ana­ acum munca de documentare, comunist, trebuie manifestată îşi aduce aminte să-l expedie­ mai mari cîştiguri pe planul Grizea — unul dintre valorile dul... programării.
lizată în plenara Comitetului de cunoaştere aprofundată a maximă răspundere. Se cere, me comodităţi a ăcestora. Se omogenizării' şi cristalizării echipei.
judeţean de partid din 26 sep­ problemelor ce vor face obi­ deci, membrilor de partid par­ ze. Pentru a avea imaginea impune deci ca directorii de concepţiei şi stilului de joc. La antipodul Ştiinţei, echi­ Meritorie este şi evoluţia
tembrie ax. —, influenţa pune­ ectul discuţiilor, atrăgînd la ticipanţi la adunări să apre­ completă,, consemnăm faptul cămine culturale să renunţe Pentru că, aşa cum am mai a- pele Mureşul Deva şi Victoria Aurului Brad, care, într-o se­
rii în funcţiune a obiectivelor activitatea de pregătire un cieze oamenii după munca şi că de cîţiva ani (din cîte îşi la a continua să creadă că firmat şi cu alte ocazii, posi­ Călan domină seria. Trebuie rie nouă, în compania unor e-
industriale asupra îndeplinirii număr mai mare de comunişti rezultatele obţinute, să dea aminteşte directoarea E. He- nişte conferinţe toarse adormi­ bilităţi şi potenţial există, tre­ însă spus că ambele formaţii chipe redutabile (Arieşul Tur­
planului producţiei, cuvîntul dovadă de multă exigenţă în buie doar perfecţionate legă­ au jucat numai cîte două me­ da şi Industria sîrmei C. Tur-
de ordine al adunărilor orga­ cu experienţă în munca de alegerea lor, condiţie Indis­ geduşj nici un inspector de la tor la urechea spectatorilor turile între noile piese şi cele ciuri în deplasare din şase. zii) se descurcă cu succes, o-
cupînd, după şase etape, lo­
nizaţiilor de partid din acest partid, de specialişti în dome­ pensabilă în asigurarea unor Comitetul judeţean pentru cul­ vor influenţa nemijlocit con­ mai vechi (dar nu învechite!) Mai mult, Victoria Călan a a- cul 2, la un punct de lider,
ale echipei. Totul depinde de
sector să fie acela ca printr-o niul producţiei. Se va avea în continue îmbunătăţiri în stilul tură şi educaţie socialistă nu ştiinţa lor. Manifestările cul­ vut deplasări destul de uşoare realizînd şi un scor categoric
organizare deosebita a muncii vedere ca prezentarea proble­ şi i metodele de muncă pra.cti- .. a călcat pe aici. (Interesin- tural-educative care-şi propun măiestria şi competenţa antre­ (la Constructorul Arad — de­ (4-1) cu Arieşul. E adevărat,
norului, care sînt atestate, şi
vP'e,. şantiere să ' se asigure ur­ melor economice să nu se re­ cate de organizaţiile de par- • du-n.e despre . fejpţ cum se, e- de voinţa, disciplina, capaci- butantă şi Ta C.F.R. Simeria — Aurul este beneficiară a sanc­
gentarea lucrărilor rămase în zume la o simplă descriere tid, în creşterea, influentei, a-,; să dezbată probleme impor­ Tatea de înţelegere '^şi "“anga­ echipă bîntuitâ de tradiţia în­ ţiunii suferite de trei echipe
urmă şi devansarea dării în a unor cifre şi fapte ; atît re­ cestora asupra masei de oa­ fectuează pregătitrea activişti­ tante, ale vieţii şi muncii din jare a jucătorilor I ceputurilor slabe, de data a- în această serie (Arieşul, In­
exploatare a fiecărui obiec­ zultatele cît şi lipsurile să fie meni ai muncii. lor culturali, directorul Casei mediul rural, prezentate în ceasta amplificate de schimbă­ dustria sîrmei şi Unirea Dej),
O victorie doar cu 1-0 după
tiv ; eforturile trebuind în­ interpretate prin prisma mun­ Desigur, o principală obli­ de cultură din Hunedoara, Flo­ veşmintele corespunzătoare o serie de rezultate bune, că- rile în compoziţie şi în con­ dar asta n-o scuteşte să con­
dreptate în acelaşi timp spre cii organului de partid res­ gaţie a comitetelor municipa­ rin Izdrâilă, ne spune, printre conţinutului lor, trebuie să de­ re au anihilat mult din sanc­ ducerea tehnică) — ceea ce tinue pe drumul bun pe care
reducerea investiţiilor specifi­ pectiv, a comuniştilor. le şi orăşeneşti de partid pste altele, că în luna iunie a.c. a vină preocupări constante şi ţiunea suferită, ne prezintă pe însă nu diminuează meritele se află. Insă cu mai multă
ce prin îmbunătăţirea activi­ Un loc de frunte să-şi gă­ aceea de a ajuta calificat or­ Corvinul într-o postură contra­ formaţiei din Călan. Abia a- disciplină şi sportivitate. Apro­
tăţii de proiectare, înlătura­ sească în dările de seamă ganizaţiile subordonate, în avut loc o instruire cu direc­ majore în activitatea educaţi- dictorie, Dar avem speranţe cum, atît Mureşul, cît şi Vic­ po la Guran, la jocul său
toria vor trebui să convingă.
rea tendinţelor de supradi­ problemele legate de viaţa stabilirea măsurilor prin care torii căminelor culturale din wă. Altfel, efectul va fi con­ că evoluţia de duminică a Premise pentru elaborarea u- cam dur.
mensionare, renunţarea la fi­ internă de organizaţie precum să se asigure pregătirea tutu­ jurul municipiului, instruire ce trar celui scontat. fost un fenomen trecător, oa­ nor pretenţii sînt. Mai ales în Nu vom cuprinde în aceste
nisaje inutile care ridică pre­ şl cele educaţionale. Măsurile ror condiţiilor necesare reali­ rînduri echipele cu rezultate
ţul de cost. Reducerea consu- întreprinse pentru întărirea zării planului de stat pe 1973 mai slabe pînă acum, din con­
muriloi de metal, ciment, lemn calitativă a rîndurilor organi­ la nivelul sarcinilor mobili­ siderentul că fiecare dintre ele
etc., mai buna gospodărire a zaţiilor, munca desfăşurată zatoare în baza cărora se cre­ mai are de rezolvat unele pro­
materialelor, înlăturarea risi­ pentru creşterea continuă a ează premise pentru îndeplini­ bleme pentru ridicarea poten­
pei, sporirea preocupării pen­ rolului conducător al partidu­ rea mai devreme a actualului ţialului de joc şi, deocamdată,
tru eliminarea neajunsurilor lui în toate domeniile şi sec­ cincinal. le amintim numai că au dato­
în ce priveşte aprovizionarea toarele de activitate, ridica­ Adunările şi conferinţele ria să procedeze practic în lu­
pe şantiere sînt, de asemenea, rea conţinutului adunărilor, pentru dări' de seamă şi ale­ mina indicaţiilor primite la şe­
numai cîteva din principalele creşterea exigenţei şi a ope­ geri din acest an au loc în dinţa judeţeană a fotbalului,
probleme specifice care să rativităţii in munca de par­ atmosfera de puternică anga­ ce a avut loc înaintea începe­
stea în atenţia comuniştilor tid, organizarea controlului în­ jare a întregului popor pentru rii campionatului, în care au
participanţi la adunări, asupra deplinirii hotărîrilor, înfăptui­ înfăptuirea înainte de termen fost elaborate cîteva măsuri
cărora s-a insistat stăruitor în rea neabătută a principiilor a cincinalului. Organele şi cu caracter de sarcini, ce tre­
buie îndeplinite de conduce­
analiza amintită. muncii şi conducerii colective, organizaţiile de partid, comu­ rile formaţiilor.
Organele de partid teritori­ ale democraţiei interne de niştii hunedoreni au desprins, N. STANCIU
ale au datoria să acorde tot partid sînt probleme de con­ din documentele Conferinţei
Naţionale, din indicaţiile şi în­
sprijinul organizaţiilor subordo­ ţinut care nu trebuie să lip­ drumările date de tovarăşul
nate din celelalte sectoare — sească din dările de seamă şi
transporturi, comerţul de, stat din dezbateri. Toţi comuniştii Nicolae Ceauşescu cu prilejul
şi cooperatist, unităţile şcola­ — precizează una din rezo­ recentei vizite de lucru în ju­ O T A
deţ, o orientare clară pentru
re şi medico-sanitare, organi­ luţiile Conferinţei Naţionale a munca de viitor. Există, deci,
zaţiile de masă, de stat şi P.C.R. — trebuie să dea do­ toate condiţiile pentru dezba­
obşteşti — ajutîndu-le efectiv vadă în întreaga lor activitate teri fructuoase, aprofundate şi
în asigurarea conţinutului adu­ de hotărîre, iniţiativă şi res­ competente ale problemelor De-ale...
nărilor pentru ca acestea să ponsabilitate în aplicarea poli­ fundamentale ale vieţii econo­
exercite o influentă mobiliza­ ticii partidului, să-şi îndepli­ mice, politice şi sociale, pentru bunei serviri
toare asupra comuniştilor şi nească în mod exemplar sar­ stabilirea de măsuri şi sarcin'
celorlalţi oamepi ai muncii, cinile ce le revin la locul de precise a căror aplicare să
Vrînd-nevrind,
îndreplîndu-le eforturile în muncă. Iată, deci, probleme de determine îmbunătăţirea con­ sîntem confruntaţi fiecare de dintre cu noi
o
zl
zl
direcţia • transpunerii în viaţă cea mai mare actualitate, Ţinuta zveltă a sutelor de blocuri puse Ia dispoziţia mine rilor din Valea Jiului. Cartierul Aeroport din Petroşani se mă­ serie întreagă . de ' ghişee, cu tot
puşi
publici,
şi
cu cele mai bune rezultate a prin prisma cărora trebuie in­ tinuă a întregii noastre acti­ reşte de la an la an cu noi blocuri şl magazine. atiţla funcţionari pentru a ne servi
anume
plătiţi
sarcinilor ce le revin din pro- terpretată întreaga muncă pri­ vităţi. bine. Cum o fae unii dintre ei,
ştim cu toţii, pentru că am pă­
ţit-o pe... timpul şi nervii noştri.
BBS In nota de fată redăm cîteva
secvenţe culese din Deva.
mandate
de
1 : Poşta, ghişeul cetăţeni aşteap­ a-
IMPERATIVUL NR. 1 AL ACTIVITĂŢII PE OGOARE tă cu Funcţionara a şi plecat, însă, mi­ la
Mai
mulţi
chitate.
în
buletinele
avizele
nă.
alt
la
colegă,
ghişeu.
Amindouâ
o
au luat la rost pe o a treia sala­
riată a poştei, care s-a... măritat
la 17 ani. „Are, dragă, şi copil".
„Ascultă-mă
pe
?“
„Nu mai spune ştii că nu vorbesc
Recoltarea fârâ pierderi a producţiei agricole fleacuri...“. pe cei ce aşteptau la tind
Doar
mine.
mă
Dar
putut
in
ghi­
vinge vremea asta că nu la i-a numitele con­
nimeni
şee nu se dă prioritate... fleacu­
rilor în defavoarea bunel serviri...
2 : Unitatea pentru desfacerea
subproduselor de carne din pia­
Pe cînd şi cu lucrările de toamnă? La strînsul sfecleiI Atenţie sporită însilozării fiirajaier ţă : se vinde carne de porc proas­ la
se
înainte
de
a
pătă.
aşeza
rînd,
preţ. gospodinele întreabă de
— 16,28 lei — răspunde vînzătoa-
(Urmare din pag. 1) i-am întilnit in drum nu ne-am tiva agricolă din Simeria, care rea. 32,56 lei două kilograme.
De
28
prea putut înţelege dacă au în­ (Urmare din oaa 1) crează cu forţe sporite la recol­ (Urmare din pag. 1) (mirişte) de pe întreaga su­ de Lumea se 56 cruceşte. bani. In unde ultima
de
bani,
ceput sau nu recoltatul. Veneau tarea sfeclei in brigăzile din Si­ prafaţă de 27 ha şi în cîteva are prevăzut în plan să însilo­ vreme n-am mai prea văzut mo­
parte din griu, au ajuns la ma­ de la cazan şi se vedea că de­ meria Veche şi Biscaria. Din tru buna organizare a muncii zile finul rezultat va fi zeze peste 1000 tone de nutre­ nede de un ban. Dar vinzăloarea
turitate de mult. Dacă porumbul gustaseră mai multe probe de că într-o singură zi familia co­ cele 51 de hectare cultivate cu pe întregul flux : recoltare, strîns şi depozitat la adăpos­ ţuri, s-a realizat pînă în pre­ rămîne pe poziţie ; 28 de bani,
aşa
bani.
pare umed, se datoreşte ploi­ licoare. sfeclă de zahăr, ne spunea to­ transport şl însilozafe. Aceas­ turile de animale De aseme­ zent aproape jumătate din a- 56 de Asta e Aşa însă i s-a spus. pentru
vinde.
numai
lor care au căzut. Adunat în In lanurile de porumb pe ca­ munistului Mircea Şerban a reu­ varăşul Constantin Coriciuc, in­ tă preocupare îşi găseşte co- nea, s-a început, de cîteva zi­ ceastă cantitate. Tovarăşul tracasarea nervilor noştri, pentru
pătule şi-ar putea pierde din u- re le-am vizitat, rodul toamnei şit să recolteze întreaga supra­ ginerul şef al C.A.P. Simeria, s-a ! respondentul în cantităţile de le, coasa a patra la lucerna. Păun Răvaş, preşedintele coo­ că pînă la urmă rotunjeşte.
Magazinul
3:
miditate. Singur însă nu vine e de mult copt. Pămintul de pe faţă angajată în acord global. strins recolta de pe aproape 30 j furaje care au fost deja însi- La C.A.P. Brîznic s-au însi­ perativei, ne spunea că vor fi tive. La flecare de’ articole spor­
raion,
lume
mul­
în hambare. Şi ce de animaţie cele 26 de hectare unde se a- Acesta este în acelaşi timp un hectare. Aş vrea să subliniez i lozate. Aşa, de pildă, la lozat pînă acum 200 din cele mobilizate toate forţele şi se tă. Puţin le pasă unor vânzătoa­
am văzut la „furnalul" de fabri­ flă porumbul e cam ud, dar exemplu de unitate, de spirit de faptul - spunea interlocutorul I C.A.P. Lăpuşnic faţă de 600 300 tone prevăzute în plan. vor valorifica toate sursele re : „Să vezi, dragă, şi să nu
crezi.
la
vine
cat ţuică ! Numai un sfert din oricum la recoltat se poate lu­ colaborare în muncă propriu co­ nostru - că în acest an avem Ne-am propus să însilozăm —- de furaje pentru a se realiza cin un Duminică care Vroia, un ve­ u-
nici
băiat
cooperatorii de acolo dacă lu­ cra. Am văzut şi trifoi rămas lectivelor din unităţile noastre 0 producţie bună şi realizăm tone cît este prevăzut în plan ne spunea inginerul şef al integral prevederile de plan na. nici alta. să mă cunoască.
crau la recoltat de porumb, de la coasă în cîmp. Dacă a- socialiste. In brigada din Sime­ depăşiri importante la hectar. s-au însilozat 650 tone. Tova­ C.A.P., tovarăşul Sergiu Be- la siloz. Şaten, ochi albaştri... Frumos, dra­
marţi, tot se strîngeciu cîteva to­ vea cine să se ocupe de usca­ ria Veche, precum şi în celelal­ Aşa de pildă, faţă de cele 1 230 răşii Trăian Suba, preşedinte­ reţchi — 450 tone de nutre­ Asemenea preocupări am gă. ce mai. Eu nu, el da“. sînt obligaţi să
oamenii
aşa,
Şl
ne bune de ştiuleţi. Dar dacă tul lui în zilele cu soare din te brigăzi ale C.A.P. Simeria, tone sfeclă prevăzute a se ob’i- le cooperativei, şi Teodor So- ţuri. In aceste zile urmează întîlnit şi în alte cooperative asculte păţaniile vînzătoarei, po­
vestea că lucrările de recoltare sâptâmîna trecută, putea fi dus sint numeroase aspectele de în­ ne, noi am livrat deja pe'te lomon, inginer şef, ne relatau să ne sosească combina de agricole de producţie. Impor­ vestite fără jenă, în gura mare,
a culturilor Fe toamnă trebuie de mult la adăposturile de a- trajutorare in muncă. Acest spi­ 1 000 de tone; După calculele că dînşii şi-au propus să mai tant este ca în toate unităţile într-o atmosferă de-a dreptul pe­
rit de solidaritate are drept re­
nibilă. Şi, ce să vezi : s-a molip­
sa înceapă întirzie să soseas­ nimale. Se puteau face multe, zultat scurtarea timpului de re­ noastre preliminare rezultă că însilozeze încă 400 tone de recoltat şi vom trece la însi- agricole, avîndu-se în vedere sit şi casiera. Ţine lingă casă un
face
ii
că aici...! dacă zilele de lucru nu aveau vom da în plus peste prevederi­ nutreţuri folosind în acest lozarea porumbului masă ver­ că recoltarea, transportul şi bărbat, lecţie, căruia despre cum o adevăra­
să
tă
cumpere
aspect de duminici. coltare a produselor agricole de scop porumbul masă verde şi de. De asemenea, vor fi însi- un autoturism şi un apartament
MAI ABITIR CA DUMINICA toamnă. le planului de producţie aproa­ cocenii. Este de menţionat şl lozaţi şi o mare parte din co­ presarea silozului se fac cu cu plata în rate. Fără să se sin­
~k _ pe 1 000 tone sfeclă de zahăr. faptul că în această unitate cenii de porumb. mijloace mecanice şi că la a- chisească de faptul că oamenii
Pe uliţele satului Hăşdat lată cum se foloseşte în une­ In recoltarea sfeclei de zahăr ceaslă lucrare nu se folosesc aşteaptă cu bonurile în mînă.
era marţi după-masa o linişte le unităţi timpul bun de lucru ! s-au evidenţiat membrii din bri­ Aceasta va asigura cooperati­ au fost recoltate, strînse şi Din planul de 300 tone de prea multe braţe de muncă, Redate strict cum s-au petre­
că
cele
mai abitir ca duminica înainte Ce fac conducerile cooperative­ găzile din satele Urai şi Căr- vei noastre venituri băneşti depozitate în cele mai bune siloz — ne relata tovarăşul să se acţioneze cu toată răs­ cut. constitui trei trei secvenţe credem re­
vor
momente
de
Gaşpar,
preşedintele
Lazăr
de răsărit"! soarelui. Din curţile lor, specialiştii, brigadierii ? Ce piniş. In aceste brigăzi s-a ter­ mult superioare celor planifica­ condiţiuni toate nutreţurile. In punderea pentru îndeplinirea flecţie pentru colectivele unităţilor
unui gospodar răzbeau spre noi fac organizaţiile de partid ? Mai te de la această cultură şi cîş­ urmă cu cîteva zile s-a termi­ C.A.P. Veţel — noi am reali­ şi depăşirea prevederilor de respective. Şi că îi cei vor ce-şi fac
la
lua
datoria
conştiincios
aromei de bulion şi din cînd în este oare cazul să li se amin­ minat de recoltat întreaga su­ zat plnă acum 200 de tone. plan, însilozîndu-se cantităţi rost pe cel ce nu ştiu să şi-o
cînd iz de la cazanul de fabri­ tească îndatoririle ce le au în prafaţă cultivată cu sfeclă de tiguri bune membrilor noştri co­ nat de cosit trifoiul însă- Prevederile de plan vor fi în­ facă.
cat ţuică. Cu sătenii pe care această perioadă ? zahăr: 23 hectare. Acum se lu­ operatori. mînţat în cultură ascunsă deplinite integral. La coopera­ sporite de furaje. G. IGNAT