Page 14 - Drumul_socialismului_1972_09

ci ţ\e. 7»agaBiiB!5BBat8wcqBB8aaMW»gaaimiBaa«
n,miM!ii cnnai iqmi ii i ii

la Baia de Criş au început

festivităţile prilejuite de

centenarul comemorativ

Avram I a n c u

(Urmare din pag. 1) asiste la dezvelirea obeliscului ţărmurit pentru cauza celor care ÎI poartă semnătura esle
f' înălţat în memoria marelui nuilţi. „îndreptarea legii", tipărită la
Sporesc in încărcătură emo­ tribun. „O mare bucurie ne um­ Pe aceste străvechi melea­ Tîrgovişte în 1652 sub Matei
In dezvoltarea economică a comunei Printre sectoarele de ba­ ţională festivităţile ce se or­ ple inimile — spune în con­ guri zărăndene, frămîntate de Basarab. In faţa ei, ca şi a
ză de producţie ale coope­ ganizează pe locurile unde tinuare primarul comunei — moţii Iui Horea şl Iancu, se celorlalte exponate, printre ca­
rativei agricole din satul marele „Crai al munţilor" şi-a văzînd grija pe care partidul înalţă astăzi, sub soarele stră­ re mai amintim un exemplar
Aurel Vlaicu, zootehnia se purtat odinioară paşii. De nu­ şi guvernul nostru o acordă lucitor al libertăţii dobîndite din revista „Transilvania" (1
află la loc de frunte, par- mele localităţii Baia de Criş trecutului de luptă al înainta­ deplin şi pentru totdeauna Ia noiembrie 1872) in care Geor-
ticipînd cu peste 36 la su­ se leagă ultimele clipe ale vie­ şilor, ridicării pe noi culmi a 23 August 1944, grandiosul ge Bariţiu vorbeşte despre
I tă la formarea veniturilor ; nică ceremonialul dezvelirii o- oraşelor şi satelor noastre". edificiu al socialismului birui­ Avram Iancu, Raportul comi­
ţii sale. Aici a avut loc dumi­
sarului din Hălmagiu adresat
Tovarăşul Ioachim Moga o-
băneşti totale ale unităţii.
Ca urmare, activitatea pe beliscului înălţat pentru eter­ ficiază dezvelirea obeliscului tor, orînduirea în care se îm­ conducerii cercului Zarand
plinesc idealurile de liberta­
care o desfăşoară coopera­ nizarea memoriei lui Avram închinat memoriei lui Avram te şi echitate socială, înscrise prin care se aduce la cunoş­
torii din fermă influenţează Iancu şi deschiderea unei ex- Iancu. pe stindardul de luptă şl în tinţă arestarea lui Avram Ian­
hotărîtor situaţia economico- inlmtie luptătorilor care şi-au cu (15 decembrie 1849), oas­
financiară a cooperativei a- dăruit viaţa cu nădejdea că peţii se opresc cu emoţie. A-
gricole. Avînd în vedere a- într-o zi ele vor fi înfăptuite. ceste mărturii au darul dc a
cest considerent, îngrijitorii Memoriei lor sacre îi închinăm reconstitui o epocă agitată din
de animale se situează în şi acest monument. istoria poporului nostru român,
primele rînduri ale întrece­ Cioplit din travertinul Apu­ cînd moţii au transformat
rii pentru realizarea şi de­ senilor de către sculptorii Flo- munţii în „centrul unui veri­
păşirea indicatorilor de rica Ioan şi Emil Merianu, a- tabil război naţional" — potri­
vit caracterizării lui Marx
VEGETAU II plan. cest monument a fost realizat de a reconstitui personalitatea
Exprimat sintetic, rodul e-
cu sprijinul şi ajutorul generos
unui erou legendar.
forturilor depuse se concre­
al partidului şi guvernului ţă­
tizează în veniturile reali­ rii, drept un fierbinte omagiu Piaţa din centrul cmc al co­
zate din valorificarea pro­ „Craiului munţilor“, tuturor ce­ munei cunoaşte din nou o ma­
Creşterea producţiei agrico­ tru folosirea cit mal judicioa­ şi naturale, extinderea irigaţi­ ducţiei obţinute. La acest lor care s-au jertfit pentru zi­ re animaţie. Pe treptele monu­
mentului, un grup de elevi
le vegetale şi animaliere o- să a terenului s-au luat şi în ilor, aplicarea corectă a între­ capitol, cooperativa agrico- lele pe care Ie trăim astăzi. de la şcoala generală din lo­
cupă un loc prioritar în dez­ celelalte cooperative agricole. gului complex de lucrări sta­ Fie ca acest obelisc, care de calitate prezintă montajul lite­
voltarea economică a comu­ In cooperativele din satele bilite pentru fiecare cultură, acum înainte va împodobi rar „Fiii neamului". In cuvinte
nei Dobra. „Vastul program Răduleşti şi Roşcanl, situate iar în zootehnie îmbunătăţirea centrul civir al aşezării de ca­ înflăcărate, purtătorii cravate­
elaborat de Congresul al X-lea în zona colinară, ponderea în raselor de animale, selecţia, Stimă pentru re se va lega pentru totdea­ lor roşii cu tricolor aduc o-
al Partidului Comunist Român producţia agricolă o deţin furajarea şi îngrijirea cores­ una numele eroului moţilor şl rnagiul lor memoriei luminoa­
al întregii suilări româneşti,
pentru făurirea societăţii so­ creşterea animalelor şi pomi­ punzătoare a întregului efec­ să constituie, ca şi celelalte se a „Craiului munţilor”.
cialiste multilateral dezvoltate, cultura. tiv şi altele. manifestări care vor urma, o In continuare, formaţii ar­
planul cincinal 1971-1975 — Datorită acestei orientări în Consultindu-se în permanen­ hărnicie înflăcărată chemare patriotică tistice profesioniste şi de a-
se arată în Rezoluţia Confe­ dezvoltarea producţiei agrico­ ţă cu consiliile de conducere pentru înfăptuirea grandiosu­ matori din judeţ oferă publi­
rinţei pe ţară a secretarilor le, unităţile din comuna Do­ ale C.A.P., cu specialiştii, ca­ lui program de dezvoltare cului un frumos spectacol fol­
comitetelor comunale de partid bra au reuşit să obţină an de drele tehnice din S.M.A., con­ multilaterală a României pe cloric şi de muzică uşoară. îşi
şi a preşedinţilor consiliilor an, practicînd o agricultură siliul popular, sub conducerea lă din satul Aurel Vlaicu drumul trasat de programul a- dau concursul taraful şi soliştii
populare — prevăd înfăptuirea intensivă, producţii tot mai şi îndrumarea comitetului co­ se prezintă cu succese de | doptat de recenta Conferinţă ansamblului folcloric „Haţega-
seamă, avînd încasaţi peste
unor ample măsuri în vederea bune. Suprafaţa cultivată cu munal de partid, caută ca în 210 000 lei. Datorită hărni­ Naţională a Partidului Comu­ na", orchestra şi soliştii de
creşterii şi modernizării agri­ legume s-a extins de la 30 ha unităţile agricole socialiste să ciei îngrijitorilor, conştiin­ nist Român. muzică uşoară de la Teatrul de
culturii, valorificării tuturor în 1968 la 110 ha în 1972, iar se folosească cu maximum de ciozităţii pe care ei o do­ Vă rog să-mi permiteţi să estradă din Deva, artiştii că­
resurselor şi posibilităţilor lo­ producţia marfă livrată la pes­ randament potenţialul produc­ vedesc în muncă, unitatea felicit pe realizatorii monu­ minului cultural din Baia de
Criş,
cale...“. Conferinţa Naţională a te 1 000 tone. Cooperativa tiv al pămîntului, să se ob­ a valorificat suplimentar la mentului pentru această fru­
Astfel in sfîrşit prima zi
partidului din 19-21 iulie a.c. din Dobra a primit în acest ţină an de an cantităţi spori­ fondul de stat peste 1 300 1 moasă operă de artă, să mul­ a manifestărilor dedicate cen­
a stabilit noi sarcini pentru an Ordinul Muncii clasa I te de grîu, orz, porumb, car­ lapte şi o însemnată canti­ ţumesc tuturor celor care şi-au tenarului comemorativ Avram
progresul mai rapid al agri­ pentru rezultatele obţinute în tofi, legume şi fructe de la tate de carne de tineret bo­ adus contribuţia la edificarea Iancu, organizate în judeţul
lui şi în primul rînd locuitori­
culturii socialiste şi creşterea 1971 în creşterea producţiei toate culturile, iar în zooteh­ vin. Demn de menţionat es­ lor satului Baia de Criş, care nostru.
aportului acesteia la fnrţnarea de legume la hectar. La cul­ nie producţii cît mai mari de te că, în ceea ce priveşte e- s-au străduit să întîmpine săr­
produsului social total şi a tura cerealelor s-au înregis­ carne şi lapte. Eforturile de­ fectivele, unitatea are înde­ bătoreşte acest eveniment, aşa
venitului naţional. Astfel, se trat, de asemenea, rezultate puse şînt din plin răsplătite. plinit planul la specia bovi­ cum Ie stă bine unor urmaşi
preyede dublarea producţiei deosebit de bune. La C.A.P. Cooperativele îşi sporesc an ne, iar la matcă prevederi­ ai lui Avram Iancu".
le anuale sînt depăşite.
cerealiere şi creşterea ponderii Dobra, producţia medie a de an veniturile şi pot să a- In continuare, în acordurile
producţiei animaliere la pes­ crescut de la 1 800 kg grîu pe loce fonduri mai mari pentru In rezultatele, amintite se solemne ale ,.Iranului eroilor"
te 50 la sută in totalul pro­ hectar în 196P| la 2 400 în acumulare şi consum. Aceasta regăsesc şi eforturile coo­ la baza obeliscului sînt depu­
peratorilor Maria Iancu, Ion
ducţiei agricole pînă în 1990. 1972, iar la C.A.P. Lăpuşnic se răsfrînge în mod pozitiv Popa, Nicolae Văidean şi pusă Morrţent solemn, de atfjiică rin ştire. La baza obeliscului osie de­ se coroane de flori din partea
Comitetului
partea
flori
din
de
de
prima
judeţean
coroană
., Acestea şînt sarcini de mare de la 1 900 kg, la 3 510 kg grîu asupra situaţiei economico-fi- Maria Pătruţ. Dovedind pa­ partid şi Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Comitetului judeţean de partid
răspundere puse de partid în pe hectar şi la 4 17il kg orz nanriare a unităţilor, precum siune, interes şi multă tra­ ,5^ Comitetului executiv al
fata agriculturii socialiste. pe hectar. Aceasta demon­ şi asupra nivelului de trai al gere de inimă în practica­ U -lOi Consiliului popular judeţean,
Consiliile populare trebuie să strează că, folosindu-se mai cooperatorilor care obţin în rea meseriei pe care au în­ poziţii muzeale. Pentru aces­ Pînza, care pînă atunci 'as­ Cqmitctului comunal de partid
şi Consiliului popular Bqia de
mobilizeze toate forţele şi mij­ bine potenţialul productiv al acest fel cîştiguri tot mai drăgit-o, aceşti cooperatori te momente solemne, comuna cundea privirilor obeliscul, es­ Criş, Ministerului Forţelor Ar­
loacele pentru mai buna fo­ pămîntului — principalul mij­ mari. lucrează în sectorul zooteh­ Baia de Criş, prin grija parti­ te dată la o parte, dezvăluind mate, întreprinderii miniere
losire a fondului funciar, creş­ loc de producţie în agricultu­ Acţionînd în continuare nic de cile 8-10 ani, ei ofe­ dului şi statului, cunoaşte o monumentalitatea coloanei pa­ Barza şi unităţii de pionieri
terea continuă a producţiei a- ră — se pot obţine producţii pentru continua dezvoltare si rind exemple demne de ur­ nouă dezvoltare în anii noştri, ralelipipedice ce are dăltuit din Baia de Criş, Comitetu­
gricole vegetale şi animale. tot mai mari. întărire economică a C.A.P., mat pentru toti îngrijitorii a îmbrăcat o haină sărbăto­ în ea chipul impunător şi dîrz lui comunal de partid şi Con­
Asemenea rezultate bune de animale. Cunoscîndu-le rească. La orele dimineţii, pe
In legătură cu măsurile lua­ asigurînd prin măsurile pe ca­ al celui care a intrat în con­ siliului popular Hălmagiu
te de consiliul popular comu­ s-au obţinut şi în creşterea a- re le ia folosirea judicioasă a hărnicia şi priceperea, ţăra­ pereţii clădirilor erau atîrnate ştiinţa contemporanilor şi ur­ (judeţul Arad). înspre monu­
nii cooperatori clin sat îi
nlmalelor. Fată de 1968, efec­
nal şi rezultatele obţinute în fondului funciar, creşterea pro­ minunate covoare măiestrite maşilor săi sub denumirea de ment se îndreaptă, ţinînd in
creşterea producţiei agricole tivele de bovine adulte au ducţiei agricole veqetale si a- stimează si le apreciază ac­ de miinile iscusitelor şi har­ „Craiul munţilor". mîini jerbe de flori multico­
tivitatea rodnică pe care o
vegetale şi animaliere şi, ca crescut cu 400 capete, iar la nimaliere, extinderea unităţi­ depun în scopul consolidării nicelor femei. Multă verdeaţă După dezvelire, în aplauzele lore, un grup de pionieri din
şi flori. In vasta piaţă domi­
urmare, în dezvoltarea econo­ ovine tot cu 400. La C.A.P. lor de producţie şi prestaţii, economice a cooperativei nă verdele închis dat de ce­ locuitorilor comunei şi oaspe­ iocalitate, pe care Ie aşează cu
mică a comunei, tovarăşul A- din Lăpuşnic prevederile pla­ există posibilităţi ca sarcinile agricole, sporirii avuţiei ob­ tina de brad sub care Iancu ţilor veniţi de pretutindeni, a emoţie şi pietate la baza mo­
drian Costa, preşedintele con­ nului la carne şi lapte pe pe­ acestui cincinal să fie înde­ şteşti şi a veniturilor bă­ s-a născut şi pe care a iubi­ luat cuvîntul tovarăşul Ioa­ numentului.
siliului popular, ne spunea că rioada care a trecut din acest plinite înainte de termen şi neşti. t-o, la umbra căreia a luat ho- chim Moga, care a spus : Cei de faţă primesc apoi
an au fost depăşite, realizîn- de către unităţile agricole so­ „Se împlinesc 100 de ani de defilarea gărzii de onoare, iar
pornind de la sarcinile pe ca­ du-se venituri superioare ce­ cialiste. Conducînd cu com­ Retribuirea muncii în a- târîri de taină şi şi-a pregătit
re partidul şi statul le-au pus petentă şi răspundere activi­ cord global, ca şi recenta armata. O mare mulţime de la moartea Iui Avram Iancu, corul Casei de cultură din
în fata consiliilor populare, e- lor planificate. In această u- hotărîre a Consiliului de oameni încadra dreptunghiul „Craiul munţilor", luptător ne­ Brad interpretează cîntece de­
le purtînd întreaga răspunde­ nitate se ob{in realizări fru­ tatea de producţie în agricul­ Miniştri şi a Consiliului din toate cele patru laturi. înfricat pentru libertate si dicate marelui Iancu.
moase în creşterea şi îngră- tură, Consiliul popular al co­ U.N.C.A.P. care prevede că dreptate, conducătorul revolu­ Sint momente înălţătoare, pe
re pentru realizarea planului munei Dobra îşi îndeplineşte Ora 9,45. Intîmpinaţi cu a- care mulţimea le trăieşte prin
de stat în agricultură, s-au şarea tineretului taurin. Ca membrilor cooperatori rare plauze, sosesc pentru a lua ţiei de Ia 1848-1849 din Tran­
luat o serie de măsuri pentru urmare, sarcinile de plan la sarcinile ce-i revin în dezvol­ lucrează în sectorul zooteh­ parte la festivităţi tovarăşii silvania. . toate fibrele fiinţei sale. In fi­
reşte clipe, Iancu trăieşte în
raionare şi specializare în pro­ export au fost depăşite cu 20 tarea economică a comunei în nic o perioadă de minim 5 Ioachim Moga, membru al C.C. In şirul multiplelor manifes­
ducţia agricolă, acordîndu-se la sută. Şi în pomicultură general şi agriculturii în spe­ ani şi efectuează cel puţin al P.C.R., prim-secretar al Co­ tări prin care cinstim memo­ inimile lor arzînde, va trăi în
inimile urmaşilor ca un stră­
atenţie dezvoltării acelor ra­ munca depusă este din plin cial, face să crească aportul 25 zile lunar în acest sec­ mitetului judeţean de partid, ria ilustrului nostru înaintaş, lucit exemplu de revoluţionar
acesteia la formarea fondului
muri şi extinderii acelor cul­ răsplătită. C.A.P. Răduleşti, da­ tor, îndcplinindu-şi sarcini­ preşedintele Comitetului exe­ dezvelirea acestui obelisc, ri­ care şi-a închinat viaţa, în­
torită bunei îngrijiri a pomi­ central de produse al statului, le de producţie, li se va a- cutiv al Consiliului popular dicat în preajma locului unde
turi care au cele mai bune la creşterea eficientei activi­ siqurn un venit minim ga­ judeţean, Vichento Bălan, prim- Iancu şi-a petrecut ultimele treaga activitate, poporului
condiţii în unităţile agricole lor, va livra în acest an 100 tăţii de producţie în toate rantat de 800 lei, constituie vicepreşedinte al Comitetului clipe ale irămîntatei sale vieţi, său. Va trăi ca unul care s-a
socialiste din cadrul comunei. tone de fructe peste plan. De sectoarele de activitate ale stimulente puternice în mun­ executiv al Consiliului popu­ constituie incă o mărturie a aflat în frunlen luptei „pentru
Astfel, în cooperativele din asemenea, ferma legumicolă că. pîrghii de mare eficaci­ lar judeţean, Aurel Bulgărea preţuirii de caro se bucură interesele proprii ale poporu­
Dobra şi Lăpuşnic, situate în a C.A.P. Dobra va livra în cooperativelor, creşterea avu­ tate în sprijinul realizării şi Ştefan Almăşan, secretari ai lui român, pentru scuturarea
lunca Mureşului, s-a extins plus mal bine de 200 tone le­ ţiei obşteşti şi îmbunătăţirea exemplare a sarcinilor ce Comitetului judeţean de partid, tradiţiile de luptă a|e poporu­ nesuferitei şerbii, pentru în­
lui noslru pentru împlinirea
cultura păioaselor, legumicul­ gume. condiţiilor de muncă şl de revin cooperativei din pla­ Nicolae Andronarhe, Emil Ple- idealurilor sale milenare. stăpânirea asupra pămîntului
tura şi s-au dezvoltat ferme­ In creşterea producţiei agri­ viaţă ale ţăranilor cooperatori. nul judeţean de dezvoltare şa, Viorel Faur, Gţieorghe Pa- In galeria eroilor neamului, şi a pădurilor, răpite ţărăni­
le de vaci. cole vegetale şi animaliere a zootehniei. vel, membri şi membri suple­ Avram Iancu străluceşte ase­ mii de clasele dominante, pen­
In componenţa C.A.P. Dobra un rol important l-au avut ra- N. BADI'J anţi ai biroului Comitetului menea unui astru învăpăiat de tru condiţii omeneşti de mun­
intră mai multe sate. Făgeţe- ionarea şi specializarea în judeţean de partid, Sabin Bo- lumina adevărului căruia i-a că în mine, pentru libertăţi
lul, fiind un sat do deal, fi­ producţie, introducerea în cul­ ticiu, Aurel Nistor şi Petru Bo­ închinat întreaga sa viaţă. Fi­ fundamentale, pentru respecta­
nind şeqma de condiţiile con­ tură a unor soiuri mai pro­ ia, vicepreşedinţi ai Comitetu­ gură luminoasă de revoluţio­ rea glasului românilor de a fi
1
crete din această brigadă şi ductive şi care se adaptează lui executiv al Consiliului nar, legat prin mii de fire de recunoscuţi ca o naţiune cu
tradiţiile locale, s-au luat mă­ cel mai bine condiţiilor de După scripte, balanţa popular judeţean, Ioan Cos- popor, de moţii Apusenilor, depline drepturi politice, cul­
suri pentru dezvoltarea pomi­ climă şi sol din cooperativele raa, prim-secretar al Comitetu­ Iancu a intrat în cartea de turale, adică naţionale".
cultura. In prezent, livada de agricole, folosirea unor semin­ lui orăşenesc de partid Brad, aur a istoriei, pe drumul cro­ Festivităţii dezvelirii obelis­
pomi fructiferi, care ocupă o ţe de bună calitate, fertiliza­ furajeri apare colonel Horia Şerbănescu, it de Horea, precursor strălu­ cului îi urmează o alta — a-
suprafaţă de 60 ha, a intrat pe rea terenului cu cantităţi spo­
rod în acest an. Măsuri pen­ rite de îngrăşăminte chimice
echilibrată, dar anima­
lele nu vor putea fi ei lui Avram Iancu se impune
ObNiscul închinat memori­
privirilor în primul rind prin
hrănite cu... hîrtii monumentalitatea sa. Masiva
coloană paralelipipedică are
dăltuit în travertinul său chi­
pul dîrz al lui Avram Iancu.
(Urmare din pag. 1) zitării la timp, a neglijenţei şi
nepăsării. Să fi uitat oare coo­ Sculptorii Florica Ioan şi E-
peratorii din Batiz greutăţile mil Merianu după îndelungi
tea asigura. Ne-am format însă căutări au găsit cea mai izbu­
o imagine clară în legătură cu întîmpinate în iarna trecută tită modalitate de evidenţiere
cînd stocul de furaje s-a epui­
deficientele inadmisibile care a acestei legendare persona­
există la C.A.P. Batiz privind zat încă din luna februarie si lităţi — basorelieful. Avram
organizarea muncii pentru s-au făcut cheltuieli mari pen­ Iancu nu putea să fie redat
strîngerea furajelor. Am înţe­ tru a procura nutreţurile ne­ decît îngemănat cu pămîntul
les că situaţia respectivă se cesare întreţinerii animalelor strămoşesc, cu poporul său
datoreşlc lipsei de colaborare pîna la ieşirea la păşunat ? pe care l-a slujit cu credinţă
între conducerea C.A.P., ingi­ Cum se explică indiferenţa pînă în ultimele clipe ale vie­
conducerii unităţii şi a coope­
nerul şef şi şeful fermei zoo­ ratorilor fată cje sectorul ca­ ţii. El a răsărit din stînca as­
tehnice. Dealtfel, caracteri- pră şi dură a Apusenilor şi
zînd modul cum este „organi­ re poate şi trebuie să aducă de ea ihi s-a despărţit nicioda­
cooperativei cele mai mari ve­
zată" activitatea de producţie nituri băneşti ? tă, iar oamenii alături de care
la această unitate, contabilul a intrat în istorie au fost mo­
şef afirma că aici : „fiecare Iată întrebări la rare aştep­ ţii obidiţi şi exploataţi înlr-o
tăm un răspuns concret din
face ce vrea, cînd vrea şi cum partea conducerii cooperativei dublă îngenunchere. De aceea,
vrea”. Ca o confirmare, igno- coloana cuprinde pe toate fe­
rînd rezolvarea problemelor agricole şi a specialiştilor din ţele sale scene din timpul re­
unitate.
care privesc soarta producţiei Se vizitează expoziţia memorială „Avram Iancu” deschisă in incinta căminului cultural din lo­ voluţiei de la 1848-49, grupuri
Fără îndoială, situaţiei pre­
animaliere, în aceste zile coo­ care în care se află asigura­ calitate. Oaspeţii se opresc cu mult interes in faţa documentelor care consemnează viaţa şl acti­ de oameni, care s-au ridicat cu
peratorii şi-au orientat efor­ rea bazei furajere ia C.A.P. Ba­ vitatea „Craiului munţilor“. coasa şt furca pentru a dărîma
turile spre... strîngerea prune­ o orLnduire nedreaptă, a scu­
lor. Rău este că nici organiza­ tiz trebuie să-i fie găsită ne­ tura jtigul lobăgiei. Din aceas­
întârziat o soluţie de remedie­
ţia de partid (secretar de co­ re. Oare la Comitetul orăşenesc Gheorghe Toma, secretarul Co­ cit al luptei împotriva împi­ ceen a deschiderii expoziţiei tă mulţime răzbate şi chipul
mitet Petru Mărconi) nu a in­ de partid Călan, Direcţia a- mitetului comunal de partid lării naţionale şi sociale. „Cra­ muzeale „Avram Iancu". Una lui Nicolae Bălcescu, cel care
a văzut în modul cel mai clar
tervenit cu măsuri energice qricolă judeţeană şi Uniunea Baia de Criş. iul munţilor" însuşi se soco­ din sălile căminului cultural mersul revoluţiei şi care l-a
pentru a curma neajunsurile judeţeană a C.A.P. se cunosc In acordurile marşului de tea un descendent al lui Ho­ găzduieşte documente inedite, apreciat întotdeauna pe Iancu
îngrijorătoare ce se constată întîmpinare, oaspeţii se apro­ rea, conducătorul luptei înce­ copii de pe documente aflate
deficienţele organizatorice ca­ pie de monument. In faţa a- pentru calităţile sale.
în această unitate, că tolerea­ re s-au cuibărit la a- pute de acesta pentru drepta­ în alte muzee din ţară, cărţi
Prin această creaţie sculptu­
ză cu seninătate ca o bună ceastă unitate ? Intervenţia cestuia, primarul comunei Ba­ tea celor săraci şi obidiţi. Ho­ şi publicaţii, exemplare şi ex­ rală „Craiul munţilor“ rămîno
In cadrul atelierului de trata mente termice se mai execută şl parte din producţia de furaje promptă a organelor amintite ia de Criş, Gherasim Trifa, a- rea şi Iancu, oameni cu chipul trase din presa vremii, expo­ pentru generaţiile viitoare
articole din fier forjat mult apre eiate dc cumpărători. Autorii a- — după unele aprecieri aproa­ rată în cuvinte emoţionante că şi fapta intrate în legendă, nate foto, arme din timpul re­
cestora sint Francisc Halo şi Cor nel Stiliza. pentru schimbarea în bine a locuitorii comunei sînt mîndri rămîn peste veacuri drept voluţiei do la 1848. O piesă pildă vie de eroism şi devota­
Foto: V. ONOIU pe 50 la sută — să se piardă situaţiei este o necesitate de că au prilejul, în calitate de pildă de înflăcărat patriotism, de excepţională valoare ce a ment pentru cauza poporului
din cauza nerecoltării şi depo­ maximă acuitate., urmaşi ai lui Avram Iancu, să de abnegaţie şi devotament ne­ aparţinut lui Avram Iancu şi român.