Page 17 - Drumul_socialismului_1972_09

Proletari e/in foafe fările, unifi-vă!
Şedinţa Comitetului

Executiv al C.C. al P.C.R.

In ziua de 5 septembrie 1972, a avut irigaţii mai simple şi mai ieftine şi pen­
loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. tru extinderea gradului de automatizare
al P.C.R., prezidată de t o v a r ă ş u l a acestora. De asemenea, au fost indi­
Nicolae Ceauşescu, secretar general al cate măsuri pentru mai buna organiza­
Partidului Comunist Român. re a lucrărilor de hidroamelioraţii în ve­
Au participat ca invitaţi miniştri şi alţi derea scurtării termenelor de execuţie
conducători ai unor organe centrale. şi diminuarea costurilor. Comitetul Exe­
Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a cutiv a trasat Ministerului Agriculturii,
analizat şi a aprobat propunerile Minis­ Industriei Alimentare şi Apelor sarcina
terului Economiei Forestiere şi Materia­ de a lua toate măsurile necesare pen­
lelor de Construcţii, Ministerului Ener­ tru folosirea raţională a sistemelor de
ANUL XXIV Nr. 5 492 MIERCURI 6 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
giei Electrice şi Ministerului Industriei irigaţii în vederea obţinerii unor pro­
Construcţiilor de maşini privind realiza­ ducţii agricole sporite la hectar şi ridi­
rea unor obiective industriale prevăzute cării eficienţei investiţiilor. S-a stabilit
in planul de dezvoltare a economiei na­ ca în decurs de circa 2 luni Ministerul
Ţăranii cooperatori din ţionale pe anii 1971—1975. Agriculturii, Industriei Alimentare şi A-
Rapoltu Mare sînt în pre­ In continuare Comitetul Executiv a pelor să prezinte un program cuprinzînd
MATERIALIZARE EXEMPLARA zent angajaţi cu forţe spo­ examinat rezultatele în producţie şi efi­ măsurile concrete care să ducă la îm­
rite în activitatea de strîn-
gere şi însilozare a furaje­ cienţa economică obţinută în sistemele bunătăţirea substanţială a activităţii in
lor. Lucerna şi trifoiul cul­ de irigaţii amenajate pînă ia 31 decem­ acest domeniu.
tivate în cultură ascunsă
In încheierea şedinţei, Comitetul Exe­
A SARCINILOR TRASATE DE dau o producţie bună de brie 1971. Cu acest prilej, Comitetul cutiv al C.C. al P.C.R. a soluţionat pro­
Executiv a stabilit măsuri pentru trece­
nutreţ. 'Folosind din plin
timpul şi forţa de muncă, rea cu mai multă hotărîre la sisteme de bleme ale activităţii curente.
cooperativa din această lo­
calitate a reuşit să adune
CONFERINŢA NAŢIONALA Preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul

Activitate Nicolae Ceauşescu, a primit pe Nguza

A PARTIDULUI susţinută la Karl i Bond, membru al Consiliului Executiv

strîngerea Naţional însărcinat cu afacerile externe

şi însilozarea
La „Marmura“ Simeria şi cooperarea al Republicii Zair
furajelor
Materiale Marti, 5 septembrie, tovară­ dintre România şi Zair, ba­ probleme actuale ale vieţii in­
şul Nicolae Ceauşescu, secre­ zate pe respect şi avantaj re­ ternaţionale, îndeosebi cele
privind situaţia politică din
de construcţii Restanţele la planul sortimental tar general al Partidului Co­ ciproc, convingerea că promo­ Africa şi Europa. In acest
varea colaborării româno-zaire-
munist Român, preşedintele
producţia de pe 100 hectare Consiliului de Stat al Repu­ ze este în interesul celor două context, ministrul zairez a
lucernă şi trifoi din cele blicii Socialiste România, a popoare, al dezvoltării lor de subliniat aprecierea pe care
peste prevederi 150 ha care au fost însă- primit pe Nguza Karl i Bond, sine stătătoare, al înţelegerii şi-au cîştigat-o acţiunile şi
impun grabnice şi eficiente minţate. Ţăranii cooperatori Mişcării Populare a Revolu­ şi cooperării internaţionale. politica externă a României
membru al Biroului Politic al
consacrate păcii şi colaboră­
In acest context, tovarăşul
continuă în ritm susţinut
BlRCEA. Hotărîţi să con­ cositul trifoiului de pe 50 ţiei, membru al Consiliului E- Nicolae Ceauşescu a evocat rii internaţionale, ecoul şi a-
fere o cît mai grabnică ma­ ha şi otavei de pe 60 ha xecutiv Naţional însărcinat cu cu satisfacţie convorbirile a- deziunea de care se bucură
terializare programului tra­ de fineţe naturale. afacerile externe şi coopera­ vute cu şeful statului zairez, principiile promovate de tara
sat de Conferinţa Naţională In depozitul de furaje al rea al Republicii Zair. Mobutu Şese Seko, cu prile­ noastră în viata internaţională,
a partidului pentru finaliza­ soluţionări pentru redresare fermei zootehnice se află La întrevedere au partici­ jul vizitei acestuia în Româ­ exemplul pe care îl oferă prin
rea înainte de termen a strînse peste 200 tone fî- pat Corneliu Mănescu, minis­ nia, şi al vizitei pe care a e- promovarea unor relaţii înte­
cincinalului, harnicii munci­ nuri şi 400 tone paie. De trul afacerilor externe, Con­ fectuat-o în această ţară afri­ meiate pe respectarea inde­
tori ai întreprinderii de ma­ In raport cu realizarea ri­ tal, între capacitatea de pre­ de exploatare. Dar. şi în a- asemenea, s-a început şi se stantin Mitea, consilier al pre­ cană prietenă. pendentei şi suveranităţii, nea­
teriale de construcţii Bîrcea guroasă a prevederilor de lucrare cu cea do extracţie a ceastă situaţie asupra îndepli­ află în plină desfăşurare ac­ şedintelui Consiliului de Stat In cursul convorbirii au fost mestec în treburile interne şi
înregistrează succese deose­ plan pe produse şi sortimente, marmurei şi a pietrei. Prin nirii planului sortimental va ţiunea de însilozare a fura­ al Republicii Socialiste. Româ­ abordate probleme legate de avantaj reciproc, pe dreptul
bite în muncă. Folosind cu considerabilele restanţe înre­ prisma demonstraţiei pe care plana incertitudinea atîta timp jelor. Pînă în prezent au nia, precum şi Alexandru Tu- dezvoltarea relaţiilor dintre fiecărui popor de a-şi făuri
maximum de randament şi gistrate de „Marmura“ Sime­ o face inginerul şef al între­ cît centrala noastră, ministerul fost însilozate peste 300 to­ jon, ambasadorul tării noastre Republica Socialistă România singur destinele conform vo­
eficienţă maşinile, utilajele ria vin să ilustreze un feno­ prinderii, Boris Răileanti, fap­ de resort nu vor lua unele ne de nutreţ din cele 900 la Kinshasa. Oaspetele a fost şi Republica Zair, dintre Par­ inţei şi aspiraţiilor proprii.
şi timpul de lucru ei au men ce contravine exigenţe­ tele subliniate apar adevărate, măsuri pentru a ne putea des­ planificate. Şeful fermei zo­ însoţit de Bokingi Embeyolo, tidul Comunist Român şi Miş­ A fost exprimată hotărîrea
reuşit ca în perioada care a lor calitative ale actualului in condiţiile în care'din carie­ făşura nestînjenit activitatea. otehnice, ing. Antoniu Teo- ambasadorul Republicii Zair la carea Populară a Revoluţiei. celor două ţări de a dezvolta
trecut de la începutul anu­ cincinal, sarcinilor trasate de re s-ar extrage cantitatea pla­ La începutul anului producţia dorescu, ne spunea că pre­ Bucureşti, şi Mokolo Wa S-a apreciat că există largi conlucrarea pe plan extern
lui să obţină peste preve­ Conferinţa Naţională a parti­ nificată de blocuri, iar aces­ vederile de plan la siloz Mpombo, consilier la Preşe­ posibilităţi pentru adincirea şi pentru soluţionarea principa­
deri mai mult de 22 000 cali- dului. Cum ,se explică faptul tea ar fi prelucrate în limita nu ne-a fost acoperită în în­ vor fi depăşite. Prin valo­ dinţia Republicii. extinderea relaţiilor politice, lelor probleme care confrun­
le de teracotă, 3 tone pro­ că pînă mai acum cîteva zile pierderilor admisibile, realiză­ tregime cu comenzi, iar cele rificarea cît mai deplină a Cu acest prilej, oaspetele a economice, tehnico-ştiinţifice tă lumea, cu convingerea că
duse din vată minerală şi întreprinderea prezenta o da­ rile valorice ar depăşi cu primite ne solicitau produse tuturor surselor de furaje transmis tovarăşului Nicolae şi culturale bilaterale. In a- aceasta reprezintă o contri­
peste 44 000 cărămizi dia- torie economiei naţionale de mult prevederile de plan. Este finite — în special placaje de — spunea interlocutorul — Ceauşescu un mesaj din par­ ceastă ordine de idei, s-a rea­ buţie importantă la cauza po­
marmură şi blocuri — la di­
lit. 926 mc blocuri de marmură vorba, fără îndoială, şi de mensiuni greu de realizat, cu cooperativa noastră îşi asi­ tea generalului de corp de ar­ firmat convingerea comună că poarelor care luptă împotriva
Importante rezultate, rod f şi piatră extrase, 22 170 mp „jocul preţurilor" la produse­ eforturi băneşti suplimentare. gură în întregime necesarul mată Mobutu Şese Seko, prin înfăptuirea înţelegerilor şi a- colonialismului şi neocolonia-
al dăruirii şi priceperii a- , -placaj finit, 60 750 mp dale le finite, dar situaţia relatată Aşa se explică faptul ca nu­ de furaje. Aceasta ne per­ care îi adresează un salut căl­ cordurilor realizate în timpul lismului, pentru afirmarea fi­
mite să sporim efectivul de
inţei lor naţionale, pentru li­
vizitei t o v a ră ş u 1 u i Nicolae
cestui colectiv, constituie mozaicate ? Care sînt cauzele vine să ilustreze o fundamen­ mai pe primele 7 luni cheltu­ animale şi producţia anima­ duros şi îşi exprimă satisfac­
ce generează — în loc de tare fragilă a cifrelor de plan ţia pentru evoluţia relaţiilor Ceauşescu în Republica Zair, chidarea moştenirii trecutului
nn bun avans dobîndit pen­ redresare — o continuă majo- —- fapt cu repercusiuni în ac­ ielile planificate la 1 000 lei lieră, precum şi să ne asi­ dintre Zair şi România, con­ a măsurilor preconizate de ce de opresiune şi exploatare
tru îndeplinirea sarcinilor rare,_ de la decadă la decadă, tivitatea economico-financiară producţie marfă au fost de­ gurăm condiţii bune în ve­ vingerea că ele se vor dez­ doi şefi de state, au pus ba străină, a subdezvoltării, un
din acest an înainte de ter­ a restanţelor la planul sorti­ a întreprinderii. păşite cu 23 de lei. S-a soli­ derea realizării planului de volta în continuare. zele aprofundării colaborări aport însemnat la consolida­
producţie pe acest an şi a
citat sprijin. Au venit pe rînd
mental ? Ce măsuri se între­ La rîndul său tovarăşul şi cooperării bilaterale, cores rea securităţii, colaborării şi
men. — Soluţia de a ieşi din a- un tovarăş de la minister, al- prevederilor sporite, atît în
} prind pentru lichidarea unor cest impas — explica ingine­ Nicolae Ceauşescu a adresat punzător necesităţilor dezvol înţelegerii internaţionale.
astfel de neajunsuri în viitor? rul şef — este de a mări ca­ \tul de la centrală, dar rezol­ ce priveşte efectivele, cît şefului statului zairez un me­ tării economice ale celor două întrevederea a decurs într-o
şi producţia de carne şi lap­
vări coiicrcte nu s-au produs,
Iată întrebări cărora căutăm pacitatea de extracţie din ca­ saj de cordiale urări, relevînd tari. atmosferă prietenească.
să le răspundem opiniind cu riere şi prin aceasta acoperi­ deşi pînă la sfîrşitul anului te pe 1973. perspectivele largi de dezvol­ In cadrul întrevederii au
l
Numărătoare factorii răspunzători din în­ rea capacităţii de prelucrare. n- au mai rămas decît 4 luni. tare a raporturilor prieteneşti fost abordate, de asemenea, (Continuare în pagina a 4-a)
Mijlocul de a „ieşi“ dintr-un L
treprindere. Am făcut investiţii considera­
inversă pe şantierul ■După cum spunea tovarăşul bile în cariere, dar, lucru astfel de impas l-a găsit în­
inginer Nicolae Ciobotea, di­ ştiut, efectul acestora va în­ săşi întreprinderea. Consîde-
rectorul întreprinderii, în pri­
furnalului nr. 9 mul rînd ar fi vorba despre o cepe să se vadă abia peste ILIE COJOCARU
necorelare judicioasă între doi-trei ani, condiţionat fiind Protecţia şi securitatea muncii- Centenarul comemorativ
planul valoric şi cel sortimen­ de ajungerea la cota optimă (Continuare în pagina a 2-a)
Salbă de probleme mereu actuale Avram lancu
fapte şi Consiliul oamenilor muncii pozite finale, precum şi ca­
Expoziţia
comemorativă
„Avram lancu — craiul
din C.E.I.L, Deva, analizînd drele tehnice din comparti­ „Avram lancu“ inaugurată munţilor", „Avram lancu
mentele de protecţia muncii.
victorii îndeplinirea indicatorilor de La consfătuire au participat duminică in cadrul căminu­ oglindit în literatura popu­
plan pe semestrul I şi măsu­
rile pentru realizarea planu­ şi reprezentanţi ai Inspecţiei lui cultural din Baia de lară“.
lui pe semestrul II a.c., pre­ de stat pentru protecţia mun­ Criş cunoaşte în continuare
Au început să cadă peste cum şi pregătirea producţiei cii din cadrul Direcţiei jude­ o afluenţă deosebită de vi­ O
părnînt bănuţii galbeni ai po­ pentru anul 1973, a considerat ţene pentru probleme de mun­ zitatori veniţi din diferite Asemenea manifestări au
milor, vîntul a devenit mai necesară dezbaterea într-un că şi ocrotiri sociale. sale ale comunei. loc in aceste zile şi în co­
aspru, iar norii se zgîrie tot cadru mai lărgit a probleme­ In timpul consfătuirii au munele Buceş şi Blăjeni.
mai des de coşurile ameţitoa­ lor de protecţia muncii, sar­ fost vizionate o gală de fil­ O La Orăştie, Vaţa de Jos
re ale Hunedoarei. Odată cu cină de mare răspundere a me documentare şi expoziţia Apropierea zilei de 10
aceste semne de toamnă, nu­ tuturor conducătorilor proce­ judeţeană pe teme de pro­ septembrie, dala împlinirii şi Brad cetăţenii au avut
mărătoarea noastră inversă a selor de producţie. tecţia muncii. a 100 de ani de la stinge­ prilejul să-şi reîmprospăte­
ajuns pe ..platforma" ultime­ In acest, scop, recent la ni­ Dezbaterile s-au axat pe re­ rea din viaţă a celui care ze cunoştinţele despre via­
lor două săptămîni. Timpul a velul Combinatului de exploa­ alizarea integrală şi in termen a fost Avram lancu, îndră­ ţa şi activitatea revoluţio­
trecut extrem de repede, ni­ tare şi industrializare a lem­ a măsurilor de protecţia mun­ gitul crai al moţilor, lumi­ nară a lui Avram lancu lot
sipul clepsidrelor şi-ş urmat nului Deva, s-a organizat o cii, pe pregătirea parchetelor in cadrul unor simpozioane
parcă prea vertiginos cursul. consfătuire la care au parti­ do exploatare pentru anul natul revoluţionar de. la dedicate acestuia.
Aşa e firesc să se înlîmple! cipai membrii consiliului oa­ 1973, în conformitate strictă 1848. determină o susţinută
Pentru noi, important este nu menilor muncii, directorii şi cu prevederile şi normele gamă de manifestări în Ţa­ O
să încetinim ritmul clipelor, inginerii şefi de la unităţile gN.T.S., asigurarea instruirii ra Zarandului. în diferite Tot la Brad. în cadrul
ori să-l oprim — cum ne în­ de exploatare şi industrializa­ temeinice a muncitorilor, asi­ localităţi ale judeţului. Casei de cultură a oraşului,
deamnă, în glumă, un cîntec re a lemnului, şefii serviciilor gurarea echipamentului de In cadrul acestor intîlniri s-a deschis ieri o expoziţie
cu suflet de romanţă — ci mecanizare. producţie, me- protecţie, exploatarea raţio­ comemorative, azi la Cen­ de artă plastică a artiştilor
să-l depăşim ; să i-o luăm îna­ cano-energetic şi investiţii nală a tuturor utilajelor şi trala termoelectrică Mintia amatori clin judeţ. Predomi­
inte timpului prin fapte' pe din centrala combinatului . şi mecanismelor din dotare, cre­ se desfăşoară un simpozion nă lucrări inspirate din pei­
MARIN NEGOIŢĂ Brigadierul loan Moise, de la Fabrica „Vidra“ Orăştie, scoţia înnobilare, explică unui grup de unităţi, tehnicienii cu exploa­ area condiţiilor de hrană şi dedicat personalităţii lui sajul bogat al judeţului, în
muncitori de la polizoarcle de piele cum trebuie executate vclururi de calitate superioară. tarea de la toate nivelurile, şe­ cazare a muncitorilor şi pe Avram lancu. Cu acest pri­ special al Zarandului, teme
Foto: V. O.NOIU fii sectoarelor de exploatare, sporirea răspunderii tuturor lej. cercetătorii Maria Vir-
(Continuare in pag. a 2-a) şefi de parchete, şefi de de­ factorilor care au sarcini pe topeanu. loan Andriţoiu şi dedicate marii mişcări spre
această linie. Vasile Ionaş vor prezenta libertate de la 1848, îndră­
expunerile : ,,Revoluţia de gitului crai al munţilor —
IONEL STANCA
şeful compartimentului de la 1848 în Transilvania“, Avram lancu.
protecţia muncii din C.E.I.L.
Deva
Fiind profilată pe creşterea tuielile angajate Ia procura­ însă că o influentă negativă ea ce face ca lipsa proteine­ apropie sosirea anotimpului
animalelor, ferma din Călan re să se recupereze prin pro­ asupra producţiei care afec­ lor în raţii să fie acut resim- friguros, se impun măsuri e-
a I.A.S. Haţeg are prevăzut ducţiile obţinute. tează serios şi situaţia eco­ tilă. Ni s-a argumentat că nergice în scopul finalizării
ca în acest an să realizeze lin Cum este şi firesc, o pon­ nomico-financiară a fermei o motivul pentru care nu se
efectiv de 1 067 capete bovi­ dere însemnată în structura au şi carenţele existente în grabnice a lucrărilor de con­
extind leguminoasele îl con­
ne, din care 600 îl reprezin­ producţiei şi veniturilor pla­ furajarea vacilor. stituie lipsa seminţelor nece­ strucţii la noile adăposturi ce
tă matca — respectiv vacile nificate o deţine laptele, fer­ se execută în regie.
şi junincile. Pentru a asigura ma avînd prevăzut să reali­ sare. Problema este cunoscu­ Conferinţa Naţionala a par­
îndeplinirea indicatorilor de zeze, în medie, 2 750 litri pe tă şi la Trustul judeţean al tidului a trasat sarcina ca
I.A.S., dar măsurile pentru ie­
producţie, ferma are în gos­ cap de vacă. Se pune între­ şirea din impas întîrzie să se fiecare fermă şi întreprinde­
podărire o suprafaţă de pes­ barea : la un asemenea nivel La ferma zootehnică concretizeze. Ca urmare, fer­ re agricolă de stat să fie o
te 670 hectare destinate pro­ de producţie este valorificat unitate model de producţie,
ducerii nutreţurilor, din a- întregul poteriţial al fermei? din Călan ma este nevoită să facă chel­ care să realizeze produsele în
cestea 422 hectare fiind teren Raportat la ceea ce se obţi­ tuieli suplimentare pentru condiţii de eficientă cît mai
procurarea nutreţurilor de la
arabil cultivat cu plante fu­ nea cu ani în urmă — 3 000- ridicată. Spre împlinirea aces­
rajere. 3 600 litri lapte pe cap de a I.A.S. Haţeg alte ferme (în acest an se vor tui deziderat trebuie să fie
vacă —, evident prevederile cumpăra circa 400 tone fi­
Dacă în ceea ce priveşte făcute eforturi susţinute şi
efectivul total dte bovine e- se situează sub posibilităţi. broase) deşi acestea s-ar pu­ din partea lucrătorilor de la
xistă o situaţie bună, planul Chiar şi în asemenea condiţii tea asigura din producţie pro­ ferma din Călan a I.A.S. Ha­
anual fiind depăşit cu aproa­ însă rezultatele înregistrate prie în cazul cinci nr exista o ţeg unde, pînă acum, preţul
pe 5 la sută, la matcă nerea- pînă acum atestă o îngrijo­ Intr-o discuţie referitoare structură raţională în cultura de cost unitar la unul din
rătoare rămînere în urmă, es- la structura bazei furajere, plantelor de nutret.
lizarea este dc 10 procente. inginerul şef al I.A.S. Haţeg. produsele de bază — laptele
Completarea, ne spunea aju­ timîndu-se o nerealiznre de Traian Mihăilă, ne spunea că Nivelul producţiei do lapte — este depăşit cu peste 0,80
torul şefului de fermă, ing. circa 700 litri pe fiecare ani­ este influenţat negativ şi de
mal. Dealtfel, faţă de planul Ia aceasta fermă ar trebui ca lei pe litru. Punînd în valoa­
Nicolae Marta, se va face fluctuaţia exagerată a îngri­
la zi, ferma se prezintă cu leguminoasele perene să fie jitorilor, lapt ce creează obli­ re întreg potenţialul produc­
prin cumpărări. Firesc: era, a- mai bine reprezentate, în
o restantă la livrări de pes­ gaţia penj.ru conducerile tiv, este dc aşteptat un salt
dăugăm noi, ca la aceasta da­ te 100000 litri (!). Una din sensul ca din cele peste 400 I.A.S. şi fermei să impulsio­ calitativ substanţial în activi­
tă astfel de probleme să fi cauze, ne spunea interlocuto­ ha cultivate cu plante de neze materializarea investiţi­ tatea fermei, salticare să se
fost rezolvate in toate unită­ rul, o constituie menţinerea nutret, cel puţin 250-300 ha ei afectate construcţiei de reflecte în înlăturarea pier­ Linia modernă arhitecturală pătrunde tot mai mult în aşezări Ie miniere din Valea Jiului.
ţile agricole, deci şi la fer­ în efectiv a unor animale să fie ocupate cu trifoliene. locuinţe, care contribuie la derilor şi într-un grad ridicat
ma in cauză, deoarece astfel slab productive, îmbătrînite. Acum însă doar 73 ha sînt stabilizarea salariaţilor. Tot­ de rentabilitate al întregii Foto: ION LICIU
se putea ca o parte din chel­ Nu mai puţin adevărat este destinate acestor plante, ce­ odată, avînd în vedere că se producţii.