Page 18 - Drumul_socialismului_1972_09

W¡E¡& .'.?raawtanitq<rn- 1 mañosass m mscornsnamnaermrii ¡mmBamnamEMKamm 53W5TTS
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 492 @ MIERCURI 6 SEPTEMBRIE 1972
2
■pmBBraaKqmB T?Z7rr *V3°rrT~,WAmmTXHM&HM BMBBB ■SBcacagwraaaaPCT

în pregătire

® Cerinţe orientative £ Op­ lor cu cunoaşterea aprofunda­ vel politic, ideologic şi cul-
ţiuni ® Prin tot ceea ce pre­ tă a politicii şi ideologiei tural-profesional ridicat, mă­
conizăm să întreprindem in do­ partidului, de formare a unor iestrie pedagogică, dar şi o
meniul propagandei să vizăm temeinice convingeri revolu­ cunoaştere temeinică a preo­
eficienţa. ţionare marxist-leniniste, de cupărilor colectivului unde
ridicare a conştiinţei socialis­ este organizată forma de în­
In viaţa partidului nostru, te. vătămînt, ale fiecărui cursant
fiecare nou an în învătămîn- Pentru ca învătămîntul po­ în parte.
tul ideologic constituie un pas litic să se desfăşoare cu re­ Un element de o deosebită
înainte pe calea propagării zultate bune, în concordanţă importanţă principală pe ca-
largi a învăţăturii marxist-le- cu cerinţele calitative de con­ re-1 aduc instrucţiunile Se­
niniste şi a politicii partidu­ ţinut impuse de dezvoltarea cretariatului C.C. al P.C.R. este
lui, pe calea dezvoltării con­ societăţii Şi cu sarcinile ce prevederea potrivit căreia
ştiinţei socialiste a celor ce stau în prezent în faţa aces­ cursurile se organizează, de
muncesc, perfecţionării for­ teia, comitetele municipale şi regulă, pe organizaţii de bază
melor de organizare şi desfă­ orăşeneşti de partid trebuie şi cuprind comuniştii din or­
şurare a studiului. Constituie, să ţină seama în continuare ganizaţia respectivă, precum
totodată, prilejul valorificării de instrucţiunile Comitetului şi alţi oameni ai muncii din
pe un plan superior a expe­ Central al P.C.R. care stabi­ raza de activitate a acesteia.
rienţei acumulate şi de a in­ lesc obiectivele esenţiale, In acele organizaţii de bază
duce elemente noi în dome­ structura şi modul de funcţio­ unde există 3-4 membri de
niul tematicii şi structurii, nare ale învătămîntului şi partid nou primiţi, aceştia vor
corespunzătoare stadiului ac­ propagandei prin conferinţe. fi încadraţi în cercuri de stu­
tual al dezvoltării, exigente­ Organele şi organizaţiile de diere a Statutului P.C.R. or­
lor sporite pe care partidul partid dispun astfel de un ganizate pe lingă comitetele
le pune în fata organelor şi sistem unitar de propagandă de partid, care vor îngloba un
organizaţiilor de partid, a tu­ care oferă posibilitatea mem­ număr de 20-30 tovarăşi.
turor comuniştilor. brilor de partid şi altor oa­ Instrucţiunile cu privire la
După cum se cunoaşte, în meni ai muncii să studieze învăţămîntul de partid şi
anul trecut învătămîntul s-a organizat, metodic, o largă propaganda prin conferinţe
gamă de probleme în concor­
prevăd că în sistemul învăţâ-
Şaibă de fapte şi victorii desfăşurat în lumina instruc­ dantă cu necesităţile de pre­ mîntului de partid vor func­
ţiunilor C.C. al P.C.R. cu pri­
gătire politico-ideologică,
cu
ţiona: cursuri de studiere a
vire la învăţămîntul de partid
şi propaganda prin conferin­ preocupările şi cu nivelul lor Statutului P.C.R., a principii­
(Urmare din pag. 1) mai rămas mai puţin de două de Potcovaru, împreună cu ţe, avînd drept obiective fun­ de cunoştinţe. lor şi metodelor muncii de
săptămîni. De aceea, con­ maistrul Sebastian Cirtu, a damentale cunoaşterea şi apro­ Baza studiului o constituie, partid ; cursuri de studiere a
structorii parcă acţionează a- început montarea liniei vago- fundarea învăţăturii marxist- desigur, aprofundarea tezelor politicii economice a P.C.R. ,
măsura forţelor uriaşe pe ca­ nului-cîntar între axele nr. 6 cursuri de studiere a proble­
re le avem. Şi există atilea cum cu şi mai multă tărie. şi nr. 3, urmînd să fie con­ leniniste, a documentelor Con­ teoretice, a concluziilor şi so­ melor făuririi societăţii socia­
dovezi — aduse de cetăţenii Faptul acesta s-ar observa tinuată pină la groapa stupu­ ferinţei Naţionale a P.C.R. din luţiilor practice cuprinse în liste multilateral dezvoltate;
patriei noastre înfloritoare, mult mai bine dacă am urmă­ lui. Prin aceasta va fi termi­ 1967, Congresului al X-lca ai documentele Congresului al cursuri pe probleme de
mai ales în acest an bogat în ri pe parcursul a cîtorva zile nată complet linia de alimen­ P.C.R., a programului educa­ X-lea, ale Conferinţei Naţio­ educaţie moral - cetăţenească,
evenimente istorice scumpe — activitatea unei singure echi­ tare cu minereu a furnalului. ţional elaborat de plenara nale, plenarelor C.C. al P.C.R., cursuri de educaţie ma­
că timpul poate fi depăşit şi pe. Intr-o zi i-am vedea pe A început şi încălzirea ce­ C.C. al P.C.R. din 3-5 noiem­ în cuvîntările tovarăşului terialist - ştiinţifică ; ‘ cursuri
•învins! Multe din ele le-am membrii echipei lucrînd în- lor trei caupere. Sistemul de brie 1971, a celorlalte docu­ Nicolae Ceauşescu, în strînsă de studiere a istoriei
întilnit şi noi pe şantierul tr-un punct de lucru, în altă ardere de la caupere se asea­ mente de partid şi de stat, a legătură cu implicaţiile dina­ P.C.R. şi a mişcării muncito­
furnalului nr. 9 de la Hune­ zi — urcaţi pe alte schele. mănă cu cel de la aprinderea cuvîntărilor rostite de secre­ mizatoare pe care le au aces­ reşti din România. Activilăţi-
doara. Le-am găsit acolo, lu­ Pentru că oamenii aceştia, a focului în furnal: o instala­ tarul general al partidului, to­ te teze, concluzii şi soluţii a- le se vor desfăşura sul) for­
minoase şi vii, cu fiecare zi căror muncă nu este deloc ţie de gaz şi lemne pentru varăşul Nicolae Ceauşescu. supra domeniului specific de me diferite, în funcţie de ni­
mai multe, ca într-o mare uşoară, îşi cunosc şi îşi stă- menţinerea flăcării de sigu­ In acest context, structura sa activitate nl cursanţilor. A- velul de pregătire politică, i-
„expoziţie" 1 De fapt, încă de pînesc atît de bine meseriile organizatorică a fost adapta­ ceasta înseamnă nu simpla deologică şi de cultură gene­
la început constructorii hune- încît pot să smulgă muncii ranţă. tă cerinţelor impuse de com­ memorizare a tezelor sau con­ rală al cursanţilor. Se reco­
rloreni s-au avîntat in această cele mai adînci frumuseţi. O altă echipă de construc­ plexitatea problemelor actua­ cluziilor, a unor citate sau mandă utilizarea — cu precă­
competiţie cu toate forţele. Iată un exemplu concret... tori a început lucrările de în­ lei etape iar aria tematică de dale, ci desprinderea din stu­
Ei s-au angajat să termine Cu cîteva zile în urmă, echi­ chidere a staţiei de pompe. studiu, informările şi expune­ diu a sarcinilor ce revin fie- dere — a metodei expuneri­
lor şi răspunsurilor la între­
colosul siderurgic cu zece pa condusă de Vasile Pascu Vor fi montate tîmplăria... rile au fost ancorate în pro­ . cărei colectivităţi, a modali­ bări. In cadrul formelor de
zile mai devreme fată de pre­ lucra pe estacadă, la armarea metalică, geamurile la faţa­ blemele activităţii şi vieţii in­ tăţilor Concrete de înfăptuire
vederile planului. Şi pentru buncărului de cocs din sud. dele staţiei şi se -¿or face terne de partid, ale partici­ a lor. Cu alte cuvinte, în învătămînt mai evoluate, un­
noi toţi e limpede că scurta­ Ieri, în locul său i-am găsit monolitizarea prefabricatelor pării comuniştilor la realiza­ cursurile învătămîntului de de cursanţii au un nivel mai
rea termenului cu zece zile pe bctoniştii conduşi de Lu­ şi turnarea izolaţiei hidrofuge rea sarcinilor profesionale şi partid, politic al U.T.C., sau ridicat de cunoştinţe politice
nu e lucru puţin. Aceasta a dovic Vegh. Aceştia termina­ la acoperiş. Alte două forma­ obşteşti, ale atitudinii şi com­ ideologic al cadrelor didacti­ şi de cultură generală, este
însemnat o mobilizare a tu­ seră betonarea buncărului şi ţii de lucru, conduse de Ru­ portării oamenilor în produc­ ce, ca dealtfel în orice ac­ indicat ca, pe baza expuneri­
turor energiilor constructori­ începuseră executarea pava­ gad şi Kovecsi, au terminat Muncitorii de la 71 construcţii C.F.n. înscriu cu fiecare zi noi ţie, familie şi societate. tivitate care solicită gîndire lor lectorilor şi propagandiş­
lor, a capacităţii lor de crea­ jului. Oamenii lui Pascu nu zidăria refractară la sacul de izbinzi Jn munca de electrificare a căit ferate Filiaşi — Deva. Confruntarea rezultatelor do- creatoare, trebuie să se re­ tilor şi a bibliografiei reco­
ţie, a însemnat o drămuire numai că trecuseră pe buncă­ praf şi ciclon şi au început bîndite în anul şcolar trecut colteze — la fiecare temă pu­ mandate, să se poarte dezba­
teri.
ptnă şi a secundelor. Con­ rul de cocs din nord, dar turnarea betonului refractar cu cerinţele ideologice spori­ să în dezbatere — propuneri,
form aşteptărilor tuturor, terminaseră şi armarea aces­ la cupole. Se lucrează intens te pe care le reclamă realiza­ soluţii, idei în sprijinul re­ Birourile organizaţiilor de
constructorii s-nu ţinut pînă tei uriaşe plinii. Predarea la executarea ultimelor zidă­ rea programului trasat de zolvării problemelor producţi­ partid vor trebui să desfăşoa­
rii refractare la conductele
in prezent de cuvînt. Ei au „ştafetelor" între echipele de de legătură între epurarea estanţeie la planul sortimental partid pentru edificarea so­ ei, îmbunătăţirii muncii de re, în perioada ce urmează
imprimat activităţii de con­ constructori se face într-un cietăţii socialiste multilateral educaţie sau a procesului de pînă fa deschiderea învătă­
strucţie înalte ritmuri de des­ ritm dinamic, greu de urmă­ brută şi epurarea lină. dezvoltate relevă faptul că învătămînt. Trebuie să tindem mîntului, o muncă plină de
făşurare, s-au încadrat în rit. Succesele pe care construc­ (Urmare din pag. 1) in care cantităţi mari de pla­ activitatea de propagandă se ca fiecare cursant să vină, în răspundere în direcţia consul­
graficele existente, au acţio­ Constructorii prezenţi pe torii le obţin în competiţia caje figurau în stoc, a făcut cere a fi continuu perfecţio­ noul an de învătămînt, cel tării atente a fiecărui cursant
nat tenace, cu Incăpătînare, estacada buncărelor au mai cu timpul sint cu atît mai ca importante cantităţi de pla­ nată. Aceasta, cu atît mai puţin cu o propunere sau so­ pentru alegerea de către a-
cucerind cotă după cotă. In terminat pînă acum cadrele strălucitoare cu cit ele se rind că planul sortimental nu caj să fie „valorificate“ la pre­ mult cu cît în anul şcolar luţie cu caracter aplicativ. ceştia a formelor şi proble­
se poate realiza, întreaga for­
fiecare unitate de timp con­ nr. 3, nr. 104 şi au început înglobează mai bine în lu­ ţă a fost investită spre aco­ turi inferioare. trecut s-au manifestat şi o In perioada în care a maf maticii ce urmează a fi dez­
structorii au realizat un vo­ operaţiile de betonare la crările de finalizare a gigan­ perirea globală a sarcinilor — Fără îndoială, o astfel seamă de deficienţe care au rămas pînă la deschiderea bătute în fot cursul anului.
lum sporit de lucrări. Le-am cele cu nr. 2 şi nr. 103. A tului siderurgic. Ele se văd de orientare pune în lumină grevat asupra eficienţei pro­ noului an de învătămînt, co- Tematicile cursurilor vor tre­
¡drmărit cu bucurie fiecare fost, de asemenea,- predat b-ine acolo,-pe şantier, unde prin intensificarea şi lărgirea *işitiiatia incomodă în care a pagandei. Persistenta unor. ¡-ac*.- «..■mitclclc municipale şi orăşe­ bui, să devină ..mai-»-realiste,
pas, am consemnat fiecare re­ montorilor intervalul dintre betonul. construcţiile meta­ celorlalte activităţi : produce^ ajuns întreprinderea, aprecia livităţi formale sau irishlT-' neşti de partid vor trebui să rodul gîndirii coiectiye a tu­
rea de. abrazive, de produse
alizare obţinută. Dar, şirul cadrele nr. 3 şl nr. 4 pentru lice Şt tot ce s-a înălţat pînă din cioplitorie, valorificări din " "'™ri'6'\/ăPă'$uÎ Âdam Todor, secre­ cierît ''ancorate' în realităţii«)?; SBKtreacS de îndată la- instruirea turor' comuniştilor. Este nece­
victoriilor nu s-a terminat. Pî­ montarea tobelor şi căptuşi- acum formează o imensă sal­ tarul comitetului de partid. din întreprinderi şi instituţii, propagandiştilor. Se reco­ sar să se pună în discuţia
nă la cea supremă, cînd fur­ rea cu tablă. bă de fapte, de argumente, de deşeuri ele. Acest mod de a- Comitetul oamenilor muncii a care nu au răspuns, pe deplin mandă ca programele de in­ •cursanţilor problemele noi, de
nalul va produce fontă, au Echipa de liniori condusă victorii I coperire globală, în condiţiile scopurilor educative, a consti­ struire să cuprindă expuneri mare actualitate, desprinse
analizat de citrînd aceste as­ tuit principalul neajuns. Invă- şi consultaţii pe teme din do­
pecte şi a stabilit măsuri con­ ţămîntul din unele organizaţii cumentele recentei Conferin­ din 'documentele de partid si
de stat, precum şi probleme
crete pentru redresare. Prin­ de partid nu a stimulat sufi­ ţe Naţionale a P.C.R. şi, în­ majore ale producţiei din u-
tre altele se vizează obiective cient gîndirea creatoare poli­ deosebi, să abordeze proble­ nităţile respective. In acest
avînd scop utilizarea mai efi­ tică a comuniştilor, a oame­ me ce vizează direcţiile prin­ fel învătămîntul de partid va
cientă a capacităţilor de pro­ nilor muncii, i-a ajutat prea cipale ale dezvoltării econo- avea un caracter creator, şti­
ducţie, reducerea cheltuielilor puţin să desprindă din lecţii mico-sociale a României în inţific, combativ şi aplicativ.
materiale şi neeconomicoase, şi dezbateri concluzii şi în­ următoarele decenii : perfec­ O preocupare aparte se
creşterea productivităţii mun­ văţăminte practice necesare ţionarea în continuare a or­ cuvine să existe- pentru pre­
cii, utilizarea mai eficientă a perfecţionării propriei activi­ ganizării, conducerii şi pla­ gătirea politico-ideologică a
forfei de muncă şi a timpilor tăţi. nificării economiei naţionale tinerei generaţii. Aşa cum se
de lucru, îmbunătăţirea calită­ In acest an, învătămîntul şi necesitatea îmbinării ar­ ştie, o parte din tinerii care
ţii produselor şi creşterea e- de partid se deschide în con­ monioase a conducerii unita­ au un stagiu mai îndelungat
ficientei economice a între­ diţiile unei puternice eferves­ re cu lărgirea autonomiei în­ în U.T.C., cadrele de hază ale
prinderii. cente politice şi ideologice treprinderii ; îndeplinirea cin­ U.T.C. de la comitetele muni­
Toate acestea, privite prin determinată mai ales de dez­ cinalului înainte de termen — cipale şl orăşeneşti, din între­
prisma faptului că economia baterile organizate pe’ margi­ condiţie esenţială pentru ac­ prinderi, instituţii, vor frec­
naţională solicită produse fi­ nea amplului program elabo­ celerarea progresului social venta, de regulă, cursuri a'e
zice, eficiente, capabile să rat de Conferinţa Naţională a al tării ; creşterea rolului învătămîntului de partid. Un
acopere cerinţele din ce în ce P.C.R. din 19-21 iulie 1972. conducător al P.C.R. în etapa mare rol educativ revine însă
mai mari trebuie să se oglin­ Ceea ce se urmăreşte, înain­ făuririi societăţii socialiste învătămîntului politic nl
dească în recuperarea neîntîr- te de toate, este ca învăţă- multilateral dezvoltate; dez­ TJ.T.C. Acesta se va desfăşu­
ziată a restantelor la planul mîntul de partid să constituie voltarea democraţiei socialis­ ra pe baza indicaţiilor C.C.
sortimental. Spre acest scop pentru organizaţia de bază te ; rolul statului în conduce­ nl U.T.C., urmărind educarea
Echipa de lăcătuşi montori condusă de Cornel Millan• consultă planul privind montarea gurilor de vint şi a coturllor de la trebuie concentrate toate for­ un instrument esenţial în rea unitară a întregii socie­ comunistă a tineretului în spi­
furnal. _______Foto: V. ONOIU ţele întreprinderii, ale celor­ munca ideologică şi educati­ tăţi, perfecţionarea funcţiilor ritul devotamentului faţă de
lalţi factori competenţi! vă, de înarmare a comunişti- lui ; conducerea ştiinţifică a partid, de cauza socialismu­
societăţii în etapa actuală şi lui, creşterea responsabilităţii
altele. Un accent mai mare lui faţă de societate, a res­
în programul de instruire es­ pectului pentru munca pro­
Analiza rezultatelor obţinu­ lui să fie asigurată prin tisitoare de sămîntă. Astfel specializate în producerea de certificare loturile seminciere mintelor va trebui să încline te necesar să se pună pe ductivă. învătămîntul politic
te de către unităţile agricole schimb cu grîu din categorii s-a constatat că nu s-au ales seminţe. Limitele fiecărui lan de orz care s-au amplasat în favoarea azotului, fosforul pregătirea metodologică a va trebui să cultive la par­
din judeţul nostru în acest biologice superioare prin în­ terenurile după cele mai in­ stabilit ca lot semincier se greşit, în majoritatea cazuri­ fiind aici elementul de echili­ propagandiştilor şi lectorilor, ticipanţi trăsăturile moral-po
an la cultura griului eviden­ treprinderea de valorificare a dicate plante premergătoare, fixează pe teren, evidenţiin- lor după orz sau grîu, mă­ bru. De aici rezultă necesita­ pe generalizarea experienţei litice ale tînărului comunist,
ţiază că prin aplicarea măsu­ cerealelor. au fost menţinute ca loturi se­ du-se prin etichetarea sa rind astfel atacul de tăciu­ tea folosirii dozelor corespun­ unor propagandişti cu bune militant pentru cauza socialis­
rilor tehnologice şi organiza­ Din soiurile Dacia, Favorit minciere terenuri joase, care imediat după semănat. In fe­ ne zburător. De asemenea, zătoare de îngrăşăminte azo- rezultate în activitatea cursu­ mului. De aceea, organizaţii­
torice specifice se pot obţi­ şi Turda, recent introduse în tin apa, cu un grad mare de lul aresta, loturile seminciere s-a constatat prezenta buru­ toase şi fosfatice. Eficienţa rilor conduse de aceştia. In le de partid nu datoria de a
ne producţii mari şi de cali­ cultură, care nu dat producţii îmburuienare. In vederea în­ rămîn în atenţia specialistu­ ienilor greu separabile în la­ îngrăşămintelor fosfatice este cadrul pregătirilor se impune îndruma şi controla desfăşu­
tate, Producţiile, medii de mari la toate •. unităţile agri­ lăturării unor asemenea nea­ lui în toată perioada de ve­ nurile de cereale păioase la condiţionată de neutralizarea folosirea unor metode cum ar rarea învătămîntului politic
peste 3 500 kg la hectar rea­ cole sînt asigurate peste 350 junsuri este indicat ca lotu^ getaţie. Una din obligaţiile e- C.A.P. Vaidei, Mărtineşti, Je- fi expuneri însoţite de plan­ U.T.C., de a asigura pregăti­
lizate de C.A.P. Simeria şi tone seminţe, care vor consti­ rile seminciere să fie ampla­ lementare ce revin specialiş­ fedinţi, Dîncu Mare, Rădu- acidităţii prin folosirea a- şe, de înregistrări pe bandă rea propagandiştilor şi de a
Lăpuşnic demonstrează că li­ tui baza pentru reînmultire sate după plante care au pă­ tilor din unităţi este ca în car­ leşţi, cît şi amestec de so­ mendamentelor calcaroase, ca­ de magnetofon, proiecţii de organiza întîlniri periodice
na din principalele verigi ale pentru 1 400 ha loturi semin­ răsit terenul vara şi care au netul tehnic al griului să în­ iuri în lanurile de grîu la re trebuie considerată ca o diafilme si filme. De aseme­ ale cadrelor de partid şi de
complexului de măsuri agro­ ciere. Pentru a asigura creş­ oferit condiţii optime pentru scrie Ia zi toate elementele C.A.P. Strei, Gînţaga, Sîn- măsură radicală, de bază, în nea. să se extindă şi mai stat cu tineretul.
tehnice care influenţează fa­ terea producţiei de sămînţă executarea ogoarelor de va­ referitoare la provenienţa se­ crai şi altele. îmbunătăţirea însuşirilor fizi­ mult simpozioanele, răspunsu­ Ansamblul de măsuri ce se
vorabil recolta este asigura­ fa nivelul cerinţelor C.A.P., ră, pentru fertilizare şi pen- minţelor, planta premergă- ce, chimice şi biologice ale rile la întrebări, dezbaterile. impun a fi luate în această
rea în cadrul fiecărei unităţi Se ştie bine că facultatea acestor soluri. De asemenea, La organizarea şi pregăti­ perioadă pentru asigurarea
a unor seminţe din soiuri va­ folosirea îngrăşămintelor fos­ rea propagandiştilor şi lecto­ bunei desfăşurări a întregului
loroase, provenite din loturi­ fatice trebuie armonizată cu rilor vor participa, nemijlocit, an de învătămînt urmăreşte
le seminciere certificate prin aplicarea îngrăşămintelor or­ prin expuneri, consultaţii şi ridicarea eficienţei, a puterii
acţiunea de recunoaştere a ganice. Respectarea, cerinţelor conducerea dezbaterilor, mem­ de influenţare pe care o e-
culturilor. Obţinerea unor recolte sporite de grîu impune biologice la soiul intensiv Be­ brii birourilor organelor de xercită propaganda, munca
In ultimii ani, s-au făcut e- zostaia înmulţirea I, spre e- partid respective. Deosebjt de ideologico-educativă în cele
forturi deosebite pentru pro­ xemplu, asigură sporuri de 8- important, pentru legarea cît mai largi mase ale comunişti­
movarea în producţie a celor R ffl 10 kg boabe la 1 kg de în­ mai strînsă a învătămîntului lor şi tuturor oamenilor mun­
mai corespunzătoare soiuri ■ ■ grăşăminte chimice substanţă de activitatea concretă, este cii în vederea participării lor
de cereale şi alte plante de activa. în timp ce soiurile ca directorii sau secretarii de tot mai active la înfăptuirea
cultură. Generalizarea în pro­ (mizării r extensive asigură la aceeaşi partid să informeze sistema­ programului adoptat de Con­
ducţie a celor mai valoroase i cantitate de îngrăşăminte un tic propagandiştii atît cu rea­ ferinţa Naţională a partidu­
soiuri de plante agricole a fă­ spor de 2-4 kg boabe. Bine­ lizările obţinute cît şi despre lui, la făurirea societăţii so­
cut posibilă obţinerea pe sca­ înţeles, pentru obţinerea unor greutăţile care se mai întîm- cialiste multilateral dezvol­
ră largă a seminţelor cu o va­ producţii ridicate, aşa cum pină în unităţile respective. tate.
loare biologică şi culturală s-n subliniat şi Ia consfătui­ In accepţiunea cerinţelor ac­ ION BACINSCHI
ridicată. în toamna anului 1972, soiu­ Iru pregătirea la un nivel su­ toare, agrotehnica aplicată germinativă determinată în rea judeţeană a griului, este tuale, un propagandist bun se directorul Cabinetului judeţean
Faptul că avem soiuri va­ rile Dacia, Turda şi Favorit perior a patului germinativ. etc., ncrespectarea acestei laborator, prin care se veri­ caracterizează printr-un ni- de partid
loroase, cu o capacitate ridi­ vor fi reprezentate în ferme­ Trebuie să arătăm că în ma­ cerinţe atrăgînd după sine, po­ fică însuşirea seminţelor de necesar să se asigure o în­
cată de producţie nu rezolvă le specializate ale C.A.P. pe joritatea C.A.P. şi chiar şi trivit normelor în vigoare,, a da germeni normali în lănţuire firească a tuturor lu­
însă integral problema creş­ o suprafaţă de 250 ha, cuprin- in I.A.S., lanurile de grîu din sancţiuni materiale pentru cei condiţii optime, are în toate crărilor, începînd cu alegerea
terii producţiei. Este necesar zînd categoriile biologice eli­ soiul Bezostaia au fost impu­ vinovaţi. cazurile valori mai mari de- terenului şi terminînd cu re­
ca reînnoirea seminţelor, prin tă şi înmulţirea I. Soiurile rifícate, fiind amestecate cu Un imperativ major este ca cît în cîmp. Condiţiile varia­ coltarea.
organizarea loturilor semin­ Aurora şi Bezostaia se vor forme aristate aparţinînd al­ toate lucrările pe loturile se­ bile şi mai aspre din cîmp îmbogăţind experienţa acu­ Vă răspundem la întrebare
ciere, să constituie o preocu­ înmulţi numai în fermele spe­ tor soiuri. O asemenea să­ minciere să se efectueze la un micşorează capacitatea semin­ mulată pînă acum cu învăţă­
pare permanentă _ a fiecărei u- cializate din I.A.S. Paralel, se mîntă, impurificată, folosită înalt nivel agrotehnic, respec- ţelor de a răsări. Studiul re­ mintele reieşite din practică,
nităţi. Acţiunea organizării lo­ va înmulţi în fermele produ­ în cultură în continuare, va tînd toate regulile privind laţiilor dintre germinaţia în prin efortul comun al tutu­ Valeria Petraş — Roşcani. nele care vă pot ajuta în re­
turilor seminciere este de cătoare de sămîntă soiul de da o înmulţire necorespunză­ densitatea plantelor, fertili­ laborator şi răsărirea în cîmp ror factorilor de răspundere Aveţi dreptul la lot în folo­ zolvarea problemei la care
mare răspundere, atît în ca­ orz Intensiv I, pe o suprafa­ toare din punct de vedere bi­ zarea, lucrările de îngrijire în arată că între aceste două din unităţi, prin grija specia­ sinţă personală, în suprafaţa vă referiţi în scrisoarea dv.
drul fermelor specializate în ţă de 60 ha. ologic, ceea ce va influenta perioada de vegetaţie etc. medii pot să existe diferen­ liştilor în organizarea atentă stabilită de adunarea generală Antonie Borza — Baia de
producerea seminţelor, cît şi Pentru reuşita acţiunii, per­ negativ asupra producţiei. De Măsurile agrotehnice aplicate te la grîu între 2-12 la sută. a lucrărilor de pe loturile se­ a C.A.P., dacă lucraţi efectiv Criş. In Statutul C.A.P. găsiţi
la restul unităţilor, unde se­ sonalul tehnic al Inspectora­ aici rezultă necesitatea exe­ în complex pe loturile semin­ Iată de ce este necesar să se minciere, ca şi prin extinde­ în cooperativă şi vă îndepli­ răspuns la toate întrebările
minţele din categorii biologi­ tului judeţean pentru contro­ cutării purificării în fazele ciere influenţează nu numai folosească norme de sămîntă rea acestor lucrări în lanuri­ niţi îndatoririle ce vă revin. dv. Lotul ce se atribuie unui
ce superioare se preiau pen­ lul calităţii seminţei şi mate­ respective de dezvoltare a asupra mărimii producţiei dar care să se situeze către limi­ le din cultura mare, se poate membru cooperator care par­
Sebastlan Farcaş — Gurasa-
tru reînnoire pe suprafeţe rialului săditor, împreună cu plantelor de amestecuri străi­ şi asupra indicilor calitativi ta maximă indicată pentru con­ da. Singura cale pentru solu­ ticipă în mod efectiv la mun­
mari. specialiştii din unităţile agri­ ne, plante netipice soiurilor ai seminţelor (puritatea, greu­ diţiile judeţului nostru. asigura obţinerea unor pro­ ţionarea problemei la care vă că nu poate fi mai mare de
Pentru cultura griului, în cole, vor acorda o atenţie de bază, de alte plante de tatea a 1,000 de boabe). Sla­ Un element important pen­ ducţii ridicate de cereale în 15 ari. Casa şi grădina, în
anul agricol 1972-1973, unită­ deosebită amplasării corecte a cultură şi buruieni ale căror bul aport al specialiştilor în tru reuşita loturilor semincie­ anul următor, cu menţinerea referiţi este cea juridică. Ca suprafaţă de pînă la 800 de
ţile C.A.P. din judeţ dispun acestor culturi. Din verifică­ seminţe se separă greu sau de­ organizarea loturilor semin­ re, ca şi pentru cultura ma­ valorii biologice a soiurilor atare trebuie să vă adresaţi mp, este proprietate persona­
de o cantitate de peste 2 700 rile făcute la unele unităţi re­ loc, prin condiţionare de ciere a determinat ca în a- re, îl reprezintă folosirea e- cultivate. instanţelor judecătoreşti.
tone sămîntă de grîu, apar- iese că s-au făcut greşeli teh­ seminţele culturii de bază. nul 1971-1974 să se constate ficientă a îngrăşămintelor Maria Botez — Lăpugiu de lă a cooperatorilor şi deci
tinind soiurilor productive Be- nice în organizarea loturilor Acţiunile respective au fost o serie de nereguli în execu­ chimice. Deoarece majoritatea ing. ŞTEFAN POPESCU Jos. Aţi procedat bine adre- poate fl lăsată moştenire sau
vîndută.
zostaia, Dacia, Favorit şi. seminciere, ceea ce a deter­ ignorate însă la C.A.P. Vai- tarea lucrărilor. Ca urmare, terenurilor agricole din jude­ de la înspectoratu! judeţean sîndu-vă Uniunii judeţene a Anonim — Ocolişu Mare.
Turda, urmînd ca diferenţa minat ca o parte din C.A.P. dei şi C.A.P. Mărtineşti, ca­ aproape în toate unităţile ţul nostru aparţin zonelor pentru calitatea seminţelor şi C.A.P. şi Direcţiei agricole Informaţi Uniunea iudeţeană
pînă la acoperirea necesaru­ să apeleze la schimburi cos­ re au avut organizate ferme C.A.P. şi I.A.S. s-au respins la mai umede, balanţa îngrăşă- materialului săditor judeţene. Acestea sînt orga- a C.A.P.