Page 11 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr, 5490 ® DUMINICA 3 SEPTEMBRIE 1972
3
Baia de Criş la centenarul comemorativ Avram lancu
LA DEVA
A fosf dat în
folosinţă un nou
Azi, tulnicele vor da glas cerea partidului nostru de a- muncă patriotică din această Filme documentare E D I T O R I A L E
de chemare peste aşezările propiere a aşezărilor rurale vară sînt prinosul sincer al complex Aşteptată cu viu interes, acum la momentul sărbă
Zarandului. Şi se vor aduna cu de cele urbane, de un sprijin copiilor adus marelui înaintaş. toririi măreţului eveniment al centenarului morţii con
miile moţii crişeni la ecou deosebit al statului. — Ne mîndrim cu chipul comercial In săptămîna care urmează mul „Dragoste şi amenzi", ru ducătorului revoluţiei transilvănene de la 1848, co
rile duse din munte în mun S-au investit peste 1 500 000 de azi al comunei aflăm în pe ecranele cinematografelor lează documentarul „Cel mai memorat şi în cadrul U.N.E.S.C.O., în librării a apărut
te ale îndrăgitului Marş al lei pentru amenajarea spita ajunul sărbătorii de la tova din judeţ rulează un bogat tînăr oţel" care ilustrează monografia lui Ştefan Pascu — „Avram lancu“ — E-
lui lancu. Sclipesc casele şi lului rural de la a cărui în răşul Gherasim Trifa, prima In imediata apropiere şi variat program de filme profundele transformări pe ditura Meridiane.
drumurile Băii de Criş, pre fiinţare se împlinesc, tot a- rul comunei. Am adunat aici a noii autogări din De documentare care vor atrage care le-a trăit oraşul Tirgo- Distinsul istoric român înfăţişează în capitole aparte
gătită de sărbătoare rară. cum, 100 de ani. zeci de mii de ore de muncă, va şi-a început activi şi fără îndoială se vor do vişte, fosta cetate de scaun etape ale vieţii celui care a rămas în conştiinţa urma
Respiră prospeţimea în flori Celor 140 de copii de Ia abnegaţie şi dăruire. Un efort tatea zilele acestea un vedi utile spectatorului. La şi vechi centru cultural al şilor sub denumirea de „Craiul munţilor“. Oamenii şi
şi arbori, în priviri înfrigura casa de copii din comună le-a colectiv, ale cărui rezultate nou complex comercial. Deva, Hunedoara şi localită tării, şi care astăzi devine locurile unde s-a născut, copilăria, perioada studenţiei
te de emoţie. Un semn şi o- fost clădit cămin nou, - ele vor dăinui în timp. Sprijinului In noul complex func ţile rurale din zona Bradului tot mai mult un oraş indus clujene şi de/practicant la Tg. Mureş, eroul, marele
beliscul pregătit cu migală şi gant şi primitor. S-au investit, în bani, cifrat în ultimii ani ţionează o unitate pen vor fi prezente filmele înfă- trial. conducător al moţilor şi clarviziunea cu care a acţi
adînc respect pentru vitejia pentru construirea acestui că- la circa 6 milioane lei primit tru desfacerea pîinii, o ţişînd lucrările Conferinţei onat sînt rodate cu minuţiozitate şi veridicitate, între
moţilor, pentru dîrzenia tri min-internat 2 300 000 lei. Tot din partea statului, i se adau tutungerie şi un bufet. Naţionale a partidului, eve Vor mai rula şi alte fil gind în felul acesta cunoaşterea omului ridicat din Ţa
bunului lor — lancu, va do aici s-a realizat termoficarea gă îndrumarea de zi cu zi a Toate aceste unităţi au niment de o excepţională în me documentare tratînd teme ra de Piatră, care şi-a închinat viaţa eliberării sociale
mina prin vremi ca un me şcolii generale de 10 ani. Mai reprezentanţilor organelor ju fost dotate cu mobilier j semnătate în viaţa, poporului din cele mai diverse dome şi naţionale a poporului român.
mento'al preţuirii înaintaşilor. bine de 840 000 lei au fost deţene de partid şi de stat. nou, modern, cu apara- j nostru. La Lupeni, Petroşani nii de activitate. Astfel, la Monografia este întregită de imagini redînd locuri
Memoriei de legendă şi glorie destinaţi altor lucrări edilitar- Faţa de azi a comunei noas tura şi utilajele necesa- j şi Uricanj rulează documen Gurabarza spectatorii vor le unde s-a născut eroul, obiecte folosite, monumente
a craiului munţilor, a acestui gospodăreşti, vizînd sistemati tre vorbeşte cu elocvenţă de re. Ele vor înlesni cum- | tarele „Africa 72" redînd putea viziona filmul colorat cinstindu-i memoria.
simbol al iubirii de glie şi zarea şi înfrumuseţarea cen spre înţelepciunea politicii părarea celor trebuitoa- vizita tovarăşului Nicolae ..Pe-un picior de plai, pe-o
neam, de adevăr şi libertate, trului civic al comunei, mo partidului nostru, de dezvol Ceauşescu în Republica Popu gură de rai" — o interesantă
i-au fost dăruite zile şi luni dernizarea unor străzi. 130 000 tare multilaterală a tuturor I re atît pentru miile de lară Congo, Republica, Zair trecere în revistă a obice
de muncă asiduă. lei s-au alocat pentru amena zonelor tării. j călători ce se perindă şi Republica Democratică Su iurilor noastre populare ; cei
împlinirile socialiste ale co jarea căminului cultural şi, Aici, în zi de sărbătoare, zilnic prin autogară, dan. din Simeria filmul ştiinţific PENTRU MELOMANI
munei Baia de Criş, ca ale în cadrul acestuia, a expoziţi sîntem martorii unui palma cît şi pentru populaţia In completarea filmului ..Moleculele vieţii", iar cei Discul „Mamaia’69" trezeşte frumoase amintiri melo
întregii ţări, îmbrac^ chipul ei comemorative. res al timpului bogat ce a din acest cartier al mu ..Incidentul", spectatorii din din Orăştie un documentar manilor. El cuprinde piese izbutite ale compozitorilor
visurilor îndrăzneţe ale înain —"Grijii continue acordate precedat în muncă şi • fapte nicipiului. Hunedoara vor avea prilejul cu o temă deosebit de ac români interpretate de cunoscuta orchestră a Radio-
taşilor. De mai bine de un de partid şi de stat, emanci marele eveniment. să vizioneze filmul lui Paul tuală „Campionatele mondia televiziunii române condusă de dirijorul, compozitorul
sfert de veac, pe meleagurile pării rapide a comunei i-au I. LASCU Popescu Doreanu „Despre o- le de lupte greco-romane". şi de multe ori interpretul Sile Dinicu.
moţeşti, gîndurile de propăşi răspuns prin fapte fiecare co menie", o foarte interesantă Prezenta trecere în revis ★
re a neamului au început să munist, toţi cetăţenii satelor, peliculă care subliniază i- Interpretul gălăţean de muzică uşoară Alexandru
prindă contururile faptelor de ne amintea tovarăşul Gheor- deea că acest. minunat atri tă a documentarului româ Jula este prezent cu un nou disc din care nu lipşesc
viaţă. Cel mai fidel păstrător ghe Toma, secretarul comite nesc nu a putut reda decît „Inelul de logodnă“, „Să-mi spui un cuvînt“ ş.a.
al tradiţiilor înaintate ale tului comunal de partid. De Căldura aprecierii but este o puternică verigă succint varietatea şi bogăţia ★
poporului, Partidul Comunist păşeşte 3 milioane lei valoarea din lanţul ce durează şi ci tematică a amintitului gen Un frumos buchet de melodii găsim înregistrate pe
Român, e prima forţă a isto lucrărilor edilitar-gospodăreşti mentează armonia între oa de filme atît de apreciate de discul intitulat „Muzică uşoară românească". Interpre
riei noastre care a deschis şi de înfrumuseţare a comu meni, între popoare. Tot în ţii lor: Gică Petrescu, Anda Câlugăreanu, Aurelian
cîmp larg de afirmare omului, nei efectuate prin muncă pa colectivităţii unde ai spectatorul de cinematograf. Andreescu, Mihaela Mihai, Gabriela Teodorescu, Şte-
forţeldr lui creatoare. De la triotică de către cetăţeni, în completare, de data aceasta fan Bănică, Sercjiu Cioiu.
înalta tribună a Conferinţei frunte cu comuniştii. Cîteva la Petroşani, şi anume, la fil AL. MARDARE
Naţionale din 19—21 iulie concretizări: 600 000 mp tro
1972, tovarăşul Nicolae tuare, 7 000 mp străzi, 2 hec muncit şi te-ai realizat
Ceauşescu reamintea cu glas tare zone verzi şl multe alte
încărcat de forţa umanismului le. In medie revin 600 lei pe
creator: „Nu trebuie să ui cap de locuitor. Vorbind de (Urmors din doo- 1) te înconjoară cu căldură şi SPECTACOLE
tăm nici un moment că mai spre entuziasmul şi hărnicia dragoste, îţi cinstesc munca,
presus de orice se află omul ; oamenilor nu putem să nu a- însoţite de urări de multă anii de activitate ireproşa
dezvoltarea lui multilaterală mintim eforturile muncitorilor sănătate şi viaţă îndelunga bilă, Formaţiile corale hune-
trebuie să stea în centrul tu de la Direcţia judeţeană de tă. Pe toţi îi încearcă emo dorene aparţinînd Casei de
turor preocupărilor partidului drumuri şl poduri Deva, ale ce ţia. ...Trei oameni din vatra cultură Orăştie, C.S.H.,
nostru, trebuie să fie ţelul lor conduşi de Gheorghe Pa — Nu ieste uşor să pără incandescentă de metal de I.C.S.H. şi E.M. Ghelar ca
suprem al societăţii noastre pură, maistru la staţia de as seşti un colectiv în care ai pe Strei sînt sărbătoriţi în re se pregătesc pentru Fes
socialiste". faltare, despre echipa condu muncit atîţia ani — spune plină zi de lucru, la cum tivalul coral interjudeţean
Purtăm în suflete aceste să de Gheorghe Panduru, de Adolf Drucker. Mai ales ca păna dintre schimburi. „Craiul munţilor" efectuea
gînduri — idealuri ale prede spre munca susţinută a ingi al nostru. El este tînăr, har Ei părăsesc colectivul, dar ză astăzi la Hunedoara o
cesorilor, realităţi ale anilor nerului Coşoveanu, şeful sec nic, sudat. îl părăsesc demn, cu frun
plini pe care-i trăim. Şi le torului drumuri Brad. tea sus, cu mulţumirea că amplă repetiţie,
avem vii în faţă, aici, la ora — La ora bilanţului —^ne Intr-adevăr este greu să O nouă etapă a pregăti
scrutării palmaresului zilelor spunea tovarăşa profesoară te desparţi de colectivul au pus priceperea, energia, rii pentru a participa cu
bogate. Maria Lăzăruţ — trebuie a- tău. Dar ce mare satisfac dăruirea în slujba progresu succesul pe care-1 aşteptăm
— In plin proces de moder mintiţi şi elevii care, înce- ţie sufletească trăieşti cînd lui societăţii noastre, că au la această întrecere de an
nizare — ’ne relata tovarăşul pînd din 18 iunie, alături de acest colectiv, oamenii cu contribuit la formarea celor
Sabin Boticiu, vicepreşedinte cadrele didactice, de părinţi, care s-a înălţat aproape din care duc mai departe ştafe cinematograful vergură. J
al Comitetului executiv al au fost zilnic prezenţi la lu temelii uzina şi şi-a sporit ta muncii şi răspunderii. Scenă din filmul „Legenda“ care va rula în zilele de 4, 5 şl 6 septembrie,
Consiliului popular al judeţu crările de introducere a ter- producţia de peste 3,5 ori Ştafetele se preiau ' întot „Patria“ din Deva.
lui Hunedoara — comuna Baia moficării, de amenajare a într-un deceniu şi jumătate deauna din mers. ...v
de Criş a beneficiat, urmînd şcolii, de înfrumuseţare a
traiectoria indicată de condu comunei. Cele 10 000 ore de
CALEIDOSCOP
Oboseala conducătorului auto - Comuna Densuş, situată
la sud-vest de oraşul Ha
ţeg (13 km) pe drum local
generatoare de accidente sub pădure, pe valea pinu Preocupări medicale la daci
lui Densuş, atrage constant
vizitatorii prin bogatele sa
> • - <trsV I................... *1 eziiutiOi
Oboseala este un fenomen forţele. Primele organe a- Oboseala mai poate fi de- Desigur, consecinţele di le tradiţii culturale.
care apare întotdeauna după fectate de oboseală sînt cele ' sigur favorizată şi condiţio recte ale oboselii se mai pot 7h această comună s-au Secolele I î.e.n. şi I e.n. marchează pentru de sumară pe atît de preţlobsă a Istoricului
o activitate prelungită. A fi de simţ: văz şi auz, după nată şi de unii factori de or manifesta şi prin diminua născut fraţii Aron Densu- societatea daco-getă şi o nemaiîntîlnltă ridi antic lordanes relatează că unii cărturari daci
obosit nu presupune o stare care urmează tulburări de din igienic (îmbrăcăminte şi rea atenţiei, ceea ce condu sianu (1837—1900), istoric care pe aceste meleaguri a preocupărilor in cercetează însuşirile Ierburilor şi arbuştilor.
de boală, ci un semnal care coordonare a mişcărilor şi încălţăminte neadecvată, lip ce la creşterea riscului acci literar şi filolog, profesor telectuale avansate pentru acel timp. Preo Săpăturile arheologice efectuate la Grădiş
atrage atenţia asupra faptu diminuarea acuităţii reflexe sa de comoditate, temperatu dentelor. la Universitatea din Iaşi, tea Muncelului au dus la descoperirea mal
lui că este momentul să ne lor. ra ridicată în cabina maşinii, In concluzie, deci, singurul şi Nicolae Densusianu (1845 cupările medicale de factură empirică-populară multor instrumente medicale, aparţinînd unei
odihnim. Aşa-zisul semnal Cu toate că şoferul nu de aer viciat), cît şi de condi medicament şi remediu efi —1911), istoric, precum şi ale dacilor ne sînt confírmate de glosarele cu truse, confirmînd şi prin dovezi concrete prac
se datoreşte unui mare nu pune in toate împrejurările ţiile atmosferice nefavorabi cient al oboselii rămîne o- fiul lui Aron, Ovidiu Den nume de plante cu proprietăţi de vindecare, ticarea medicinei la daci. Cunoaşterea pro
măr de transformări biochi un efort fizic considerabil, le, vizibilitate proastă, mer dihna, adică oprirea din susianu (1873—1938), filo păstrate în scrierile de botanică medicinală ale prietăţilor unor plante în scopul utilizării lor
log, lingvist, folclorist, is
mice şi de altă natură ce se totuşi, datorită deosebitei sul în timpul nopţii, trepi cursă. O odihnă pe margi
petrec în organism în urma concentrări a atenţiei în tim daţiile puternice ale maşinii, nea şoselei, eventual chiar toric literar şi poet, profe celebrului medic din Anazarba (sec. I e.n.), pentru leacuri din cele mai felurite denotă e-
muncii, în urma activităţii pul mersului, este supus o- starea proastă a drumurilor. un somn scurt sînt cele mai sor la Universitatea din Dioscoride, care în opera sa enumeră 47 de xistenţa preocupărilor de botanică-farmacolo-
diferitelor organe. Oboseala boselii. Efortul fizic creşte Oboseala excesivă poate du bune remedii de prevenire Bucureşti. numiri de plante dacice. O informaţie pe cît gică.
La Densuş se află biseri
se caracterizează printr-o proporţional cu greutatea şi ce şi la apariţia somnolen a unor accidente. Dacă odih ca Sf. Nicolae, valoros mo
scădere a posibilităţilor func puterea automobilului, con ţei la volan care se soldează na pasivă (somnul) care con nument de arhitectură.
ţionale ale orcfanului pe ca ducerea pe drumuri neame de obicei cu accidente une stituie medicamentul de bază
re îl afectează, sau ale orga najate solicită şoferul să e- ori grave, iar distragerea a- al oboselii nu este posibilă,
nismului în întregime, cît xecute multe manevre ale tenţiei conducătorului auto atunci odihna activă are ro
şi prin anumite senzaţii. O- direcţiei, vitezelor, frînelor de către ceilalţi pasageri, lul de a pune în mişcare şi
dihna este singurul medica şi ambreiajului. La toate a- pentru a se evita apariţia acele părţi ale corpului care OBIECTIVE
ment care are darul de a a- cestea se adaugă zdruncină somnului, poate fi şi ea o au fost solicitate mai puţin
1
nula toate aceste fenomene. rile care contribuie la mic cauză, a accidentelor. Iată sau deloc în timpul condu- • MM
Atunci cînd starea de obo şorarea capacităţii de rezis cîteva cazuri de acest fel: cerii, pentru a crea astfel TURISTICE
seală se menţine şi după o tenţă a organismului. şoferul Ioan Hordilă, din ca un echilibru fizic şi psihic.
perioadă de odihnă, înseam Consecinţele oboselii da drul autobazei Petroşani, a In acest scop se recomandă
nă că s-a trecut dincolo de torate eforturilor fizice sînt i adormit la volan şi părăsind mici plimbări pe jos, cîteva
pragul oboselii simple şi cel micşorarea capacităţii de re partea carosabilă a drumu exerciţii de gimnastică, in încăperea interiorului e pă
în cauză a intrat în zona acţie la apariţia obstacole lui a intrat cu autocamionul clusiv paşi de fugă pentru trată, în mijloc cu patru
surmenajului sau a altor fe lor î micşorarea şi dispersa în şanţ, oprindu-se într-o ¿ezmorţire şi pentru reacţio- stîlpi masivi care susţin
nomene asemănătoare. Re rea atenţiei, conducătorul ne- ridicătură de pămînt. Ce narea circulaţiei, răcorirea ■turla şi un altar cu absidă
zultă deci că problemele le maiputîndu-se concentra a- s-ar fi întîmplat dacă volanul feţei cu apă. In acest timp semicirculară, puţin alun
gate de oboseală nu sînt supra conducerii corecte ţ lăsat singur nu întîlnea în se va aerisi maşina. Nimic gită. Structura puţin obiş
chiar aşa de simple precum starea de somnolenţă sau calea sa ridicătură de pă nu odihneşte mai bine în a- nuită, precum şi forma şi
s-ar crede ci, dimpotrivă, chiar adormirea la volan ; mînt ? fara somnului decît o acti dimensiunile planului suge
foarte complexe. Această micşorarea capacităţii de a Tot din cauza oboselii şi vitate cu totul alta decît cea rează înfăţişarea clădirilor
complexitate este dată de efectua mişcări energice sau adormirii la volan şoferul Io- făcută pînă în clipa obose de cult caracteristice epo
faptul că oboseala apare ca prelungite cînd condiţiile de sif Coza de la autobaza lii. cii de început a arhitectu
circulaţie le cer. Toate aces Brad s-a răsturnat cu auto IULIAN TIU rii româneşti de zid. La
o reacţie a organismului — te consecinţe constituie sur camionul încărcat, producînd ridicarea ei s-a folosit pia
prin sistemul nervos — şl se pentru producerea acci avarii maşinii pe care o con de la laboratorul de tră brută, precum şi ma
cere acestuia să-şi refacă dentelor de circulaţie. ducea. psihologie auto al I.T.A. Deva teriale aduse de la Ulpia Imagine a minunatelor Împrejurimi de la Geoagiu-Băl.
Traiana, din apropiere.
In interior, zidurile sînt
tencuite, iar sub tencuiala
recentă se găsesc fragmen
VÂ LA te de picturi murale dintr-o Ceasornicul
epocă ceva mai tîrzie, căci
construcţia pare a fi din
ultimul sfert al veacului al Zborul „maisforaşului Aurel"
Nelu Gabor — Deva. In- cooperativelor agricole de pro XIII- lea. Tinda este partea
trucît nu v-aţi reîncadrat în ducţie, care vor putea primi, cea mai recentă (sec. al In august 191.1, cu ocazia un grup de prieteni s-au lă
muncă în termen de 90 zile pe lîngă pensia de asigurări XV-lea), faţă de celelalte împlinirii a 50 de ani de e- sat fotografiaţi de un ama lui • Bariţiu ■ BB
de la lăsarea la vatră după sociale cuvenită pentru timpul adaosuri de prin sec. al xistenţă a Astrei, la Blaj au tor. Ei erau: Aurel Vlaicu,
satisfacerea serviciului militar, cît au lucrat ca angajaţi, şi XIV- lea. Păstrează urme avut loc serbări comemorati Al. Ciurea, I. L. Caragiale, Un artist al miniaturii —
vechimea în muncă vi s-a în pensia de la sectorul coope de pictură din veacul al ve, la care au participat nu Octavian Goga şi Şt. O. Io- N. Vlădica — a gravat pe ca
r
trerupt. Dacă' v-aţi reîncadrat raţiei agricole de producţie XV- lea. In anul 1962 mo meroşi scriitori şi intelec sif. Ziarul „Telegraful ro pacul ceasornicului cărtura
în muncă la data de 22. 12. pentru perioada cît au lucrat numentul a fost restaurat. tuali veniţi din întreaga ţa mân" din Sibiu, referitor la rului George Bariţiu biogra
1971, în anul 1972 veţi putea în acest sector. ră. A fost şi Aurel Vlaicu zborul lui Vlaicu, menţiona fia acestuia: George Bari-
beneficia de concediu de o- Vasile Pop — Deva. Pensia acolo, şi a zburat, peste că marele Caragiale „a plîns ţiu, fiu al preotului Ioan şi
dihnă după împlinirea vechi integrală pentru limită de Cîmpul Libertăţii, în ultima de emoţie şi de admiraţie ur Ana, mamă. Născut în comu
mii neîntrerupte în muncă de vîrstă se acordă angajaţilor zi â serbărilor, în faţa unei mărind zborul măiestrei pă na Jucul de Jos, comitatul
11 luni, deci la sfîrşitul lui care au lucrat în locuri de i Primul club şi primul asistenţe evaluate la peste Cluj, în Transilvania. A stu
noiembrie. muncă ce se încadrează în 30 000 de oameni. După zbor, sări a maistoraşului Aurel". diat în gimnaziul şi Acade
M. P. H. — Hunedoara. Ma grupa a III-a cel puţin 25 ani, regulament mia din Cluj ; apoi la Facul
mele angajate care nasc al bărbaţii, şi 20 ani, femeile, tatea teologică de 4 ani în
treilea copil şi următorii bene după împlinirea vîrstei de 60 de circulaţie Blaj. A fost profesor de fizi
ficiază de ajutoare materiale ani, bărbaţii, şi 55 ani femeile. că tot în Blaj. A întemeiat
O statistică arată că, în a-
pentru sarcină şi lehuzie în Pentru cei care au lucrat în nul 1904, in ţara noastră cir prima şcoală comercială la
procent de 94 la sută din sa locuri de muncă încadrate în culau 51 de maşini. Cifra era Cele dinţii participări româneşti 1836 la Braşov. La 1838 a în
lariul tarifar, indiferent de grupele I şi II şi au vechime impresionantă pentru vremea fiinţat foaia politică „Gazeta
vechimea neîntreruptă în mun în muncă integrală, vîrstele aceea cînd „trăsura fără cai“ Transilvaniei". A fost membru
abia făcea primii paşi in lu
că. Deci unitatea la care lu de pensionare se reduc cu me. Automobiliştii simt ne la expoziţii internaţionale al Comitetului Naţional în
craţi v-a calculat greşit acest cîte 6 luni pentru fiecare an voia unei organizări şi, în a- 1848, zece luni, cît a durat
prilie
ajutor. Perioada cit aţi lucrat efectiv lucrat în locurile de bil-Club 1904, ia fiinţă Automo- Rezbelul Civil în Ungaria şi
Scopul
Român.
pro
la cooperativa agricolă de muncă din grupa I şl cu cîte gramatic, înscris în actul con Prima expoziţie interna nului mare. La apelul făcut Transilvania. Mai tîrziu, pe la
producţie nu constituie vechi 3 luni pentru fiecare an efec stitutiv, e acela de a „încu ţională. a fost organizată la în ţară pentru strîngerea ce 1863-1865, membru al Dietei
in
me în muncă în cadrul asigu tiv lucrat In locurile de mun raja gustul, mişcarea şi Clu Londra în anul 1851. Au fost lor necesare reprezentării la Sibiu, al Parlamentului im
dustria
automobilistică“.
rărilor sociale de stat întrucît că din grupa a Il-a. bul îşi creează filiale în dife prezentate atunci şi cîteva noastre, sute de producători perial în Viena. Membru al
nu aţi avut calitatea de an Candln Turlea — Crişcior. rite oraşe, devine înfloritor, i- produse româneşti, dar nu au oferit benevol diferite o- Asociaţiei literare în Transil
o
serie
niţiază
a-
gajată. întreprinderea nu es Dacă sînteţi pensionat pentru pără interesele de acţiuni, săi mele ţării noastre n-a figu bieete —- cîteva mii — care vania şi Academiei Române
membrilor
te obligată să acorde soţului limită de vîrstă şl aveţi şi şi contribuie la stabilirea şi rat pe lista statelor pârtiei-' aveau să stîrnească admira în Bucureşti. Proprietar şi re
dv. transferul Ia altă unitate. calitatea de angajat, pe peri respectarea primelor norme de pante. ţia unanimă atît din partea dactor al ziarului politic „Ob
impuse
conducere
Nicolae Lazăr — Ruda, Brad. oada incapacităţii temporare rea numărului de de înmulţi In primăvara anului 1867, demnitarilor din juriu cît şi servatorul". Căsătorit cu Ma
maşini
afla
De pensie integrală pentru li de muncă primiţi, în loc de a- te în circulaţie. la expoziţia internaţională ţi a milioanelor de vizitatori. ria, născută Belisariu. Are în
La scurt timp după înfiinţa
mită de vîrstă veţi putea be jutoare, pensia integrală. Tim rea Automobil-Clubului, pre nută la Paris, România a a- România a prezentat atunci viaţă 5 copii : Victoria Maria
neficia numai la împlinirea pul lucrat ca angajat după fectura poliţiei elaborează cel vut un stand propriu, astfel produse agricole, animale vii, Juga, Jeronim, secretar ia
vîrstei de 60 de ani şi aceasta pensionare constituie vechime dintâi regulament de circulaţie că drapelul nostru a flutu cusături naţionale, obiecte Banca „Albina", Aurelia, vă
în situaţia în care veţi avea în muncă şi se înscrie în car românesc. Printre altele, aces rat pentru prima dată ală de artă, plante vii, cărţi, fo duvă A. Vladu, Octavia, mă
maximă
viteza
ta
ad
stabilea
o vechime în muncă de cel netul de muncă. misă, care era de 15 km în turi de drapelele altor ţări tografii, mobilier ţărănesc, ritată Stânescu, Maria Bontea-
puţin 25 ani. Potrivit legii, oraş („la fel trapul cailor“), la o manifestare externă de instrumente muzicale, alimen nu.
nimeni nu poate primi decît o IOAN VASILIE iar la răspîntli şi la cotituri mare amploare. te şi băuturi. Am obţinut, la Este cea mai autentică bio
Wmmmrn^ singură pensie, indiferent de VASILE AVRAM „ceva mai încet“. Fiecare ma Standul românesc de la această mare întrecere 85 de
trebuia
şină
aibă,
să
conform
de la Direcţia judeţeanc pentru Paris măsura 560 mp, fiind recompense (medalii de aur, grafie a lui Bariţiu — fiind fă
fondul din care aceasta este i regulamentului, două frlne
Aspect din laboratorul spitalului rural Baia de Criş. probleme de muncă şi ocrotiri trainice, o trompetă mare si situat în interiorul pavilio argint, bronz şi menţiuni). cută la 17 noiembrie 1883,
plătită, cu excepţia membrilor, sociale L 3 felinare. deci dictată de el însuşi.