Page 103 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 103
Prolefari din toate fărlle, unlfl-vă !
Şedinţa Comitetului
xecutiv al C.C. al P.C.R.
In ziua de 29 septembrie 1972 a avut se vor acorda indiferent dacă mamele
loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. sînt sau nu salariate, cooperatoare,
al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae pensionare sau dacă realizează veni
Ceauşescu, secretar general al Partidu turi din alte surse. Ajutorul se acordă
lui Comunist Român. • atît în mediul urban, cit şi in cel rural.
Au participat ca invitaţi miniştri şi alţi Totodată, s-a hotărit să se majoreze
conducători ai unor organe centrale. actualele alocaţii de stat pentru copiii
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a pre salariaţilor şi ai 'asimilaţilor acestora cu
zentat Comitetului Executiv o informare 20 lei pentru al 6-lea copil, 30 lei pen
cu privire la vizita de prietenie făcută tru al 7-lea, 40 lei pentru al 8-lea co
în Republica Populară Bulgaria de dele pil, 50 lei pentru al 9-lea copil şi ur?
ANUL XXIV Nr. 5513 SIMBATÄ 30 SEPTEMBRIE 1972 . 4 PAGINI - 30 BANI mătorii. Cu aceleaşi sume se vor majo
gaţia română de partid şi de stat. Co
ES ra şi alocaţiile pentru copiii membrilor
mitetul Executiv a dat o înaltă aprecie
re activităţii desfăşurate de delegaţia cooperativelor agricole de producţie.
romonă condusă de tovarăşul Nicolae Comitetul Executiv a examinat şi a-
Ceauşescu şi a aprobat in unanimitate probat propunerile Ministerului Indus
rezultatele vizitei şi documentele adop triei Metalurgice şi Ministerului Agricul
tate. S-a apreciat că vizita făcută şi în turii, Industriei Alimentare şi Apelor
ţelegerile la care s-a ajuns constituie o privind principalii indicatori tehnico-
nouă şi însemnată contribuţie la dezvol economici ai unor lucrări de investiţii ca
tarea relaţiilor economice româno-bulga- re urmează să fie puse în funcţiune în
actualul plan cincinal.
re, la întărirea prieteniei şi colaborării
Ţînînd seama că în întreaga ţară lu
dintre Republica Socialistă România şi -
crările de strîngere a recoltei continuă
Republica Populară Bulgaria, dintre
în cea mai mare parte a lunii octom
Partidul Comunist Român şi Partidul brie şi pentru a nu împiedica buna des
Comunist Bulgar, în interesul celor două făşurare a acestora Comitetul Executiv
popoare, al cauzei socialismului şi pă a hotârît ca, începînd din acest an,
cii în lume. V „Ziua recoltei" să fie sărbătorită în ul
Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a tima decadă a lunii octombrie, după în
analizat posibilitatea luării unor noi mă cheierea recoltării, pentru a se putea
suri pentru sprijinirea familiilor cu mulţi face astfel un bilanţ mai cuprinzător al
copii şi a hotârît ca începînd de la 1 rezultatelor obţinute de unităţile agrico
noiembrie 1972 să se acorde ajutoare le socialiste.
băneşti lunare de 200 lei mamelor care In încheierea şedinţei, Comitetul E-
Premiera primei deacArcări H g&soţte pe furnaliţtl dominaţi d© optimismul robust al unei izblnzi de prestigiu. Printre autorii ei: maistrul principal lăcătuş
Teodor Hagaa, inginerul Nîcolae Henţea« inginerul ş-ef Oleg Bublic, maistrul principal Nicolae Mărculescu, Erou al Muncii Socialiste, şeful secţiei, Ing. Petru Opriş au in întreţinere 8-9 copii şi de 300 lei xecutiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat
Inginerul proiectant Pompei Boteaan, maistrul Petru Puţinelu, prim-furnaliatul Simion Jurca, maistrul Nicolae Jeler. Foto: V. ONOIU
celor cu peste 9 copii. Aceste ajutoare probleme ale activităţii curente.
în bătălia pentru îndeplinirea r ^
n
In cinstea celei de-a 25-a aniversări Prin întreagă activitate politico-ideologică
cincinalului înainte de termen, a proclamării Republicii » , , /
a organizaţiilor U.T.C,
siderurgiştii hunedoreni au Au îndeplinit înainte
de vreme planul pe 9 luni Acest început; de an al. pre cum ca prin ceea ce vom în dului, a poporului, a tineretu
gătirii politico-ideologice a ti mează să ne organizăm mun lui pentru propăşirea patriei
treprinde în perioada ce ur
3,7 milioane lei economii la
neretului , constituie, pentru
Unităţile Centralei
obţinut un succes de prestigiu industriale Hunedoara preţul de cost şi 2,6 milioane lei toate organele şi organizaţiile ca şi să Îmbunătăţim metodo realizate cu sprijinul membri
lor organelor locale de partid,
beneficii suplimentare - reali
logia pregătirii şi desfăşurării
U.T.C., un prilej de bilanţ şi
zări care oglindesc efortul ce reflectare asupra eficienţei ac activităţilor concrete cu ti de stat, al cadrelor din eco
nomia judeţului; manifestări
se depune pentru întimpinarea tivităţii organizate pînă.acUm. nerii în aşa fel lncît merpbrii de evocare şi sărbătorire a
HUNEDOARA (De la corespon celei de-a 25-a aniversări a pro Un asemenea, bilanţ dobîndeş- şi viitorii membri ai organi momentelor şi personalităţilor
dentul nostru). Centrala indus clamării Republicii cu fapte de te calitatea de temelie, de fun zaţiei revoluţionare a tinere de seamă ale patriei şi po
A INTRAT ÎN FUNCŢIUNE trială Hunedoara a îndeplinit joi prestigiu în marea bătălie cu politică curentă a tinerilor
porului
informarea
nostru;
planul producţiei globale şi mar
timpul pentru finalizarea cinci
fă pe 9 luni. Potrivit calculelor
estimative, activitatea desfăşura nalului inainte de termen. prin dialogul politic cu dife
rite personalităţi, cluburile de
tă în decursul celor trei trimes Divizia de Unii informare politică şi tribunele
FURNALUL NR. 9 tre de unităţile centralei va o- fp instalaţii C.F.R. actualităţii; promovarea unor
feri un bilanţ fructuos, ce va
forme mai convingătoare şi
consemna o producţie marfă su
plimentară în valoare de peste Milităm pentru formarea unui mai cuprinzătoare de educare
ateist-ştilnţifică formarea şi
;
94 milioane lei. După cum pre DEVA. Colectivul de lucrători dezvoltarea interesului tineri
Ieri, la ora prinzului, plat biectiv al siderurgiei româ ci şi satisfacţia deplină a fur- cizează factorii de răspundere feroviari de la întreţinerea căii, lor faţă de literatura politică
forma de la creuzetul noului neşti in actualul cincinal — naliştilor pentru modul exem din cadrul centralei, creşterea aparţinind eşalonului R. K. din şi accelerarea pătrunderii ei
furnal de 1000 mc de Ia Flu- a revenit prim-furnalistului plar în care au pregătit şi e- producţiei industriale s-a înfăp Divizia de linii şi instalaţii a Re tinăr cunoscător şi înfăptuitor în cele mai diverse categorii
nedoara a cunoscut animaţia, Simion durea, „veteran" al ■ ■fectuat pornirea colosului in tuit in condiţiile reducerii con gionalei' de căi'ferate Deva, or- de tineri. Locul central, esen
de mare Încărcătură emoţiona producţiei de fontă de la Hu dustrial. sumului de materii prime şi ma ganizindu-şi mai judicios activi ţial însă în Întreagă această
lă, a unei premiere industria nedoara, un comunist în ade Dacă, aşa cum am relevat teriale şi micşorării cheltuie tatea a reuşit să execute pînă activitate revine învătămîntu-
lucrările de reparaţii capitale a- hotărit al programului partidului
le prestigioase. In prezenta a văratul înţeles al cuvîntului, pe larg în ziarul nostru de lilor de producţie. Dealtfel, in in prezent peste 90 la sută din lui politico-ideologic al U.T.C.
numeroşi furnalişti, construc un meseriaş bra>v şi de înal ieri, efortul constructorilor a această perioadă pe ansamblul
tori şi proiectanţi, şticul furna tă competentă profesională ca fost uriaş, cel al furnaliştilor centralei s-au realizat peste 32,8 ferente planului pe acest an, Desigur, conţinutul învătămîn-
lului a fost străpuns, dîndu-se re, datorită acestor calităţi, a însărcinaţi cu pornirea în milioane lei economii la preţul cîştigind astfel un avans sub tului politic, tematica sa trebuie
astfel „cale liberă" primului avut „norocul" să fie autorul condiţii optime a agregatului de cost. stanţial ce va permite finaliza să ţină seama de criteriile ocu
şuvoi incandescent din mare tuturor celor trei puneri în nu este cu nimic mai prejos. In obţinerea acestor remarca rea cu două luni şi jumătate paţiei, vîrstei, sexului, nivelu
le agregat. S-a săvîrşit astfel funcţiune ale furnalelor de Dimpotrivă! Vreme de aproa bile succese o contribuţie im inainte de termen a sarcinilor dament, pentru ridicarea între tului să simtă şi să Ii se cris lui de cultură şi de maturitate
în fapte dorinţa şi hotărîrea u- „1000“ mc de la Hunedoara. pe o săptămînă, un mănunchi portantă au adus-o alături de pe 1972. In plus faţă de obiec gului conţinut al muncii de e- talizeze tot mai riguros con politică, de preocupările şi
nanimă a constructorilor şi si- Şi acum, ziarul nostru îşi de oameni, format din cei mai siderurgiştii din combinatul hu- tivele planificate pinâ la aceas duoare politică şi de propa cepţia şi modul comunist de opţiunile tinerilor. Toate or
derurgiştilor hunedoreni, ex face datoria fată de cititori, buni specialişti, aleşi de or nedorean şi din celelalte uni tă dată s-au mai atacat con gandă comunistă în rîndul ti muncă, de viată, de conduită. ganele U.T.G. au datoria să
primate cu prilejul recentei prelungind,. dincolo de „cota ganizaţia de partid a secţiei, tăţi ale centralei industriale şi struirea liniei Bâcia din grupa A neretului la valoarea scontată Aplicînd în viată instruc
vizite de lucru, făcută la Hu zero" a „Numărătorii inverse", a vegheat permanent pentru colectivul Uzinei „Victoria" din a triajului Simeria in vederea de exigenta etapă de făurire ţiunile C.C. al U.T.C. cu pri manifeste mult mai multă res
nedoara de secretarul general prezenta sa în clocotul crea ca marele agregat să dema Câlan. Muncitorii, tehnicienii şi electrificării ; linia a Vl-a din a societăţii socialiste multila vire la organizarea şi desfă ponsabilitate în legarea pro
al partidului, tovarăşul Nicolae tor al bătăliei cu timpul — de reze în producţie conform ce inginerii acestei uzine raportea staţia C.F.R. Deva in vederea teral dezvoltate. şurarea activităţii politico-i blemelor teoretice cu realită
Ceauşescu, de a îndeplini îna astă dată al siderurgiştilor. rinţelor. Din lungul şir al a- ză obţinerea unei producţii in modernizării staţiei ; linia a lll-a Alături de ceilalţi factori ai deologice în rîndul tineretu ţile practice, concrete din fie
Faptele pe care le-am consem cestor oameni de nădejde — din staţia Câlan-Bâi ; linia a
inte de termen prevederile nat în iureşul succesiunii lor muncitori, maiştri, ingineri — dustriale suplimentare in valoa educaţiei comuniste, îndruma lui, vom avea în atenţie nece care întreprindere, şcoală, u-
cincinalului, de a înfăptui în ne oferă prilejul să înfăţişăm dorim să evidenţiem pe maiş re de 12,7 milioane lei concre IV-a din staţia Crâciunel - lu te îndeaproape de organele şi sitatea firească de a organi nitate agricolă, sat, de frămîn-
crări care se află in curs de fi
za o mai mare varietate de
tizată in peste 1 000 tone fontă
spirit de înaltă responsabilita lapidar clipe de. înaltă tensiu trii principali Nicolae Mărcu- realizată in întregime cu cocs nalizare. La obţinerea acestor organizaţiile de partid, organi căi şi forme educative printre tările fireşti ale tinerilor. A-
zaţiile municipale, orăşeneşti
te hotăririle Conferinţei Na ne, în care s-au concentrat lescu, Erou al Muncii Socia- economisit, 600 tone piese tur succese merite deosebite au a- şi comunale ale U.T.C. din ju care amintim : întîlnirile direc tit organele U.T.C. cît şi pro
lirte, Petru Putinelu, Nicolae
ţionale a partidului. calităţi muncitoreşti demne Jeler, Teodor Hagea, Dumitru nate, 3 100 tone produse cârbu- vut picherul loan Ciurca, şefii deţul nostru şi-au sporit preo te cu participanţii la măreţele pagandiştii să aibă în vedere
Onoarea de a realiza acest de cea mai înaltă considera Matache, pe şefii de schimb noase, alte produse. Prin creş de echipă loan Herbei, Vaier cuparea şi rolul în desfăşura acte .politico-revolutionare, ca faptul că activitatea de educa-
re au fost prezenţi la chema
act de majoră semnificaţie — ţie. Liviu Jucos şi Petru Pleşa, pe terea productivităţii muncii cu lacob .şi Victor Suciu, motoriştii rea muncii specifice pentru ri rea partidului pentru cuceri
dicarea şi dezvoltarea conşti
care marchează finalul efortu Momentul primei descărcări muncitorii din echipele şi bri 2,2 la sută peste nivelul plani Mireea Bretoţean, Arcadie Roşu, inţei politice a Tineretului — rea puterii politice, democrati CONSTANTIN PURCILEAN
lui eroic depus de către con aduce cu sine nu numai în găzile conduse de Simion ficat, printr-o mai chibzuită fo Constantin Stoica şi alţii. conştiinţă-materializată în con zarea tării, victoria deplină şi secretar al Comitetului judeţean
structorii de la I.C.S.H. pentru cununarea muncii constructo Jurca, Alexandru Hăşdăteanu, losire a materiilor şi materiale C. AOANEI tribuţia proprie tinerească şi definitivă a socialismului în Hunedoara al U.T.C.
patria noastră ; schimburi de
înălţarea şi predarea înainte rilor şl proiectanţilor în urma lor, colectivul uzinei a obţinut corespondent voluntar entuziastă în activitatea de păreri şi dezbateri despre sar
producţie, în realizarea anga
de termen a acestui mare o unei acerbe bătălii cu timpul, (Continuare in pag. a 2-a) — jamentelor. Important este a cinile care stau în faţa parti (Continuare in pag. a 2-a)
IMPERATIVUL NR. 1 AL ACTI'VITĂT.II PE OGOARE
A
Intr-o săptămînă — 90 tone legume n loo decisiv în reali spunea tovarăşul Visarion
t U zarea efectivelor şi Gvaşa, inginerul şef al
Au terminat sporirea producţiei a- G.A.P. Toteştl, s-au luat din
livrate unităţilor contractante nimaliere îl ocupă asigura timp măsuri chibzuite a că
rea bazei furajere. In con ror finalizare se concretizea
Insăminţarea • Toate legumele Ia care se pot cul de descărcare de la sediul fermei. De aici, textul preocupărilor pentru ză In îndeplinirea planului
alţi cooperatori transportau cu o remorcă var
înregistra pierderi din cauza bru za la halta C.F.R. Geoagiu, unde o încărcau
orzului melor să fie strînse şi valorificate într-un vagon cu destinaţia Petroşani. La a-
ceastă fermă mai sînt de recoltat 16 hectare Oînd furajele nu prisosesc,
cu prioritate • Recoltarea cartofi rădăcinoase şi aproape 20 hectare varză de
LÂPUŞNIC. Mecanizatorii lor şi transportul producţiei trebuie toamnă.
Viorel Todea şl Maxim Bă- Preşedintele cooperativei, tovarăşul Aurel de ce se tărăgănează
dău, folosind din plin capa intensificate. Pera, ne relata că într-un ritm susţinut se
citatea maşinilor de semănat şi desfăşoară şl recoltarea sfeclei de zahăr. Din
timpul bun de lucru, au reuşit In după-amiaza zilei de 28 septembrie a.c. cele 60 hectare, pînă în prezent s-a strîns acţiunea de însilozare?
sâ termine, In cursul zilei de am efectuat un raid prin alte cooperative a- producţia de pe 25 ha şi s-au transportat pe
29 septembrie, Insăminţarea gricole din judeţ pentru a vedea cum se des rampa de încărcare a statiei C.F.R. Orăştie a-
orzului pe întreaga suprafaţă făşoară munca la recoltarea, îndeosebi a le proape 500 tone de sfeclă.
de 30 ha. Inginerul şef al gumelor, precum şi a cartofilor şi sfeclei de satisfacerea acestui dezide de însilozări în proporţie de
C.A.P. Lâpuşnlc ne relata că zahăr. Iată pe scurt constatările făcute cu a- In această zi am întîlnit o activitate tot atît rat, se impune ca maximă a- peste 200 la sută. Acţiunea
terenul destinat culturii orzu cest prilej. de intensă la recoltarea legumelor şl la ferma tentie să fie acordată însi-
lui, discuit şi lucrat cu agre In cooperativele agricole care au făcut o- C.A.P. din Aurel Vlaicu. Cooperatoarele Iuli- lozării tuturor resurselor de s-a început din vreme, trac
gatul de grape, a fost ferti biectul raidului nostru am constatat că re ana Gavrilă, Valeria Iancu, Ana Uritescu, Li nutreţuri, îndeosebi a po toriştii Anton Bălică şi Ion
lizat cu 300 kg superfosfat şi coltarea legumelor se desfăşoară într-un ritm na Dînşorean, Sabina Suciu, Lina Avră- rumbului furajer, a colete- Mărgău dovedind multă con
100 kg azotat la hectar. Du susţinut în fiecare zl, indiferent de starea mescu, Lina Drăgoi, Safta Mareş, şefă Ior şt frunzelor de sfeclă, ştiinciozitate în Îndeplinirea
sarcinilor ce li s-au încre
pă insâminţare întreaga su timpului. La ferma legumicolă a C.A.P. din de echipă, precum şi altele lucrau de zor la cocenilor etc. Fireşte, aflin-
prafaţă de teren se tâvâlu- Geoagiu acţiunea de recoltare a legumelor recoltarea ardeilor graşi. In acelaşi timp, alţi du-ne într-o perioadă de vîrf dinţat. Deşi s-a depăşit pla
geşte. Şi cele 40 hectare pre se desfăşura cu intensitate sporită. Coopera membri cooperatori se aflau la recoltarea car pentru efectuarea lucrării a- nul, nu considerăm însă lu
gătite şi destinate culturii torii lucrează de dimineaţa şi pînă seara tofilor. Tovarăşii Aurel Mareş, preşedinte, şi mintite, se pune întrebarea : crarea încheiată. Pentru a
ing. Mireea Bordeanu, şeful fermei legumico
asigura un grad de consu-
griului au fost fertilizate cu pentru a pune la adăpost producţia de legu le, ne spuneau că în cursul acestei săptămîni cum se acţionează în scopul mabilitate ridicat al grosie
îngrăşăminte chimice in mod me. In acest fel s-a reuşit să se termine strîn- s-au recoltat şi livrat 3 tone ardei gras şi 2 asigurării unor cantităţi cit relor (coceni şl paie), vom
*gerea întregii producţii de ardei. Ferma are
asemănător. La această unita tone de gogoşari. In total, pînă în prezent, mai mari de nutreţuri sucu organiza prepararea acestora
sortate gata de expediere ultimele 12 tone de s-au expediat unităţilor contractante 16 tone lente şl evitarea oricăror
te mecanizatorii au trecut şi ardei gras şi gogoşari. In ziua de 28 septem Ferma din Orăştie a I.A.S. Simeria. Aici sint. recoltate mari pierderi din producţia de N. TlRCOB
lucrează acum la Insăminţarea brie numeroşi cooperatori lucrau la recolta ardei, 20 tone castraveţi, 10 tone ceapă, 96 cantităţi de cartofi. Conducerea fermei n-a luat Insă nici o mă furaje?
tone varză şl alte produse.
multe
mai
care
transportarea
recol
griului. rea verzei de toamnă. Din cîmp carele încăr sură pentru 4 intemperiilor şi de tei precierii. stă Iată, de în această zile In — In unitatea noastră, ne (Continuare in pag. a 2-c)
supusă
ctmp,
fotogra
cate cu varză soseau, unele după altele, Ia lo . (Continuare Io oag. a 2-a) . fie, o Imagine concludentă a ne glijenţei şl lipsei de răspundere. I