Page 105 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 105
HMHBBaM—e mtmBBÉmiawmamatíM* ■wssasaoBmm
DRUMUL SOCIALISMULUI # Nr. 5513 « SIMBATA 30 SEPTEMBRIE 1972
ZILELE FILMULUI POLONEZ Recomandări privind
Timp de trei zile (27-28-29 nr. 1" (regia Zbigniew Kuz-
septembrie) s-au desfăşurat minski) pe o temă inspira
la Deva „Zilele filmului tă din lupta antifascistă şi
din R.P. Polonă" — mani închinat memoriei unui însămînţăriie de toamnă
festare ce se înscrie în ca luptător din Rezistenţă, pre
W\4¿\£- drul schimburilor culturale cum şi „Viaţa de familie" Actuala perioadă, mai pu semănatul să se efectueze în
— care a mai rulat pe e-
ale tării noastre. In gala
inaugurală a fost prezentat cranele noastre (regia ţin favorabilă recoltărilor cele mai bune condiţii. Tot
filmul „Perla coroanei“ (re Krzysztof Zanussi). Toate ce- j se arată deosebit de priel odată, ministerul atrage a-
gia Kazimierz Kutz) a cărui le trei producţii ale cine nică, în/toate judeţele ţării, tentia asupra necesităţii asi
acţiune se petrece in Sile- matografiei poloneze s-au pentru însămînţarea orzului, gurării seminţei în cel mai
zia, în timpul luptelor mun bucurat de o bună primire secarei şi n griului de toam scurt timp. Deşi întreaga
citoreşti din anii ’20, Au din partea publicului de- nă. După cum apreciază Insă cantitate de săxnînţă a fost
mai rulat filmele ,,Agentul vcan. specialiştii zilele semănatu condiţionată şi verificată tn
lui sînt numărate, pe laboratoarele judeţene lncît
rioada fiind mult mai scurtă unităţile interesate puteau
să-şi asigure strictul necesar
r dedt în alţi ani. In acest de la începutul acestei luni,
scop, ministerul de resort
P Â T R I Â Praguri Sub falduri indică folosirea tuturor ma cu toate că au avut la dis
poziţie cp prioritate vagoane
şinilor la întreaga lor capa
citate, pentru ca rin clteva şi alte mijloace de trans
zile să se termine însămîn- port, unele judeţe slnt încă
Mutica: Iile Spineanu neînvinse j ţarea orzului şi a secarei, deficitare. Astfel, judeţul
Riul, romul, gînd fierbinte Ilfov mai are de ridicat cir
iar pînă la 5 octombrie, cel
t-re vine dinspre ţară in aur de gnu mai tîrziu, şă (ie însămînţat ca 8 000 tone grîu, Dolj pes
jt jfa.*_________ __ 1 / >» -f ......... . |M t ________^ de drapele J griul pe terenurile în pre te 6 000 tone, Bihor, Argeş
zrbnftnfcrh*.r* v v Ír:rr:|rrrK^™'*^rcr3 vine aidoma glasului curgind in luntre zent pregătite şi fertilizate. şi Cluj Jntre 3 000 — 3 800
P -î ~+* —■* — —e—y—rTr; b 9. fi 1r~: * : r r _ z r i r — r r i r i î pe o Dunăre ţinută azi in friu. De n-ar fi fost partidul clasei mele ^ Concomitent, să se continue tone, iar judeţele Sibiu şl
l i t ţ U ï > l t s *« t r » % t * i cu intensitate sporită arătu Suceava 2 900 şi respectiv
^
Să-mi dea in viaţă unicul său sens,
rile pe celelalte terenuri 2 500 tone grîu de sămînţă.
jCuTSboSl Praguri mari urcate sus in datini Aş fi rămas un simplu Joc de iele i destinate insăralntării griu Stnt necesare măsuri urgen
te pentru ca toate judeţele
Intr-un ocean fără de ţărm, Imens, « lui. Se recomandă, de ase
Buciume sunind inspre Ardeal să ridice în clteva zile can
Şi echivoc ca un nomad prin lume ) menea, ca fiecărui tractorist tităţile planificate de se
luminoase ploi ne vin in luntre
Ml-aş fi închis destinul peregrin | să I se repartizeze tarlale minţe.
sus in munţi izvorul bate val. (Agerpres)
Convalescent al gloriei postume - ) de cîte 40—50 ha, astfel ca
Şi n-aş mai fi ajuns la un destin. \
t
Plină de vigoare zburdă căprioara
Acum cînd roşul steag mă cheamă !ţ
peste praguri, peste munţi şi apă vie Spre limpeziri de drumuri şi ideie (j
uite la Luceafăr cum Iveşte seara Spre comunismul mult visat ajung ^ Din partea Consiliului Culturii
Şi-n flacără m-aprind dintr-o scipteie t
chipul tău de aur - Românie.
Chiar dacă drumu-i aspru şl prelung. t şi Educaţiei Socialiste
VALERIU BARGAU Chiar dacă vinturi ne incearcă ele, h
Catargele şi velele in zori, ) tribun» a prezentării auten
Un mare număr de spec
Sub falduri neînvinse de drapele | tatori s-au adresat Consiliu tice a valorilor culturii na
Pornim în larguri mai cutezători. l \ lui Culturii şi Educaţiei So ţionale şt universale.
T. IONAŞCU
Biroul Consiliului Culturii
SS Dăruire cialiste exprimînd protestul şi Educaţiei Socialiste a ho-
şi nemulţumirea faţă de mo
lărft suspendarea spectaco
dul cura a fost pusă in sce
'TT Numai gindul nu se-opreşte din zbor Schimbul doi \ nă, la teatrul „Lucia Sturdza lului şl Interzicerea de a fi
reprezentat pe vreo altă sce
Bulandra, piesa „Revizorul"
sirsar- şi vreau, Schimbul intîi a răzbit cu revoltă, \ de N. Gogol. Montarea şl a- nă din ţară lntr-o asemenea
m să mă dărui cu toate comorile grav, pe sub temple cu idoli sătui \ daplarea piesei denaturează adaptare şi va lua măsuri
surpind subteran cite-un mit, \ pentru ca astfel de manifes
ascunse-n mine, opera marejui dramaturg, a-
Aduc prinos acestui neam al meu Refren: cite-o boltă. ^ titudine incompatibilă cu ro- tări să nu mal albă loc în
Un curcubeu de slove curcubeu Aduc prinos acestui colţ de ţară
Cu rădăcini în zimbri şl-n Bogdani Un ciob de frumuseţe milenară furate din înaltul cer al ţării mele - £ caldă ştafeta de singele lui. - ^ .lul teatrului românesc — viat» culturală din Romfinia,
In lacrimi de domniţe şl cîntec de ciobani. Cules de pe altiţe şl cojoace patrie - nesăţios mă bucur Sintem schimbul doi. Pe braţe, pe frunte, ^
Şi pus în vîrf de băţ în semn de pace purtăm constelaţii: Urse şi Lei
da priveliştea acestui fără seamăn
ce muşcă abruptele pulpe de munte,
Aduc prinos strămoşilor un clnt pomînt.’
Un mugur înllorlt pe-acest pămlnt trepte spre umerii schimbului trei. Pe şantierele T.C. Deva
Pavăză sînt covor de flori albastre VIRGIL MIHAILESCU
Pe drumul glorios al României noastre. GEORGE MARTIN elev
în atentia şefilor de loturi,
i 1 *
Prezenjă permanentă în viata maiştrilor, şefilor de depozite
Şefilor de loturi, maiştri
culturală a oraşului ' $V\ \ 4 \ . i lor, şefilor de depozite Le re lele combustibile cheres
teaua, tîmplBriil* de 3emii,
vin, în afara sarcinilor lor
deşeurile lemnoase —• să ii®
v<ş> - principale, de producţie, şi depozitate corespunzătoj In
importante îndatoriri, toi de depozite amplasat« conform
Nu o dată sala „Arta* din Felician Fărcaşlu şi Lucian de ce să nu spun?, se tir* SS ştii că şi inginerii ştiu serviciu, de îndeplinirea că instrucţiunilor p.c.i,
Deva a cunoscut în ultima Radulian, ca sâ-i amintesc minte, lată cîteva dintre per să joace şi încă bine. Dar, rora se fac responsabili con Să instruiască lunar tot
vreme aplauze prelungite la numai pe ei. Pentru noi, ce' formanţele formaţiilor: .două .trebuie să spun că am pri form legilor în vigoare, şi personalul din subordin* cp
adresa artiştilor amatori gru care alcătuim azi formaţiile locuri I. şi titlul de laureaţi mit un preţios sprijin şi din pe linia activităţii dfe .pază orivlre ria sarcinile
paţi în formaţiile clubului clubului, sînt ca şi prezenţi pe tară în concursurile artiş partea organizaţiilor de par contra incendiilor la locurile vin pentru prevenirea şi
sindicatelor. Aplauze merita Gheorghe Brotoveanu, Auri tilor amatori cîştigate de for tid şi conducerilor unor uni til'il de muncă, pentru apărarea stingerea incendiilor.
te, cucerite prin vigoarea ca şi Gheorghe Vass, Dumi maţia de dansuri; un loc U tăţi cum sînt: Trustul de wf .. bunurilor materiale şi vieţii Să organizeze echipe care
• - •
dansului ori frumuseţea cîn- tru Rădoi, profesorii Ion pe tară pentru formaţia de construcţii, . Regionala de ' - - V V * ✓ \ * v oamenilor. pot interveni în primul mo
teculul popular de pe Mureş Munteanu şi Aurel Dorogn estradă, locurile I şi III pe căi ferate, P.T.T.R., Institutul Actele normative în vigoa ment pentru stingerea unul
aduse în luminile rampei. care s-au dăruit mulţi ani tară cucerite de solistul Du de proiectări şi cooperaţia >d ' V' re. privitoare la organizarea eventual incendiu. Echipele
locurilor de muncă, precum
Formaţii de înaltă ţinută ar cu pasiune acestei frumoase mitru Rădoi, un loc III pe meşteşugărească unde s-a „ i-”* „vi*”;i şt cele care se referă la a- trebuie constituite din per
tistică, echipa de dansuri, înţeles necesitatea activită tribuţiile şefilor de loturi, sonalul existent ta locul de
taraful şi soliştii au fost ţii noastre. Ce bine ar fi să maiştrilor, şefilor de depozi muncă respectiv.
nu o dată solii artei hunedo- formaţiile Clubului sindicatelor din Deva înţeleagă toti... te etc. impun ' aplicarea u- Să vegheze ca depozitarea
rene în tară, ori In spectaco Acum avem solişti vocali, nor măsuri care să asigure lichidelor Inflamabile — ben
le organizate pentru oamenii o bună formaţie de muzică toate condiţiile apărării avu zină, petrol, motorină etc. —
muncii veniţi la odihnă pe activităţi. Este adevărat că ţară ocupat de formaţia uşoară şi un taraf la pregă tului obştesc. Tn censt scop, să se facă numai tn locuri
litoralul Însorit al Mării din acea generaţie de artişti de mandoline, m8i multe lo tirea căruia pune mult su factorii respectivi au obliga special amenajate, fără peri
Negre ori In frumoasele sta amatori nu mai rămas doar curi I şi titlul de laureat flet profesorul Mircea Oltea- ţiile : col de foc.
ţiuni de pe Valea Prahovei, doi, loan Bordan, adevărat cîştigate de... Liviu Oros, nu. Să interzică folosirea focu Să asigure la toate lotu
ca să amintim doar clteva exemplu de pasiune şi dăru de vărul lui Simedru... lui deschis, de orice natură, rile şi punctele de lucru mij
— Ce ti-ai dori pentru vti-,
dintre ele. ire, şi cu mine. Anii trec şi — Ce te leagă de forma tor ? pe timp de vînt şi la distan loace de stingere a incendi
Cind a început şl peste ce te pomeneşti că ritmul „Fe ţie ? te mai mici de 50 de metri ilor.
— Să facem nişte formaţii
obstacole a trecut drumul «- ciorescului* te... depăşeşte. — In aiară de amintiri, pe care să nu le „bată" ni de obiectivele învecinate. Să nu permită executarea
cestor formaţii spre măies Atunci, vrei nu vrei, laşi pasiunea pentru dans, pen Să cunoască, să respecte, de lucrări do sudură, tăiere
tria artistică, spre afirmare locul la altul... la generaţia tru scenă, frumuseţea colec meni, să se ştie că la Deva să aplice şi să urmărească a- sau alte lucrări cu flacără
se cîntă şi se joacă cu pasi
şi prestigiu ? La întrebare tînără care are deja mulţi tivului, dăruirea cu care se une. Apoi, să intrăm în casa plicarea măsurilor prevăzute deschisă în locuri cu pericol
ne răspunde unul dintre ve ani la activ. Artişti amatori munceşte. Pentru că se mun în instrucţiunile de pază con de incendiu; acestea ee vor
teranii artiştilor amatori din cum sint Gheorghe Muntea ceşte nu glumă. De fapt., de cultură ca ansamblu, fol tra incendiilor pentru fieca executa numa! pe băza per
Deva, arhitectul Llviu Oros, nu, Eduard Wurm, Lazăr asta ne leagă pe toţi şi pe cloric al municipiului, de re loc de muncă. misului de foc eliberat de
fapt, asta sîntem, să mărim
cunoscut nu numai In oraş Dragomir, Mihai Lung au cei mai vechi şi pe cei mai Să aibă grijă ca materia comisia tehnică n.c.i.
sau in judeţ, ci şl dincolo de petrecut în cursul celor 12 de curind veniţi In formaţie, numărul membrilor formaţii
hotarele lui. sau 15 ani de activitate ne cum sînt Gheorghe Mărgi- lor cu tineri talentat! şi, în
că o mare dorinţă a noastră,
—• Cu 25 de ani in urmă, întreruptă multe mii de ore neanu, loan Turdeanu, Vasi-
tn Deva au luat fiinţă mai Sn iureşul jocului, in repeti le Bucur, Ion Tărî{ă, Viorel dacă tot am fost Întrebat,
multe formaţii artistice de a- ţii de-a dreptul extenuante. Curelaru, Maria Giangu, Eli- să ne înţeleagă şl să ne a- Buna desfăşurare a lucrări
matort ale sindicatelor. Ne-am Aş vrea să le spun tinerilor sabeta Ursu, Sanda Paveliu, jute In activitatea noastră
adunat laolaltă mulţi tineri ceva: jocul popular le men Angela Bădescu, Elena Di- toate conducerile unităţilor
la care ne plăcea să jucăm, ţine acestor dameni tinere nolescu, Elena Guia, Viorel lor este condiţionată şi de
să cîntăm, să dăm spectaco ţea. Cernuşcă, Elena Joja, Lia şi din oraş. Am face un an
le în fata muncitorilor. Poa — Nu vrei să faci un tur Leonora Boldura, Lucia Cri- samblu... şi l-am zice „Mure-
te putini dintre cititori ştiu de orizont prin aceste suc şan, muncitori, tehnicieni, şana". respectarea normelor p.c.i.
că în aceste formaţii au fă cese în compensarea răspun ingineri, funcţionari, arhi
cut primii paşi spre consa sului referitor la... obstacole ? tecţi, profesori care lucrează Interviu realizat de
crare artişti de valoare ca — Răspunsul e plăcut şi, in diferite unităţi din oraş. DRAGOŞ CALIN Este de Va sine înţeles că buna desfăşurare a lucră
rilor de construcţii, conform graficelor, la obiectivele
IMllnl Indemin&tic« au oioplit cu millcstrie ln temu, dind U
Iveai* «cest giuvaer de aria populară. din planurile de producţie ale şantierelor T. C. Deva
este favorizată şi de asigurarea celor mai bune condi
ţii de muncă, în deplină securitate, ferit» de Întreru
perile şi distrugerile de materiale cauzate de izbucni
în librarii rea incendiilor. R&spunztnd acestui deziderat, conduce
rile şantierelor, toţi factorii de răspundere au ca obli
gativitate şi unele sarcini pe linie de pază contra in
Poşta literară cendiilor. Reamintim cîteva, cu titlu de atenţionare a-
Gheorghe Tomozei: supra responsabilităţii lor in această activitate.
Se vor dota toate şantierele de lucru cu materialele
„Moartea unui poet“ loan Lebedy — Hunedoa Maria IIteus —• llia. „Un do p.c.i., de primă intervenţie, cum ar fi stingătoare,
lopeţi etc., (tinenajîndu-se in acest scop posturi de in
ra. Dacă doriţi să trimiteţi salut şi o urare“ nu am gă cendiu şi se va reinstrui practic întregul personal de
creaţiile dv. ziarului nostru sit-o „literatură", aşa cum pe şantiere, pentru a cunoaşte ce are de făcut In caz
Recent, a apărut Sn libriiit,
dup» .Contemporanul nostru", o puteţi face lndicînd pe ati numit-o dv. pe prima pa de incendiu.
a doua carte a poetului Gheor- plic adresa : Redacţia ziaru gină a scrisorii. De asemenea, vor fi verificate sistemele de încăl
gho Tomozei, dedicata priete-
nultU şl colegului de genera lui „Drumul socialismului", Vironel Asandei — Hune zire, instalaţiile electrice de iluminat şl forţă, înlătu-
ţie — îtoetul Nicolae Labiţ. Deva, B-dul Dr. Petru Groza, doara. Ne scrieţi: „Nu ştiu rindu-se toate deficienţele în exploatarea acestora, ast
Noua apariţie, destul de volu nr. 35. dacă genul de poezie pentru fel îneît să nu existe pericol de incendii. Este necesar
minoasă, cuprinde in cele pe Romulus Boldea — Păuci-
ste 400 de pagini o serie do care pledez este la înălţi să se treacă de urgenţă la organizarea activităţii de
mărturii şi documente, cores neşti. încercaţi sentimente mea pretenţiilor d-stră". Pre prevenire şi stingere a incendiilor la toate locurile de
pondenţa poetului, Încercări li frumoase. Dar cam atît. A- ferinţele noastre nu vor alt muncă, în conformitate cu normele legale în vigoare.
terare de Început, iotograiil
alo poetului. Colaborează In bordaţi proza, poate aveţi ceva decît o poezie de cali Se va interzice cu desăvîrşire folosirea focului des
cuprinsul acestei cărţi bineve mai multă şansă de a scrie tate. Ceea ce ne-aţi trimis chis, de orice natură: încălzit, sudură, topirea bitu
nite o serie de personalităţi bine. nu e publicabil. Redăm două mului ele., în condiţiile in care prezintă pericol de
scriitoriceşti, coiegi de genera incendiu.
ţie şi de şcoală, profesori, fa Gheorghe Bozu — Petro strofe: „Acolo-ndepărtare /
milia poetului. şani. Mai trimiteţi. E soarele mai mnTe / Şi Este interzisă executarea de construcţii improvizat«
Prin tot ceea c* a făcut, poe Teolil Apostol — Lupenl. arde în tot anul / De-a-lun- pentru organizarea şantierelor, cum ar fi: gherete,
tul Gheorghe Tomozei pentru Idem. boxe, pentru scule sau haine, şoproane, magazii eţc„
apariţia acestei cărţi îl salu gul Bărăganul“ (In Bărăgan).
tăm cu profundă admiraţie I. G. I.ăncieru Brad. In- Sau „O pasăre planează / contrar prevederilor normativelor privind proiectarea şi
pentru că aşa cum spunea re trucît materialul dv. a sosit Deasupra unui cimp / Şi executarea construcţiilor, din punct de vedere al pre
dactorul literar al volumului, după întocmirea programului soarele-n amiază / Deasupra venirii şi stingerii incendiilor. Acestea vor fi ampla
j Mihai Gafiţa, cu acest prilej, sate la distanţele prevăzute în actele normative în
• „ne-a introdus in intimitatea redacţional dedicat centena unui dîmb".
; vieţii tuiul mare poet“, intr-a rului comemorativ Avram Ion Dinu — Hunedoara. vigoare.
ri devăr aşa este fiindcă plnă la lancu, nu a fost posibilă pu „Drumul în noapte" sau ce La terminarea construcţiilor delinitive se va trece
Formaţia tic dansuri a au butul sindicatelor Deva. ! această oră marea masă de ci- blicarea lui. la demolarea construcţiilor improvizate. Pentru asigu
• titori îl cunoşteau pe poetul le ce spune durerea dv. în
• Labiş doar din opera sa, din I. Pîrva — Brad. Idem. trei strofe de cîte patru rarea celor mai bune condiţii de lucru se va da o a-
i cele două volume, „Primele Manuscrisele nu se înapoia versuri fiecare e lung, e tenţie deosebită respectării normativelor pentru proiect
i : Dar iată şi că „Lupta ne-a ou fost inerţia*. ză. şters, e ostenitor din cale- tarea şi executarea construcţiilor din punct de vedere
iubiri“
azi
C e n a c l u j : lui lovit imaginea, viaţa cu poetu- Ad. Am. — Călan. E .to afară. Toate vorbele sînt al prevenirii şl stingerii incendiilor, la toate lucrările
ofe-
ritft
şi
de construcţii şi instalaţii noi, precum şi in cazul
„pasărea
clonţ
de
: de rubin" cind abia Împlini*« tuşi redusă şansa de relaxa vechi; avem impresia că schimbării destinaţiei construcţiilor existente, Neres-
j 21 do ani. re, pentru un om care mun le-am mai întîlnit undeva.
Joi, in cadrul. Clubului In continuare, membrii ce douăzeci şl clncea aniversări ! Trecind peste unele mici ceşte toată ziua, bînd o ca Fanu de la Mureş — Hu pectarea acestor prevederi se sancţionează cu amendă
„Siderurgistul" din Hune naclului au analizat cu mult a creării Republicii. Această | ; neasemănărf ale mărturiilor fea „La cafenea“. Tematica nedoara. (Ciudat pseudo de la l 000 la 3 000 Lei.
doara, a avut loc şedinţa de discernămînt materialele li culegere urmează să cu-prin- I ; despre poci, cartea rămîue în poeziei e minoră. Ca atare nim!) Poezia o cunoaştem. In -anotimpul friguros să se treacă la protejarea îm
interes
largului
sfera
lucru a cenaclului literar terare ce urmează a fi în dă cele mai bune creaţii ale ; : Micului şi aşa cum spune In- al pu- nu poate fi .publicată. E o imitaţie după Bolinti- potriva îngheţului a stingătoarelor, hidranţilor de in
„Flacăra“. Cu acest prilej, a globate în culegerea editată scriitorilor hunedoreni ce • suşi autorul ei, „cartea râmî- Maria—Eliza — Călan. neanu. Şi de la el încoace cendiu. Se va acorda, de asemenea, o atenţie deosebită
de Centrul judeţean de în vor cînta patria şi partidul, : ne deschisă“. O recomandăm menţinerr ordinh şi curăţeniei pe şantiere. Depozita
citit poetul Ion Evu clteva drumare a creaţiei populare I ou plScer» tuturor. Versuri cu aromă adolscen- s-au petrecut schimbări mari rea tuturor materialelor să se facă respectîndu-se strict
din cele mal recente creaţii realizările înfăptuite de po tină. Prea multe neajunsuri în construirea versului ro normativele de p.c.i. în vigoare, astfel îneît să fie Sn-
şi a mişcării artistice de porul nostru în anii Luminoşi M. TIC stilistice şi dorinţe . perso mânesc.
ale sale. masă cu ocazia celei de a ai socialismului. nale neîmplinite. Red. lăturate toalo cauzele provocatoare de incendii, posi
L bilitatea extinderii acestora în caz de izbucnire.