Page 104 - Drumul_socialismului_1972_09

I
& JL
2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5513 • SIMBATA 30 SEPTEMBRIE 1972
iwiWPWBWiwcwwMJWPawgMBBBMMBMBBWwmiînMiUwriiifiwtfKvwra i 1 —n\tmn nnnn

¡o bătălia pentru îndeplinirea Milităm pentru formarea unui

cincinaguluB înainte de termen, tînăr cunoscător şi înfăptuitor

siderurgiştii hunedoreni au obţinut hotărît al programului partidului

un succes de prestigiu (Urmare din pag. I) formele şi modalităţile tie trebuie să facă obiectul edu­
caţiei, adică cei neîncadrati în
transmitere a cunoştinţelor po-
tie ideologică şl politică nu titico-ideologlce nu sînt nici producţie, care duc o viată pa­
este un „scop în sine”, ea se cele folosite de şcoală, şi’ nici razitară, care Încalcă normele
desfăşoară tn cadrul şi proce­ celo folosite pentru pîegătirea de muncă şi viată socialistă.
De pregătirea propagandişti­
oamenilor vîrstnici. In tratarea
A INTRAT IN FUNCŢIUNE dul unor tineri aflaţi într-un tematicilor celor patru cicluri lor depinde într-o foarte mare
sul practicii socialiste, în rln-
măsură formarea culturii şi
fundamentale vor fi utilizate,
complex de relaţii sociale şi
gindirii politice a tinerilor. Re­
de regulă, expunerea liberă,
de confruntări cu problemele
contemporane actuale. Conţi­ expunere-discutie, dezbatere, centele instruiri ale propagan­
nutul invăţămîntului va cu­ dialog al ideilor. Alături de a- diştilor de la municipii şi o-
raşe au scos in evidentă une­
prinde, deci, elemente ale fe­ cestea ciştigă un loc tot mat le carenţe în pregătire. Se
' ' FURNALUL NR. 9 ducţie, dezbaterea şi- influen­ de educare politică două ca­ simte nevoia solicitării unui
mare în metodologia muncii
nomenelor existente fn pro­
tegorii de forme, bine şi po­
sprijin mai exigent din partea
ţarea tinerilor pentru respec­
trivit stabilite, pentru tinerii
organelor de partid în acest
tarea disciplinei socialisto în
producţie, apărarea şi întări­ care Îşi manifestă dorinţa de sens, in mod deosebit în pre­
gătirea metodică, in înarmarea
a fi primiţi tn U.T.C. şi pen­
rea proprietăţii socialiste, e- tru proaspeţii membri ai or­ cu formele, mijloacele, modali-
ducarea lor muncitorească,
Entuziasmat de modul în ca­ Spre deosebire de furnalele convingerea acestora că ei sînt ganizaţiei, precum şi pentru tătilo de conducere a activită­
re a fost transpus la cote rea­ nr. 7 si 8, acest nou agregat tinerii cu un nivel de cultură ţii din cercurile politic© ale
(Urmare din pag. 1) le gigantul siderurgic, ingine­ are unele perfecţionări demne atît proprietari ai mijloacelor politică şi generală în forma­ organizaţiilor.
rul Pompei Botezan, de la de subliniat. Aparatura de au­ de producţie cît şl producă­ re, Pentru aceştia se organi­ Astăzi este de neconceput o
Virgil Câmui, Vaier Lupeanu, Constantin Ţlret, I.P.R.O.M.E.T. Bucureşti, unul tomatizare, măsură şl control tori ai bunurilor materiale. zează forme de Iniţiere poli­ cunoaştere cit mai fidelă a
Pioiher Mihai, Ion Dălîndă, losif Chiţ, Vasile Tartcu, din principalii autori ai pro­ este mult îmbunătăţită, ceea In exploatările miniere, u- . tică, convorbiri, discuţii poli­ realităţii, a problematicii so-
Ion Popa. Şi nu In cele' din urmâ pe inginerii şefi iectului furnalului, a tinut să ce permite o conducere ri­ nităţile siderurgice, energeti­ tice, dicţionare politice. Vom cial-economice, practice şi
Oleg Bublic, loan Vasilescu, pe şeful secţiei şi adjunc­ caracterizeze pe scurt, din guros tehnică a proceselor In colectivii) cinstei şl al o- ce, pe şantierele de construc­ generaliza in acest scop expe­ teoretice, fără studierea or­
tul său, inginerii Petru Opriş şi Nicolae Rentea. Cu punct de vedere tehnic şl teh­ tehnologice. O importantă nou­ noarel do Ia F. C. Orăşlie ţii, în transporturi şi celelal­ rienţa dobîndită de organizaţi­ ganizată, permanentă şi rigu­
comunistul
toate că n-au fost prezente la emoţionantul eveniment munceşte unul şl dintre cel mal Achlm te unităti tinerii să fie puşi să ile U.T.C. din Valea Jiului în roasă a literaturii socîal-poli-
des­
Borza,
al primei descărcări, cadrele de conducere ale combi­ nologic, această reuşită crea­ tate constă în răcirea forţată toinici şl pricepuţi mecanici re- reflecteze asupra importantei organizarea „dicţionarului po­ tice. Iată de ce vom pune un
natului şi centralei au fost indirect părtaşe la eveni­ ţie a gîndiril tehnice româ­ cp aer a vetrei, fapt care mă­ Slorl. şi necesităţii Însuşirii temeini­ litic" cu tineri! care lucrează accent deosebit pe studierea
executlnd
Iată-1
ment, datorită preocupărilor intense pe care le-au avut neşti. reşte considerabil siguranţa, în nei maşini de Injecţie, reglarea u- ce a profesiunii lor, stabilită­ în subteran şi în organizaţiile bibliografici, a cărţii social-
pentru a crea condiţii cit mai bune de lucru pentru exploatare, lnlăturînd even- ţii în ’ întreprinderile respecţi-'* din construcţii, transporturi, u- politice atît de către propa­
construcţia şi punerea în funcţiune a obiectivului. — F9 — cum spunem noi ve, creşterii prestigiului uni­ cenicie la locul de muncă, gandişti cît şi de către tineri.
Dar cît de lungă nu este înşiruirea numelor celor ce tăţii în care lucrează. O notă şcoli profesionale, scoli gene­ Organizaţiile U.T.C. din o-
s-au zbătut cu toată ardoarea pentru a asigura punerea specifica este necesar să do- rale. raşe şl comun© vor manifesta,
în funcţiune a furnalului înainte de termen. De aceea, bîndească problemele dezbă­ O altă modalitate de Însuşi­ desigur, iniţiativă şi străduin­
n-a fost de mirare că la prima izbucnire a şuvoiului in­ Au îndeplinit tute în şcolile generale, la re şi abordare a problemelor ţă pentru deschiderea noului
candescent toti aceşti oameni, aparent obosiţi, dar sate, privind formarea dragos­ sînt cercurile de dezbateri î- an al activităţii politico-ideo-
puternic învioraţi de dulcea istovire a succesului de­ lin agregat capabil de tei tinerilor fată de muncă şi deologice, colocviile-dezbatere, logice. Vpr fi organizate, la
plin, nu s-au abţinut să nu exclame: „Este o pornire planul anual ridicarea nivelului de cultură, seshîhile de referate ştiinţifice. nivel de Întreprinderi, şcoli,
excepţională 1 de însuşire a cunoştinţelor Organele locale ale U.T.G., îm­ oraşe p© grupuri de cercuri, S»
Intr-adevăr, în lunga sa campanie pentru creşterea la producţia ştiinţifice despre lume, natură preună cu organizaţiile U.T.C. tntîlniri cu cadre din condu­
producţiei de metal la Hunedoara, la nivelul sarcini­ şi viată. Toate aceste elemen­ din şcoli şî conducerile şcoli­ cerea organelor judeţean, mu­
lor pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a trasat performante mondiale te trebuie grefate pe temelia lor, prîntr-o participare efecti­ nicipale, orăşeneşti şi comu­
siderurgiştilor de aici, furnalul nr. 9 « luat un dema­ de lapte marfă tezelor, ideilor, sarcinilor sta­ nal© de partid şi ale U.T.C.
raj excelent. Gratie eforturilor constructorilor 1 Gratie bilite de Congresul al X-lea vă a profesorilor de ştiinţe so­ car© vor vorbi tinerilor despre
■ competentei şi hotărîrii furnaliştilor de a înfăptui e- al P.C.R., de Conferinţa Naţio­ ciale, vor extinde cercurile de importanţa pregătirii politice
xemplar sarcinile ce ie revin din hotărîrile Conferin­ SIMERIA. Ferma zooteh­ nală din iulie 1972, măsurilor dezbateri ideologice pe proble­ şi ideologice, vor răspunde la
ţei Naţionale a. partidului. • în limbaj codificat, face parte lualele pericole de perforări. nică a C.A.P. Simeria — luate de partid pentru perfec­ me de filozofie, economie po­ întrebări şi vor prezenta pro­
litică, politică economică a
din suita de lucrări pe care In mod special remarc echipa­ ne-a informat tovarăşul ţionarea, dezvoltarea şi ridica­ P.C.R., etică, socialism ştiinţi­ blemele fundamentale ale pre­
I.P.R.O.M.E.T. este chemat să rea furnalului cu patru cau- Candiano Brînză, şeful fer­ rea pe noi culmi a întregii e- fic, ateism, estetică, în cadrul ocupării partidului pentru con­
ie execute pentru dezvoltarea pere. Acest lucru permite să mei — a avut prevăzut în sistente româneşti. Dorind şi cărora elevii vor prezenta re­ ducerea procesului făuririi so­
siderurgiei româneşti, con­ se lucreze constant cu tempe­ planul de producţie pe a- militînd pentru a face din fie­ ferate, vor participa la coloc­ cietăţii socialist© multilateral
form programului trasat de raturi medii mult mai ridicate cest an să livreze 2 800 hl j care tînăr un cunoscător si un vii şi dezbateri. Participant! la dezvoltate, pentru aplicarea
partid pentru actualul cinci­ , la aerul insuflat, creîndu-se lapte marfă, precum şi an- j real înfăptuitor al politicii aceste cercuri vor fi elevii cu ueîntlrziată în viaţă a hotărî-
partidului este de notorietate
nal şl în perspectivă. astfel posibilităţi pentru redu­ gajamenlul de a da peste j generală faptul că tinerilor tre­ o cultură politică mai avan­ rilor Conferinţei Naţionale din
Colectivul nostru de proiec-, cerea .substanţială a consumu­ plan 10 000 litri lapte. Dato- j buie să li se prezinte cît mai sată, Asemenea cercuri au în­ iulie 1972. Cu acest prilej vor
tanti — din rîndul căruia do­ lui de cocs. Tot în acest sens I rltă unei bune îngrijiri şi | ceput să se organizeze şi în ii organizate şi acţiuni de pre­
resc să evidenţiez pe Ingine­ concură şi . soluţia construc­ iurajări a vacilor, colecti- j argumentat, cit mai riguros, alte categorii de organizaţii, zentare a cărţii social-politice,
realist şi convingător politica
rii Sugiu Şerbotei, Vasile Da- tivă aleasă de noi pentru a se vul fermei a reuşit să-şi j partidului nostru în domeniul ale U.T.C. standuri de cărţi politice cu
vid, loan Dumitriu şi Mihai putea realiza pe parcurs dota­ realizeze atît planul anual economic, social-cultural-ştiin- Cuprinderea tinerilor în to­ vînzare şi alt© activităţi poli-
Feraru — s-a străduit să reali­ rea furnalului cu instalaţie de cît şl angajamentul asumat tific, de pregătire a forţelor talitatea lor la una din forme­ tico-educatîve.
zeze şl a realizat de fapt un insuflare a gazului metan pre- in întrecere. De asemenea, de muncă, de ridicare a nive­ le permanente de pregătire po- întreaga muncă şi activitate
agrecjat capabil de performan­ încălzit şi instalaţii de Insufla­ s-au livrat în plus faţă de lului de trai, de formare şi a- litico-ideologică pe linie de politico-ideologfcă urmărim să
ţe de nivel tehnic mondial. re a oxigenului — procedee angajament încă 10 000 litri firmare multilaterală a fiecă­ partid sau U.T.C. este o pro­ o finalizăm în aşa fel incit în
Cînd spun aceasta mă • gîn- tehnologice moderne prin care lapte. La obţinerea acestui rui om în aşa' fel incit fie­ blemă deosebit de importantă fiecare produs fizic, fn fieca­
desc la tehnicitatea şi origi­ — aşa cum arată experimen­ rezultat frumos şi-au adus care tînăr să simtă că este un şi Sn. acelaşi timp nu uşoară. re tonă do fontă, otel, cărbu­
nalitatea soluţiilor adoptate tările făcute 1« Hunedoara — contribuţia întregul colectiv subiect activ al istoriei noas­ Pe de o parte ridică multe ne dată peste plan, în fiecare
— care concordă cu indicaţi­ se va ajunge Ia ridicarea in­ i al fermei şl Sn mod deosebit tre contemporane. greutăţi asigurarea pregătirii tonă de cocs economisit, in
ile date de conducerea parti­ dicilor de utilizare şi reduce­ j îngrijitorli-mulgători Teofil Consider necesar să subli­ politice, organizate a navetiş­ fiecare apartament construit
dului in acest domeniu. Pri­ rea consumului de cocs, la i Moldovan, Susana Moldo- niez faptul că din punctul de tilor, a seraliştilor şi a celor înainte de termen, in fiecare
ma precizare care se impune creşterea eficientei producţiei vedere al metodologiei desfă­ care „migrează" din întreprin­ pline gustoasă, în orice spec­
de fontă. van, Ion Bolojan, Maria dere în întreprindere, iar pe tacol artistic reuşit, în fiecare
este aceea că „F 9“, cu to-ate şurării învătămîntului politic familie consolidată, in fiecare
Limitindu-mă doar îa aces­ Bolojan, Dănilă Ferent şi nu trebuie să pierdem din a- de altă parte cuprinderea In
anexele sale, este un complex te perfecţionări esenţiale a- lrina Ferent- primul rind la o activitate e- mină întinsă pentru ajutorai
complet-mecanizat şl automati­ du$! agregatului, vreau să- ex­ I tentîe specificul caracteristic ducativă tocmai a celor care reciproc, să fie materializată
conştiinţa politică a tinerilbr.
zat. Această caracteristică, prim, în numele colecti­ al organizaţiei U.T.G. Adică
precum şl faptul că el va func­ vului de proiectanţi de la
ţiona cu materii prime de ca­ î.P.R.O.M-E.T., admiraţia noas­
litate şi va fl deservit de oa­ tră sinceră fată de munca ti­
măies- Toate forţele la strîngerea cît mai grabnică a recoltei !
meni cu înaltă calificare, per­ tanică ce au depus-o con­
structorii,, fată de
mite să se obţină indici de u- tria ce au dovedit-o şi cu
tilizare şl consumuri specifi­ prilejul punerii in funcţiune a (Urmare din pag. I) lei d© 28 septembrie o amplă
ce de'cocs comparabile cu ce­ furnalului nr. 9 muncitorii, acţiune de mobilizare 'a coo­
le obţinute pe plan mondial maiştrii şl inginerii de la Hu. Cînd furajele nu La cartofi, din cele 35 ha, peratorilor la muncă. Vom
ia furnale similare. nedoara. s-a strîns recolta de pe 28 ha. reveni în curînd în cedrul a-
cestor unităti.
Paralel cu acţiunea de recol­
prisosesc, de ce se tare —• ne spuneau interlocu­
gătirii producţiei de legume
FACE AZI!
Aproape un sfert de veac, torii — acordăm atenţie pre­ NU LAŞA PE MIINE CE POŢI
o jumătate de viată, omul tărăgănează acţiunea a anului viitor. Pină acum, Intr-un ritm cu totul nesatis-
aceste, pe nume Simion U iilIWfffii aici s-au însămîntat 2 hectare făcător se desfăşoară recolta­
Jurca, le-a dăruit cu gene­ cu spanac, 2 ha salată şl 2 he rea cartofilor $1 la ferma din
rozitatea sa de muncitor ceapă stufat. La recoltarea Orăştle, a I.A.S. Simeria. Aici,
înaintat, de comunist, furna­ Deşi Hunedoara a avut derea ce ne-a acordat-o con­ M normal. Eu si ceilalţi to­ de însiiozare? sfeclei se va trece începînd în marginea şoselei naţionale,
lului, acestui agregat din numeroase premiere indus­ ducătorul partidului şj statu­ varăşi aj mei — Traian To- cu data de 1 octombrie, aşa o parte din cartofi stau în
care se naşte, primar, pen­ triale de prestigiu, rareori lui ştim s-o preţuim cum se mescu şi VaJeriu Lupeanu — gum s-s întocmit graficul. saci şi in grămezi de mai mul­
şi cu două tractoare. dar
tru a parcurge lungul său s-a întînvplat ca dintr-o ase­ cuvine. Şi de aceea nu-i de am şi ridicat temperatura la (Urmare din pag. 1) nu merge deoarece terenul te zile, fără ca nimeni să ia
drum pe arterele economiei, menea concentrare de gin- mirare că toţi oamenii din 1050 de grade., Căldura ae­ în cadrul bucătăriei furaje. este prea moale. LA C.A.P. CASTĂU SI măsuri pentru a fi transpor­
metalul. dire colectivă şi efort munci­ schimbul meu se zbat şi fac rului este' asigurată, şi o re. BERIU — RITM taţi. In ziua de 28 septembrie
toresc plin de dăruire să re­ tot ce pot să meargă bine vom menţine constantă. Explicaţii se găsesc deci
In citadela siderurgică a zulte o atit de puternică an­ furnalul. . „Căldura" muncii eau-periş. Referindu-sc la probleme dar nu trebuie uitat că cu NESATISFACATOR LA — zi bună de lucru — în a-
Hunedoarei, Simion Jurca gajare a comuniştilor, a tu­ — Pentru mine- ~ spunea tflor şe resimte într-adevăr în discuţie, inginerul şef al asemenea „argumente" ani­ RECOLTAREA CARTOFILOR fară de paznicul Teodor Para-
stă astăzi cu demnitate ală­ turor muncitorilor pentru fi­ losif Chiş, dozator pe vago, alături de „temperatura" C.A.P. Banpotoc, Liviu Cis- malele nu se pot hrăni, nu chin, n-a fost nimeni la lucru,
turi de cele mal prestigioa­ nalizarea optimă a sarcinilor. nul cîntar — răspunderea maş, ne spunea: se poate obţine ' lapte şi In aceste unităti recoltarea iar cartofii continuă să stea
se personalităţi muncito­ Fiecare furnalist, fiecare este mai mare ca niciodată. înaltă a eforturilor celorlalţi — Cooperativa are pre­ came. cartofilor se desfăşoară în­ pe chnp. Trebuie spus în a-'
muncitori furnalişti. A lăcă­
reşti pe care le-a creat co­ maistru, fiecare inginer pre­ Dozarea Încărcăturii „ca la tuşilor, electricienilor, apa- văzut să însilozeze 350 tone Cu nimic mai bine nu tr-un .ritm nesatisfăcător. La celaşl timp că recoltarea s-a
lectivitatea siderurgiştilor. zent pe platforme îşi risipeş­ farmacie' e acum un factor ducterilor, termotehnieienilor nutreţuri (ceea ce nu aco­ ştau lucrurile nici la coope­ C.A.P. Căstău, din cele 41 ha făcut mat mult de mîntuială,
1
Aceasta ca semn de recu­ te pur şi simplu energia, este hotărîtor pentru funcţionarea şi chiar a celor de la trans­ peră nici pe departe nece­ rativa agricolă din Ruşi, un­ cultivate cu cartofi nu s-au O bună parte din cartofi au
noaştere şi cinstire pentru gata să-şi curme clipita de furnalului şi pot spune că porturi. sarul unităţii — n.n.), din de se aşteaptă uscarea tere­ recoltat decît 2, iar la C.A.P. rămas pe brazdă. Conducerea
munca sa neobosită, expe­ răgaz pentru a contribui la pînă acum —- şi nici de-acum Invizibile legături unesc e- care s-au realizat 290 tone. nului pentru ca apoi să se Beriu, din 40 ha s-au re­ I.A.S. Simeria trebuie să ia
rienţa sa vastă, pregă­ mersul cit mai bun al furna­ încolo — eu şi ceilalţi doza­ forturile şi preocupările 'a- Diferenţa o vom completa treacă la însilozarea porum­ coltat 4. Inginerii şefi ai a- măsuri ca ce se poate face azi
tirea sa de veritabil maes­ lului. In fata vizoarelor de. tori nu ne-am abătut şi nu cestor oameni în aceste ore prin tocarea cocenilor. bului de pe 14 hectare. cestor unităti ne-au dat asi­ să nu se lase pe mîine. Tă­
1
tru furnallst, respectul pen­ la gurile de vînt, la panouri­ ne abatem cu nimic de la hotărîtoare. Munca lor ne­ Spre surprinderea noastră, gurări că începînd din 2*9 sep­ răgănarea recoltării şi trans­
tru prestanţa sa morală de le de comandă încărcate de prescripţiile tehnologice. N-a­ obosită, plină de abnegaţie într-o asemenea situaţie, Exemple negative de felul tembrie se va acţiona cu portului cartofilor nu poate
muncitor de înaltă clasă. aparate din cele mai moder­ re importantă că pentru a şi dăruire, spiritul lor de ad­ cînd unitatea are un serios celor amintite . se întîlneşc forte sporite Ia recoltarea duce decit la pierderi. Aceas­
în numeroase cooperative a-
Nu-i tntimplător, deci, că ne, In duda nopţilor albe, a „hrăni" furnalul trebuie să mirabilă angajare muncito­ deficit la nutreţurile sucu­ gricole, fapt concretizat in cartofilor. Tocmai în acest tă situaţie nu mai poate fi
după ce a trecut pe la fur­ zecilor de ore petrecute în învingem greutăţi, să depu­ rească nu se măsoară deo­ lente, am constatat că nu se scop se desfăşura in seara zi­ tolerată.
nalele nr. 5, 7 şi 8, „bote- Încordare, oamenii jubilează nem eforturi. , camdată în tone de fontă acordă nici o atenţie folosi­ însilozarea a mai puţin de
jumătate din cantitatea de
zîndu-Ie“ primele şarje, pe la pulsul perfect al colosului. La caupere, într-un alt sec­ peste plan. Dar jocul vioi al rii coletelor şi frunzelor de furaje planificată. Sub pa­ TIMPUL PRIELNIC TREBUIE FOLOSIT DIN PLIN ŞI LA IN-
Simion Jurca îl regăsim Maistrul Nicolae Jeler, fost tor „liniştit", şeful de echipă bulgărilor incandescenţi în sfeclă de zahăr, utilizarea ravanul cauzelor aşa-zise o- SĂMINŢARI!
astăzi străpungînd tn pre­ „inaş" acum vxeo 20 de ani Virgil Cămui veghează apa­ dreptul vizoarelor gurilor de acestor produse secundare biective (timp nefavorabil) Avind in vedere că perioada de insămlnţare a culturilor
mieră, lntr-o feerică ploaie la furnalele vechi, ni se ratele, aleargă de la un pa­ vînt, pilpiirea multicoloră a fiind lăsată la latitudinea co­ se ascund serioase deficien­ de toamnă este mult mai scurtă ca in alţi ani şi tinlnd sea­
de scintei, şticul furnalului destăinuia) nou la altul, verifică şi su- becuîetehjr şi indicatoarele operatorilor. Ca urmare, u- te organizatorice, fiind do­ mă de indicaţiile ^organelor agricole de specialitate, în toate
nr. 9. Toată lumea prezen­ — Nu-s nici două săptă- praveriflcă funcţionarea uri­ cadranel% de la panourile nitatea este păgubită de ob­ vedit că însilozarea nutre­ cooperativele trebuie luate măsuri pentru utilizarea In întrea­
tă pe platformă îl urmăreş­ mlnî de cînd tovarăşul aşelor preîncălzitoare de de comandă, izbucnirea lu­ ţinerea a cel puţin 50 000 ga. capacitate a maşinilor de semănat şi folosirea din plin a
Ceauşescu a păşit pe aceste aer. minoasă, feerică a primei kg siloz, ceea ce reprezintă ţurilor se poate face chiar
te admirativ: „Are mină platforme. Ne-a apreciat si — Rolul nostru, al caupe- descărcări de lavă incandes­ echivalentul a Citorva mii si atunci clnd plouă. timpului prielnic pentru executarea acestei lucrări. In primul
norocoasă 1“ — se afirmă în ne-a îmbărbătai, ne-a pus în 1 riştilor, est© să asigurăm in- centă, lăsată să curgă slo­ de litri, de lapte. Restantele îngrijorătoare rind trebuie grăbită însămîntarea orzului şl secarei. Este ade­
vărat că în multe unităti s-a trecut şi se lucrează cu forte
glumă. „Un asemenea om, fată sarcina să îndeplinim suflarea aerului in furnal la bod pe jgheaburi prevestesc Deşi balanţa furajeră în­ existente la Însilozarea fu­ sporite şi la semănat. La G.A.P. Aurel Vlaicu s-a însămîntat
desigur 1". cincinalul inafnte de termen. temperatura prescrisă, căci cu certitudine izbînzi vii-, clină mult spre deficit, la rajelor trebuie să constituie pînă în prezent de către mecanizatorul Ionel losif 27 din ce­
Vrem să dovedim că încre­ de aceasta depinde mersul toare. cooperativa agricolă din un puternic semnal de alar­ le 45 hectare planificate cu orz. La C.A.P. Geoagiu, din cele
Spini, pînă la data de 25 mă pentru organizaţiile de 100 hectare destinate culturii orzului, mecanizatorii Traian
septembrie a.c. nu s-a însi- partid de la sate şi pen­ Rînzar şl Adam Ionită au Insămînţat aproape 30 ha. De ase­
lozat nici măcar o tonă de tru consiliile populare comu­
Aceasta este hotărîr&a ce octombrie să «ducem furna­ furaje. Motivul? nale, care sînt direct răs­ menea, aici s-au Însămîntat şi 30 hectar» cu secară masă
îi animă astăzi pe toţi cel ce lul la o producţie de circa — Avem 10 hectare cu punzătoare de modul cum se verde. Front de lucru există in ambele cooperative (204 ha
lucrează, direct sau indirect, Parametrii proiectaţi vor fi l 000 de tone pe zi, urmînd porumb pentru siloz, dar nu pregătite şi fertilizate la Geoagiu şi 97 ha la Aurel Vlaicu
la noul furnal. ca încă înainte de finele a- putem începe acţiunea. Arp îndeplinesc indicatorii de Există deci condiţii ca însămînţarea orzului să se închei
plan !n fiecare unitate a-
— Ne-am pregătit temei­ cestul an producţia zilnică încercat să tragem combina grlcolă, în cîteva zile şi să se treacă de îndată şl la însămînţarea gr
nic, cu toată răspunderea de şl consumul de cops să «e ului pa toate suprafeţele pregătite şi fertilizate în aces*. scop
care sîntem capabili pentru atinşi în cel mai scurt tisnp! înscrie la nivelul proiectat.
a pune furnalul în funcţiu­ Am asigurat pentru aceasta
ne in condiţii cit mai bune materia primă de calitate co­
— declară maistrul principal proiectaţi, să facem totul ©a cial respectarea cu strictele respunzătoare — aglomerat,
Nicolae Mărculeşcu, Erou acest uriaş obiectiv Indus­ a instrucţiunilor de lucru în minereu concasat şi sortat,
al Muncii Socialiste, unul trial să contribuie în cit mai toate fazele — dozare, În­ cocs , am stabilit măsuri
dintre adevăraţii eroi ai bă­ mare măsură ia îndeplinirea cărcare, activitatea la caupe­ pentru evacuarea după gra­
tăliei pentru pornirea agre­ înainte de termen a cinci­ re, descărcarea fontei şi a fic a fontei şi a zgurii, pen­
gatului. Am ales şi pregătit nalului, zgurii, urmărirea şi respec­ tru un mers uniform, mereu
cu grijă oamenii care deser­ — Tovarăşul Mărculescu tarea regimului termic, între­ mai intensiv al furnalului.
vesc fiecare punct de lucru v-a vorbit despre oameni îp ţinerea eu maximă atenţie a Desigur, gm avut şi mai
şi fiecare schimb. Putem a- primul xînd şi n-a exagerat ■tuturor utilajelor, instalaţiilor avem - greutăţi. Principalele
firma că aici, la „9", se gă­ cu nimic. In condiţiile aces­ si aparaturii. sint condiţionate de termina­
seşte prezentă elita furnaliş- tea de Început, mai cu sea­ — Atingerea parametrilor rea tuturor lucrărilor aferen­
tilor hunedoreni, elita orga­ mă, munca lor are rolul ho- proiectat!, mult mai repede te de către constructori. Aşa
nizaţiei noastre de partid. tărîtor — a continuat ing. decit se prevede în mod nor­ cum colectivul de la I.C.S.H.
Vizita pe care ne-a fă­ Petru Opriş, şeful secţiei. mal, este o problemă pe care a ştiut să se mobilizeze pen­
cut-o tovarăşul Nicolae Programul nostru de acţiune nici n-o puneni in discuţie tru a preda furnalul înainte
Ceauşescu ne-a însufleţit în nu şe limitează însă nuipdi — afirmă cu siguranţă ingi­
mod Cu totul deosebit. Pre­ la oameni- Am avut şi avem nerul şef, Oleg Bublic. Afir­ de termen, avem toată con­
ţioasele sale indicaţii ne-au cea mai mare grijă pentru maţia noastră nu e hazarda­ vingerea că şi restul lucră­
sporit responsabilitatea, în­ asigurarea condiţiilor teh- tă ci are la bază trăinicia rilor vor fi executate la ter­
demnurile sale ne-au întărit nico-materiale pentru buna măsurilor pe care le-am luat. men şi de bună calitate.
hotărirea să atingem îh cel funcţionare a agregatelor. A- Vom lucra de aşa manieră
mal scurt timp parametrii vem în vedere tn mod spe­ incit pa la Jumătatea lupii I. VIŞKÎ Ferma legumicolii a C.A.P. Geoagiu. Ţăranii cooperatori sînt angajat! cu toate forţei* U recoltare* legumelor. In fiecare zl sint
recoltat* — aşa cum m vede în fotografia de fată — însemnate cantităţi de varză. Foto: V. ONOIU