Page 13 - Drumul_socialismului_1972_09

Proletari din toate fările, uniţi-vă!
M E S A J U L

preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii

Socialiste România, Nicolae Ceauşescu,

adresat participanţilor la cea de-a lll-a

rq Conferinţă Mondială de Cercetare a Viitorului

MÉii ' lïïj^niiïîînii^
îmi este deosebit de plăcut munca şl preocupările sale, Cercetarea viitorologică nu
să vă adresez dumneavoastră, aspiraţiile sale de viitor. poate ignora totodată proble­
participanţilor la cea de-a Conferinţa dumneavoastră mele legate de evoluţia pro­
ANUL XXIV Nr. 5 491 MARŢI 5 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI treia Conferinţă Mondială de are loc într-o epocă în care gresistă a structurii societăţii
Cercetare a Viitorului, întru­ popoarele continuă să fie con­ umane, necesitatea lichidării
nită în Bucureşti, un cordial fruntate cu probleme majore, tarelor sociale care mai prici­
salut din partea Consiliului încă nesolutionate, în care e- nuiesc încă mari suferinţe oa­
In cinstea celei de-a XXV-a aniversări de Stat, a guvernului Repu­ xistă numeroase fenomene ne­ menilor cum sînt exploatarea,
blicii Socialiste România şi a
altor
inegalitatea,
asuptirea
gative ce ridică mari obsta­
mea personal. cole în calea progresului, a popoare.
Poporul român este bucuros unui viitor luminos pentru Este necesar ca studiile a-
să găzduiască în Capitala pa­
a prodamăn[ Republicii rum al specialiştilor din 37 de întreaga omenire. In aceste supra viitorului să fie asocia­
triei sale acest important fo­
condiţii, telul ştiinţei viitoru­
te în permanentă cu preocu­
ţări, de pe toate continentele, lui — pe care dumneavoastră parea de a aşeza societatea
o slujiţi — mi se pare a fi
pe baze noi, echitabile, de a
spre a dezbate o temă de cel tocmai acela de a studia, promova principii democrati­
mai mare interes pentru lu­ cerceta şi deschide perspecti­ ce, progresiste în viata socia­
Plenară mobilizare a colectivelor mea contemporană : „Viitorul va soluţionării problemelor lă, care să ofere maselor largi
comun al oamenilor".
de oameni ai muncii — făuri­
lumea,
accelerării
Intr-adevăr, popoarele — şi spinoase care frămîntă astăzi torii tuturor bunurilor mate­
mersului
riale şi spirituale — posibili­
îndeosebi tînăra generaţie —
înainte al omenirii po calea
hunedorene pentru sînt profund preocupate să organizării mai raţionale si tatea de a lua parte activă la
conducerea statului, la crea-
cunoască cum va arăta viito­
echitabile a societăţii, precum
rul, în ce direcţii se va dez­ şi a conlucrării fructuoase în­ 'rea conştientă a propriei lor
istorii, la clădirea liberă şi
volta omenirea ; ele aspiră cu tre toate naţiunile, libere si neatîrnată a propriului lor
insufleţitoarei deplină îndreptăţire ca ziua egale în drepturi, într-un cli­ destin, corespunzător interese­
mat de pace şi biină înţele­
de mîine să lie mai bună de-
cît cea de azi, să le aducă gere. • lor şi aspiraţiilor lor vitale.
noi împliniri pe calea unei Viitorologia îşi propune să De asemenea, după părerea
vieţi libere şi prospere, a estimeze perspectivele şi căi­ noastră, una din marile pro­
Minerul Vasile Avarvarei, din păcii şi colaborării internatio­ le dezvoltării sociale, a pro­ bleme care nu pot să nu pre­
Cincinalul în patru ani şi jumătate cărbune. Cu ortacii din briga­ nale. De aceste dorinţe şi as­ ducţiei de bunuri materialo, rologică este lichidarea feno­
sectorul I al E. M. Petrila, îşi
ocupe astăzi cercetarea viito­
măsoară
de
în
tone
faptele
piraţii este animat şi poporul
modalităţile de rezolvare a
nostru, care-şi consacră în­
da pe care o conduce, a ex­
menului subdezvoltării, a stă­
tras în acest an peste sarcinile
ameliorarea continuă a condi­
de plan mai mult de 2 000 to­ treaga energie şi forţă crea­ problemelor de caro depinde rii de înapoiere economică şi
ne de cărbune. toare edificării orînduirii so­ ţiilor de viată ale oamenilor. socială în care se mai află
r Foto: I. LICIU cialiste, înfloririi multilaterale lui poate aduce, după părerea popoarele dintr-o serie de re­
In acest sens, ştiinţa viitoru­
a României ; avînd în fată te­
giuni ale globului, ca o con­
Bilanţ de prestigiu după primele 8 luni ) luri clare de viitor el mun­ noastră, o contribuţie impor­ secinţă a îndelungatei domi­
Angajat în marea în­ ceşte cu abnegaţie şi dăruire tantă la perfecţionarea relaţi­ naţii coloniale, a exploatării
trecere de a realiza cin­ Pe platforma marii pentru a făuri o civilizaţie ilor de producţie în vederea şi asupririi. Un imperativ fun­
de întrecere în industria judeţului cinalul înainte de ter­ materială şi spirituală avan­ creării cadrului cel mai pro­ damental al vremii noastre
pice pentru dezvoltarea nestă­
este asigurarea condiţiilor ca
sată, bazată pe relaţii de de­
men, colectivul între­
prinderii de construcţii oţelării hunedorene plină egalitate între oameni, vilită a forţelor dc producţie, fiecare naţiune, fiecare popor
forestiere Deva înregis­ care să permită afirmarea ne­ pentru înflorirea multilaterală să se poată dezvolta în mod
a ştiinţei şi tehnicii moderne,
liber şi independent, să-şi va­
stingherită, pe planuri multi­
trează însemnate succe­
Intensificarea întrecerii prefigurează se în muncă. Pînă a- Se pregăteşte ple, a personalităţii umane. pentru folosirea largă a cuce­ lorifice la maximum, în inte­
Liber şi stăpîn în tara sa, po­
res propriu, potenţialul ma­
ririlor revoluţiei tehnico-ştiin-
tifice mondiale — inclusiv a
porul nostru îşi făureşte în
bucura din plin de bineface­
Intreprinderea un nou mod conştient propria istorie, epocalei descoperiri a secolu­ terial şi uman, să se poată
propriul destin. Sper, stimati
lui nostru, energia nucleară
rile progresului şi civilizaţiei
— în scopul progresului mul­
oaspeţi, că în zilele pe care
amplificarea realizărilor f de construcţii cuvinte, Nu mai am mult şi tre­ le veţi petrece în tara noastră tilateral al popoarelor, al ri­ moderne.
—
buie să ies Ia pensie ! Aurel
dicării pe un plan superior a
aceste
veţi putea cunoaşte mai în­
Stanciu,
rosteşte
care
este
ştie
emoţionat,
apropie
ziua
cind
tre­
sc
că
buie să-şi ia adio de la mun­ deaproape poporul român, civilizaţiei umane. (Continuare in pagina a 4-a)
foresfiere Deva: că, dar mi-i vine să creadă.
® Producţie suplimentară în valoare de 165 milioane lei, realiza­ Nu vrea să creadă. Pentru
zi
fi
tă în principal prin depăşirea productivităţii muncii planificate cu peste el va care o este grea. ° mul a_ M E S A J U L
cesta,
acum
oţelar
a
muncit
aproape
1 000 lei pe salariat. 76,5 la sufă specialist, de veac lingă flăcă­
sfert
un
® Depăşirea planului producţiei marfă cu 1,5 la sută, prin reali­ rile dogoritoare ale cuptoa­
a
zarea peste prevederi a importante cantităţi de energie electrică, mine­ din pianul relor. El existenţei făcut sale, din a muncă
oţeiăria preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu,
pre­
deviza
reuri de fier şi neferoase, cocs, fontă, oţel, laminate, produse chimice, fo­ anual de con- ţuit-o şi i-a mărit valorile. intîlnit cu
acesta
s-a
Omul
restiere, materiale de construcţii, mobilă. metalul clocotitor la
nr. 1 din combinatul de la
® La export s-au livrat în plus produse în valoare de peste 13,3 sfrucp-monîaj Hunedoara la vremea cind nu
milioane lei valută. cunoştea nimic despre metal. adresat participanţilor la cel de-al Vll-lea
Undeva, intr-un sat de pe lin­
îndeplinit gă Alba Iulia, lăsase, pentru
Primele 8 luni de întrecere în industria 15 780 tone fontă, 20 700 tone oţel şi peste totdeauna, gustul amar al mun­
judeţului—s-au-încheiat cu un bilanţ de pres­ 13 000 tone laminate finite la C.S. Hunedoara, cii de argat şi păşise încre­
tigiu. • Aceasta atestă hotărîrea tuturor colec­ aproape 100 tone produse din mase plastice zător în Au rîndul clasei munci­ de
cotituri
urmat
toare.
tivelor de a îndeplini exemplar planul şi an­ la F.C. Orăştie, 2 350 mc cherestea în cadrul cum ei au îndeplinit cu drumuri, încercări şi mari e- Congres Internaţional Minier
gajamentele, pe anul în curs, de a realiza C.E.I.L. Deva, 5 600 mc prefabricate din be­ 76,5 la sută planul a- xamene. In ultimă instanţă,
ajuns
a
înainte de termen prevederile cincinalului, ton la I.P.B. Bîrcea, mobilă în valoare de nual de construcţii- Aurel Stanciu repararea şi oţelar
in
în­
specialist
conform hotărîrilor Conferinţei Naţionale a 1,43 milioane lei în industria locală. Totalita­ montaj şi au efectuat treţinerea cuptoarelor la cea
partidului. tea acestor depăşiri se regăseşte în creşterea peste prevederi lucrări mai modernă oţelărie a Hune­ Dragi tovarăşi, nic al popoarelor. Iată de ce După părerea noastră mo­
Peste
Datele centralizate pe ansamblul judeţului peste prevederi cu 1,5 la sută a valorii pro­ estimate valoric la pes­ doarei. şi a tot şi-a pe făcut Stimati oaspeţi de peste apreciez că congresul dum­ dernizarea şi perfecţionarea
alţii
ajutat
datoria
evidenţiază o amplificare a tuturor depăşiri­ ducţiei marfă. te 4,5 milioane lei. să-şi facă datoria. In zâleie hotare, neavoastră — în centrul că­ continuă a extracţiei şi valo­
lor de plan, ca urmare a realizărilor deose­ însemnate realizări se înregistrează în do­ Printre importantele re­ de mare sărbătoare pe pieptul ruia se află această impor­ rificării produselor miniere nu
„Ordinul
bite obţinute, în luna august, prin orientarea meniul exportului, unde prevederile de plan alizări se numără şi ter­ său străluceşte alături de Mun­ La deschiderea lucrărilor ce­ tantă problemă — este de na­ pot şi nu trebuie să fie des­
cii“
I,
alte
clasa
fermă a eforturilor şi preocupărilor organi­ la livrări pe piaţa externă sînt depăşite cu minarea lucrărilor de decoraţii şi insigne. Sint cu­ lui de-al Vll-lea Congres In­ tură să trezească un mare in­ prinse de preocupările pentru
zaţiilor de partid, conducerilor şi colectivelor peste 13,3 milioane lei valută. construcţii a drumului cerite prin muncă. ternaţional Minier doresc să teres în opinia publică mon­ creafea unor condiţii care să
Cind
din întreprinderi şi centrale în direcţia fo­ Ohaba—Ponor şi darea pensionării, vorbeşte despre ziua vă adresez dumneavoastră, dială. ducă la uşurarea muncii oa­
Activitatea industrială din judeţ marchează
este
Stanciu
Aure!
losirii cu randament sporit a capacităţilor de acest bilanţ rodnic datorită realizărilor deo­ în circulaţie a drumului emoţionat. Se gindeşte la des­ participanţilor la această pres­ Gazdă a acestei reuniuni in­ menilor, la apărarea sănătă­
producţie, a forţei de muncă şi a timpului sebite pe care le dobîndesc în mod constant judeţean — deviere Te- părţire dar s-a gindit foarte tigioasă reuniune ştiinţifică in­ ternaţionale — România este ţii minerilor, la îmbunătă­
de lucru. Datorită acestui fapt, în judeţ se liuc. mult şi la altă problemă. Cui ternaţională care are loc în profund Interesată în dezvol­ ţirea pe toate planurile a vie­
va preda ştafeta de oţelar spe­
înregistrează după 8 luni o producţie indus­ colectivele de la C.S. Hunedoara şi U.V- Că- Analizîndu-şi posibili­ cialist ? La cererea sa condu­ Capitala Republicii Socialiste tarea continuă a ştiinţei or­ ţii acelora care scot la lumina
trială suplimentară în valoare de 165 mili­ lan, I.M. Hunedoara, E.M. Deva, E.M. Uricani, tăţile de care dispun, cerea oţelăriei i-a lăsat lati­ România, un salut călduros, ganizării, explorării şi ex­ zilei bogăţiile ascunse ale pă-
oane lei. De remarcat că acest spor care re­ I.E.C, Deva, F.C. Orăştie, I.P.B. Bîrcea, U.E.I.L. muncitorii, tehnicienii tudinea să aleagă un om. precum şi urarea de bun ve­ ploatării resurselor subsolului, mîntului, contribuind astfel la
—
A fost un mare examen
prezintă 82,5 la sută din angajamentul anual Orăştie şi Hunedoara, unităţile de industrie şi inginerii acestei în­ pentru mine — nc-a mărturi­ nit pe pâmîntul patriei noas­ în perfecţionarea tehnicii mi­ creşterea avuţiei naţionale a
locală de la Orăştie, Brad şi Hunedoara.
s-a obţinut în cea mai mare parte pe seama treprinderi s-au angajat sit Aurel Stanciu. Cit de greu tre, din partea Consiliului de niere, care în tara noastră are popoarelor, la accelerarea pro­
dintre
este
alegi
creşterii productivităţii muncii ţaţă de pre­ Aceste realizări, ridicate la cote superioare ca pînă la sfîrşitul tri­ atiţia să oameni un om minu­ Stat, a guvernului şi a mea vechi tradiţii. In efortul de a gresului uman. Sperăm că şi
harnici,
vederi cu 1 047 lei pe salariat. prin intensificarea întrecerii în perioada ră­ mestrului III a! acestui naţi ! personal. lichida cît mai rapid urmările în acest domeniu, congresul
Depăşiri substanţiale se înregistrează la masă pînă la finele anului, permit să se an să dea în exploatare In cele din urmă s-a hotă- Congresul dumneavoastră, ce slabei dezvoltări din trecut, de dumneavoastră va aduce o
prim-topi-
principalele produse fizice între care: peste estimeze în cinstea celei de a 25-a aniver­ peste 90 la sută din ca- rit. L-a propus pe omul cu reuneşte oameni de ştiinţă şi a făuri o economie modernă, contribuţie preţioasă.
torul
Marin
Găină,
46 milioane kWh energie electrică la I.E.C. sări a proclamării Republicii un bilanţ rodnic j pacităţile de drumuri fo- care a muncit multă vreme. specialişti din aproape 50 de multilateral dezvoltată, capa­ Ţinînd seama că fiecare ta­
Deva, 2 500 tone fier în minereu marfă la I.M. cu care industria hunedoreană contribuie la i restiere planificate. Iar s-a vorbit mult şi s-a scris ţări ale lumii, va prilejui, fără bilă să asigure progresul ge­ ră a acumulat o anumită ex­
oţc-
acestui
Despre
succesele
Hunedoara, 3,6 la sută mai mult cupru în accelerarea progresului economic al ţării, la mult. Acum Marin Găină nu îndoială, un schimb util de o- neral al tării pe calea civili­ perienţă in dezvoltarea indus­
concentrate la C.M.N. Deva, 2 615 tone cocs, îndeplinirea înainte de termen a cincinalului. I mai este prim-topitor. El lu­ pinii cu privire la progresele zaţiei şi bunăstării, noi acor­ triei miniere, că în acelaşi
crează alături de Aurel Stan­ ştiinţei şi tehnicii contempo­ dăm o alentie deosebită per­ timp progresul tehnic pune în
ciu ca să-şi perfecţioneze arta rane, ale organizării şi con­ fecţionării industriei miniere, fata acestei ramuri noi şi noi
do întreţinere a cuptoarelor, ducerii muncii într-unul din' ne preocupăm de moderniza­ probleme, se impune cu nece­
ca să devină oţelar specialist
în adevăratul sens al cuvân­ cele mai importante sectoare rea proceselor dc producţie, sitate lărgirea continuă a
tului. Am mari emoţii — ne-a ale producţiei materiale — in­ de organizarea mai bună a schimbului de experienţă în­
—
li IAIA DE CRIS IWCEPUT FESTimAllEE spus el. Voi ajunge eu să ştiu dustria minieră. Asigurîndu-vă muncii, de dezvoltarea cerce­ tre mineri, între specialiştii şi
de ospitalitatea poporului ro­
tării ştiinţifice proprii în a-
organizatorii extracţiei mine­
ştie
cit
atît
tovarăşul
Tripşa
reurilor ; pe această bază se
mân, îmi exprim speranţa, sti­
sau tovarăşul Stanciu ? Am să
Salutăm cu satisfacţie fap­
învăţ. Mă înscriu la şcoala de maţi oaspeţi, că participarea cest domeniu. va realiza intensificarea pro­
maiştri... dumneavoastră la acest con­ tul că congresul dumnevoas­ cesului de modernizare a pro­
PRILEJUITE UE aceste are cuvinte ? Aurei pină la gres vă va da posibilitatea să tră îşi propune să abordeze şi tară şi, totodată, unirea efor­
Mai trebuie adăugat ceva Ia
ducţiei miniere din fiecare
Stanciu
cunoaşteţi mai bine România
să dezbată asemenea proble­
mai
ani
vreo 2
el
lingă
pensionare
şi îşi face dar planuri omul creşte socialistă şi realizările sale, me importante cum sînt : per­ turilor pentru asigurarea mer­
care
trebuie să preia ştafeta. marele efort constructiv pe fecţionarea organizării şi con­ sului înainte, pp plan mon­
La dogoarea flăcărilor de la care îl facem pentru propăşi­ ducerii industriei miniere, pro­ dial, a producţiei acestei im­
Istoria bogată a meleaguri­ tate şi dreptate. Un asemenea Comemorarea sa reprezintă revoluţionară l-a îmbărbătat marile cuptoare, doi oameni rea economică şi socială a tă­ movarea metodelor avansate portante ramuri de activitate
lor hunedorene a înscris la erou, de numele căruia se lea­ un pios omagiu adus memori­ în acţiunile sale, Avram Ian­ ne priveau. De o parte Aurel rii. de extracţie şi valorificare a umană.
Stanciu, cel care în anii noş­
loc de cinste, în glorioasele gă, alături de alte fapte mă­ ei acestui mare tribun, înflă­ cu s-a impus în ochii contem­ tri s-a ridicat Ia condiţia de Prin tematica sa congre­ minereurilor, aplicarea largă Considerăm că o problemă
sale pagini, oameni şi fapte reţe crearea în Munţii Apu­ cărat luptător pentru dreptu­ poranilor săi ca şi în ai pos­ oţelar specialist cu meritat re­ sul dumnevoastră abr.vdea- a cuceririlor ştiinţei şi tehni­ de cea mai mare însemnătate
pe al căror fundament de seni, la 1848, a „unei admi­ rile sociale şi naţionale ale terităţii ca o figură luminoa­ nume. Alături de el Marin ză una din problemele cii moderne în această ramu­ — în legătură cu care con­
Găină, pentru care începe ma­
granit noi, cei de astăzi, du­ nistraţii populare — cea din­ poporului nostru. „Născut în să, expresie a luptei hotărîte rea răspundere de oţelar spe­ de importantă majoră ale ră, formarea profesională a ca­ gresul dumneavoastră poate a-
răm izbînzi vrednice de pre­ ţii în această formă din is­ aceeaşi vatră a suferinţei ca şi a setei de dreptate şi in­ cialist. Sînt doi dintre oame­ dezvoltării economice con­ drelor şi alte probleme de în­ duce o contribuţie importan­
care
sau
plămădesc
nii
zentul socialist pe care-1 tră­ toria Transilvaniei", după şi Horea — arăta secretarul dependenţă naţională a po­ la plămădirea metalului de ajută temporane — aceea a perfec­ semnătate hotărîtoare pentru tă — este realizarea unei mul­
la
im. Ii aminteşte în primul cum afirmă reputatul istoric general al partidului, tovară­ porului român". oţeiăria Martin nr. 2. Sint doi ţionării activităţii de valorifi­ creşterea eficienţei şi renta­ tilaterale cooperări, atît în ex­
rînd pe aceia care s-au ridi­ Ştefan Pascu —, este Avram şul Nicolae Ceauşescu, în fa­ dintre pionii unui harnic co­ care a bogăţiilor minerale ale bilităţii acestui domeniu eco­ tracţia şi valorificarea mine­
cat din popor închinîndu-şi Iancu, de la a cărui moarte ţa marii adunări populare de M. BODEA lectiv care numai anul acesta subsolului. In ultimă instanţă nomic. In această ordine de reurilor cît şi în perfecţiona­
a dat mai mult de 17 000 to­
viaţa, în vremuri de restriş­ se împlinesc anul acesta 100 la Ţebea (¿in ziua de 7 or- ne de oţel peste plan. Peste asigurarea materiei prime — idei, deosebit de utilă ar fi de rea tehnicii şi dezvo'tarea cer­
te, idealurilor sale de liber- de ani. tombrie 1966 — a cărui pildă (Continuare in pagina a 2-a) cîţiva ani ei vor schimba şta­ furnizate în mare măsură de asemenea găsirea unor soluţii cetării ştiinţifice în acest do­
feta. Deocamdată amîndoi au
mîndria că şi-au ridicat pro­ industria minieră — constituie adecvate pentru valorificarea meniu. Desigur, o cooperare
pria muncă la rangul de bră­ una din condiţiile esenţiale ale cu bune rezultate a marilor internaţională largă şi fructu­
ţară de aur. dezvoltării forţelor de produc­ zăcăminte cu conţinut de mi­ oasă trebuie să se clădească
C. DORIN ţie ale lumii moderne, ale nereu mai sărac existente în
progreşiflui economic şi teh­ lume. (Continuare în pag, a 4-a)
Dypă scripte, balanţa furajeră apare echilibrată, dar
animalele nu vor putea fi hrănite cu... hîrtii
Cînd am adus în discuţie ră apare „echilibrată". cantitate de nutreţuri ,să fie rile nu ar fi chiar aşa de în­
problema asigurării bazei fu­ — înţelegem prin aceasta că strînsă şi depozitată fără pier­ grijorătoare. Sincer să fiu, nu
rajere, şeful fermei zootehni­ aveţi posibilitatea să întocmiţi deri ? aş putea da cifre exacte, dar
ce de la C.A.P. Batiz, medi­ raţii de producţie pentru toa­ Pentru a da răspuns la în­ cu aproximaţie vă spun că
cul veterinar Mihai Mladin, te speciile şi categoriile de a- trebare, şeful fermei şi econo­ la brigada respectivă mai es­
ne-a declarat satisfăcut: nimale. mista au făcut, cîteva calcule te şi acum de recoltat finul
— Ce bine că ati venit să — Nici vorbă — exclamă cu şi ne-au spus : natural (prima coasă' — n.n.)
vedeţi în ce greutăţi ne zba­ surprindere şeful fermei. Calcu­ — In total, la adăposturile de pe circa 100 ha.
tem. Aveam de gînd să scriu lele sînt făcute pentru raţii de de animale, specificaţi la bri­
eu la ziar. Să ne criticaţi să întreţinere, fapt ce nu ne gada din Batiz, s-au depozitat Colac peste pupăză, am a-
ne meargă fulgii! permite să valorificăm nici 48 723 kg fîn natura) şi 12 346 flat că nici la trifoi nu s-a fă­
Continuăm dialogul. jumătate din potenţialul pro­ kg trifoi. Ponderea bazei fu­ cut nici o coasă în acest a«i (?).
Evident, astfel s-au pierdut
— Ce cantităţi de furaje ductiv al animalelor, ceea ce rajere — 80 la sută — o de­ zeci şi chiar sute de tone de
trebuie să asiguraţi ? înseamnă implicit şi înjumătă- ţine însă brigada din Sîntă- nutreţuri în condiţiile cînd u-
— După plan, avem înscri­ tirea veniturilor posibile de măria de Piatră. Aici însă nu nitatea are lipsă acută de fu­
se la necesar 58 tone concen­ realizat. s-a transportat nici măcar un raje.
trate, 450 tone fînuri, 480 to­ Cunoscînd că există acest kilogram de nutreţuri. Din discuţii nu ne-am putut
ne suculente şi 142 tone gro­ deficit şi că ne aflăm aproape — Cum se explică o aseme­ edifica cu precizie asupra sto­
siere. Tot după plan, cu ex­ de trecerea animalelor la în­ nea situaţie ? cului de furaje care se va pu-
cepţia unui deficit de 25 tone treţinerea în stabulatie, ce s-a — Dacă ar fi vorba numai
După oficierea ceremonialului dezvelirii, impunătoarea figură a conducătorului revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania, Avram la concentrate, balanţa furaje­ întreprins pentru ca întreaga despre transport, poate lucru­ (Continuare in pagina a 2-a)
Iancu, se înfăţişează celor de f a ţ ă în toată măreţia sa.