Page 19 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 19
^ ............. n „¡i | j mm'? I i'f | lMl!i irr...............- ....... .....................■ii«ii i.M«iajwiMiigj.«i^.iiii«gsr.^^^
1
m irf l
DRUMUI S O r i A l K M i n i f l Mk M» K AQO Micori mi Z CCDTCNiDmr imn
Patronajul unităţilor economice-un sprijin
mai susţinut acordat şcolilor în acţiunea
fiu „O AFACERE“
de educare tehnico-productivă a elevilor Filmul „O afacere" este unui ochi din motive pur
scris de Cesare Zovattini şi pecuniare este cu totul incre
Educarea tinerei generaţii în din anul trecut 11 ateliere această prismă patrona liceal. In aceste zile, în mu regizat de Vittorio de Sica. dibil. Dar unde este adînca
spiritul muncii şi pentru şcolare ele diverse profile: jul exercitat de unită nicipii, oraşe, comune au fost Iată nişte nume care ne fac motivaţie socială care ne in
1
muncă a devenit în zilele lăcătuşerie, confecţii metalice, ţile economice ? organizate, sub conducerea or să tresărim şi să ne amintim teresează în primul rînd? Un
noastre o necesitate stringen nichelaj, electrotehnică, coni- — E adevărat, cu toate că ganelor şi organizaţiilor de de perioada glorioasă a neo de este ciocnirea, acelor for
tă, subliniată în repetate rîn- pactorie şi legătorie etc, La avem unele rezultate bune, partid, consfătuiri do lucru la realismului italian, perioada te potrivnice care pot de
duri în documentele de partid Petroşani, liceul de cultură considerăm că mai e încă care au participat directori care a dat tezaurului filmic clanşa un astfel de act dis
şi de stat, impusă de însăşi generală, cu sprijinul între mult de făcut pe linia apli de întreprinderi, şcoli, secre universal „Hoţii de biciclete", perat ? Evident, reducerea a-
viata, ele dezvoltarea rapidă prinderilor din municipiu, a cării documentelor de partid. tari de organizaţii 'do bază si „Umbcrt'o D", „Roma, orele cestor factori primordiali la
a economiei nationale care organizat ateliere de lăcătu In anul trecut s-au manifestat alţi factori de răspundere în 11“ ş.a.m.d., toate filme sem rolul de fundal social îi con
solicită în permanentă noi ca şerie, electrotehnică, ţesut neajunsuri în activitatea unor munca de instruire şi educa nate de cuplul de Sica-Zavat- feră povestirii un caracter de
dre calificate. Rezultatele ob covoare, menaj, unde s-au ateliere din cauza slabei do re a elevilor. Cu acest prilej, tini. insuficientă dramaturgicâ, pe
ţinute pînă ac.um în judeţ sînt produs obiecte în valoare do tări cît şi a asigurării cu a- s-au stabilit modalităţi concre Ceea ce asigură acestor fil de-o parte, de .precaritate
meritorii. Acţiunea reclamă peste 100 000 lei. Astfel de sistenţă tehnică de specialita te de îmbunătăţire a profilu me un credit artistic -deose ideatică — pe de altă parte.
însă în continuare eforturi rezultate s-au obţinut la lice te. lui şi structurii atelierelor bit, ceea ce le crease un In această ordine de idei şi
susţinute din partea conduce Patronarea din partea unită şcolare, de diversificare a loc de un rang incontestabil, rolurile sînt scrise cu pre Scenă, din film
rilor şcolilor, un sprijin mai ele din Brad, „Decebal" Deva, ţilor economice a avut încă formelor de instruire tehpico- era tocmai legătura lor acu scurtări şi involuntare puneri
substanţial acordat de unită şcolile din municipiul Hune un caracter formal şi chiar productivă în funcţie de spe tă cu realitatea socială itali între ghilimele. Tocmai de a-
ţile economice patronatoare. doara ş.a. din partea unor unităţi mari cificul economiei locale şi na ană, abia dezmeticită din coş ceea Alberto Sordi este sin E D I T O R I A L E
Pentru a afla amănunte asu ţionale, de întărire a legătu marul pelei de-a doua con gurul care a reuşit să se sal Jerome K. Jerome, Trei pe
pra rezultatelor obţinute, a rii dintre şcoală şi unitate o- flagraţii mondiale. Vittorio de veze. Asta în mmiera-i obiş două biciclete. rome K. Jerome se înscrie cu
ceea ce mai e necesar să se Interviu cu tovarăşul CORNEL STOICA, conomică, prin eliminarea for Sica şi Zavattini au devenit nuită cînd n-are ce face cu cinste în linia marilor înain
înfăptuiască în acest sens, am malismului în acţiunea de pa mari tocmai pentru că au in personajul : apare el însuşi în Editura Albatros aduce citi taşi ai umorului anglo-saxon :
solicitat un interviu tovarăşu inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean tronare. vestigat cu atîta sinceritate locul eroului filmic. Gianna torilor savuroasa povestire a Chaucer, Swift, Dickens, Mark
lui Cornel Stoica, inspector In. mediul rural vor fi mă tumorile maligne ale unei Maria Canale, Elena Nicolai, umoristului englez, continuare Twain.
general al Inspectoratului şco — Acestea sînt rezul rite suprafeţele destinate şco structuri sociale abia renăs Ehorc Ceri, Mariolina Bovo, a cunoscutei „Trei într-o bar ★
Gloria Cervi, Sandra Veranî
lar judeţean. tatele obţinute în ate cum sînt I.C.S.H., Centrala lilor ca loturi agricole şl se cute. şi restul distribuţiei urmează că“. Cu excepţia cîinelui, a- Colecţia „Reporter" a Edi
— Cum apreciaţi re cărbunelui Valea Jiului, ter „O afacere" este, în fond, o muzantele personaje din car turii Eminescu publică în a-
zultatele obţinute pînă lierele şcolare din me mocentrala Mintia, „Marmura“ va extinde forma de muncă peliculă dirijată pe linia a- inerţi o linie în care nu prea tea precedentă: J. (autorul ceste zile cartea lui George
diul urban. Ce s-a rea
din C.A.P.
cred. Şi — regretabil — a-
în prezent în acţiunea Simeria, care au sprijinit prea celeiaşi sensibilităţi care a deghizat), George şi Harris Sidorovici „Oameni şi munţi"
de educare tehnico-pro lizat în cele rurale ? puţin şcolile, sursa viitoarei Potrivit hotărîrii Secretaria rodit capodoperele mai sus a- cest lucru se simte din plin. sînt din nou prezenţi drept — fişe pentru o monografie
Astfel se face că „O aface
ductivă a elevilor ? — Şi în mediul rural acti forţe de muncă. In contrast tului C.C. al P.C.R., întreprin mintite. Mijloacele de investi protagonişti ai unei excursii, a munţilor — vibrant poem
vitatea practică a fost orien cu indiferenta de care au dat derile şi unităţile agricole ca gaţii sînt aceleaşi, pînă şi re" — să-ncheiem cu o buta în proză care dezvăluie cu
— încă din anul trecut, după tată înspre meserii legate de dovadă asemenea întreprinderi personajele par desprinse din dă — nu prea este o aface de data aceasta pe bicicletă şi mijloacele reporterului şi sen
apariţia hotărîrii Secretariatu specificul economic al locali s-ar putea evidenţia F.C. O- re au fost stabilite să patro aceeaşi galerie. Şi totuşi, „O re. Dimpotrivă... într-un itinerar nou prin Ger sibilitatea poetului frumuseţi
neze cîte o şcoală sau atelier
lui C.C. al P.C.R. cu privire tăţii respective. Ele s-au axat răştie, care, patronînd şcoala vor asigura condiţii materiale afacere" nu este o capodope mania şi Boemia. Peripeţiile, le privite din exterior şi din-
la înfiinţarea atelierelor-şcoa- îndeosebi pe lucrări din agri generală de 10 ani din locali ră. Mai mult decît atît: nu AL. COVACI care trec prin toate fazele u- lăuntrul Moldovei, ale mun
lă în învăţămîntul general şi cultură, iar în ateliere — pe tate, dotînd corespunzător a- pentru buna desfăşurare a este nici măcar un film do morului — satira, absurd, ţilor albaştri. O lume a zile
liceal, au fost întreprinse mă lucrări de tîmplărie, lăcătuşe telierelo, a asigurat locuri de practicii elevilor prm comenzi, excepţie, ci se menţine între burlesc — nu sînt străine de
materii prime şi materi'ale,
suri sub directa îndrumare a rie, croitorie, menaj. Fiind practică pentru elevii clase maşini-unelte, scute şi asis limitele cam strîmte ale fap SPECTACOLE ecourile unor experimente ale lor noastre, cu oameni prinşi
autorului ca impiegat de calo
Comitetului judeţean de partid, vorba de specificul localităţii, lor IX-X direct în formaţiu tenţă tehnică. tului divers, amplificat. „ar- în fluxul marilor prefaceri,
cu sprijinul celorlalţi factori merită să fie evidenţiat „Cer nile de lucru din întreprin Desigur că măsurile de a- tisticizat", cu scopuri evident Azi, cunoscutul ansamblu ferată, dascăl, gazetar turist. reia trasee literare la alte di
Dovedind un ascuţit simţ al
şi al unităţilor economice pen cul tinerilor olari“ de la Obîr- dere. Rezultatul ? Aproape menajare şi dare în funcţiune moralizatoare. Pentru că ce folcloric „Haţegana" care se observaţiei, lansîndu-se adesea mensiuni istorice, dezvăluie
tru înfiinţarea de ateliere, or şa, atelierul de confecţionat jumătate din absolvenţii cla pînă la 15 septembrie a pes altceva poate însemna păţa pregăteşte asiduu pentru a în digresiuni savuroase, Je-
ganizarea activităţii producti obiecte pentru ţesutul casnic sei a X-a s-au angajat ca te 40 ateliere prevăzute pen nia personajului interpretat participa la Festivalul folclo cititorului un univers mirific.
ve a elevilor. La finele anu din Rişculita, de artă populară muncitori în acele locuri un tru 1972 cît şi acţiunea de (altminteri cu harul obişnuit) ric internaţional do la Zelona
lui de debut s-a reuşit să la de la Vata de Jos, prezente de, de fapt. s-au deprins să dotare a celor existente soli do Alberto Sordi, dacă nu Gora (R.P. Polonă) prezintă PENTRU MELOMANI
fiinţă 264 ateliere-şcoală cu şi în expoziţia judeţeană. Es muncească in perioada prac cita şi din partea şcolii, a or aceea ,de a moraliza, cam vio pe scena clubului „Siderurgis-
4 725 locuri din care 198 în te meritoriu faptul că la Ilia, ticii. ganizaţiilor U.T.C., a elevilor, lent, despre atrocităţile socie tul“ din Hunedoara un specta Editura muzicală a Uniunii pik-up-ului. S-a îngrijit de
mediul urban şi 66 în cel ru Dobra, Geo-agiu activitatea — Pentru depăşirea părinţilor si a cadrelor didac tăţii contemporane ? Filmul col de vizionare. Spectacolul compozitorilor prezintă tradu aceasta casa de discuri „Elec-
ral. Re lîngă acestea, şcolile practică a elevilor în agricul impasului pe care l-aţi tice o participare activă. In este, însă, o evidentă eroa constituie o utilă etapă de ve cerea lucrărilor lui Ludo trecord" iniţiind imprimarea
de la sate au fost dotate cu tură este organizată pe prin relatat ce măsuri se timpul cît ne-a mai rămas re. Eroare mai întîi pentru că rificare înaintea marii con D'Ambra, „Viva Verdi“. Ve seriei de poveşti pentru copii
61 ha teren agricol. Rezulta cipiul muncii în C.A.P., reali- prevăd pentru acest an ? pînă la deschiderea noului an nu respectă o lege estetică fruntări din ţara prietenă, cu ritabil poem dedicat marelui dintre ’cele mai îndrăgite de
tele obţinute în marea majo zîndu-se nu numai scopul e- — In urma unor analize fă şcolar, în toate unităţile noas fundamentală, anume aceea solii folclorului din mai multe senior al operei, cartea so toate generaţiile. Ne-a'reţinut
ritate a şcolilor sînt bune. ducativ, dar şi importante be cute de către biroul Comite tre vor trebui organizate ac că particularul tratat trebuie ţări ale lumii. vrea o monografie vie în ca atenţia „Ursul păcălit de vul
re eroul trăieşte, vorbeşte,
T
Ajutorul întreprinderilor ca neficii materiale. tului judeţean de partid pri ţiuni de muncă patriotică şi să cuprindă negreşit notele Pînă la mijlocul lunii sep compune şi cîntă aproape, cît pe" al neîntrecutului băsmui-
tor Ion Creangă. II interpre
re patronează şcolile s-a con — Desigur, rezultatele vind modul în care se înde de confecţionare din deşeuri generalului. Eroare şi în al tembrie cînd vor părăsi ţara, tează cu haz şi mult farmec
cretizat în dotare, asigurarea amintite sînt meritorii. plinesc sarcinile rezultate din a unor scule şi unelte simple doilea rînd, pentru că sensi membrii ansamblului îşi vor mai aproape de cititor. Dinu Ianculescu, Sandu Sticla-
coptinua pregătirile astfel ca
cu materii şi materiale, co Conferinţa Naţională a hotărîrea Secretariatului C.C. pentru dotare, repararea şi în bilitatea şi cugetul spectato în importanta confruntare la ■jir ru, Coca Enescu. In plus ca
menzi şi asistenţă tehnică. La partidului a evidenţiat al P.C.R., au fost stabilite noi treţinerea utilajelor existente. rului de azi răspunde la alte care vor lua parte să aibă o O bucurie în plus pentru seta atrage prin inspirata gra
Vulcan, cu sprijinul exploată însă şi alte aspecte ce măsuri pentru îmbunătăţirea solicitări, mai complexe. Ni cei mici: o poveste la gura... fică a lui Ion Drugă.
rii miniere şi al fabricii de îşi cer o grabnică rezol pregătirii practice a elevilor Interviu consemnat de meni nu susţine că vînzarea evoluţie de prestigiu.
stîlpi hidraulici funcţionează vare. Cum vedeţi prin din învăţămîntul general şi M. BODEA
In mmm mmm iistisc
SA MCM MIM IE MHţE
„Organizaţiile de masă şi tr-un caiet aflat la magazin. controlul întocmai cu spiritul
obşteşti asigură larga partici Cu cîtva timp , în urmă, la legii şi, sînt sigur, vom reuşi
pare a maselor populare la unităţile C.L.F. 7 şi 8, desco să realizăm lucruri bune.
viaţa politică, economică, so perise produse depreciate, ex Lărgirea sferei de acţiune,
cială, culturală a Republicii puse însă spre vînzare. Ţinuta sporirea atribuţiilor de con
Socialiste România şi la exer şi comportarea personalului trol reclamă o bună pregătire
citarea controlului obştesc — medico-sanitar, aspectul igie a membrilor echipei cu pro
expresie a democratismului nic al sălilor, cabinetelor se blemele domeniului controlat,
orînduirii socialiste". Această prezintă corespunzător, dar recurgerea la ajutorul specia
prevedere din articolul 27 al dotarea policlinicii din locali liştilor — acolo unde e cazul
Constituţiei R.S.R. însoţeşte tate cu aparatură chirurgicală — şi, în acest sens, organiza
Legea nr. 6, lege care regle încă nu satisface. De aseme ţiile socialiste controlate sînt
mentează organizarea şi func nea, schema personalului e obligate de lege să-l pună la
ţionarea controlului obştesc, incompletă, fapt ce determină, dispoziţja lor. De asemenea,
activitate condusă şi organi aglomerarea pacienţilor la în scopul exercitării unui con
zată de Frontul Unităţii So unele cabinete. Tovarăşa doc trol eficient echipele trebuie
cialiste. Noua reglementare, tor Rafila Ardelean, responsa să fie dotate cu aparate, in
intrată în vigoare la sfîrşitul bila echipei nr. 38, consem strumente de control (alcool-
lunii iunie, sporeşte atribuţi nează toate acestea în regis metre, de exemplu). Evident,
ile şi problematica controlului trul de control al policlinicii. nu-i uşor să lucrezi cu unele
obştesc, situîndu-1 pe o treap O altă echipă, nr. 35, a con
Modernul lasă amprente vizibile şi în cartierul de locuinţe „Dacia“ din Deva. Foto: V. ONOIU aparate, dar un membru al
tă calitativ superioară, în con trolat, cu cîteva zile înaintea echipei, chiar responsabilul,
formitate cu adîncirea conti noastră, unităţile de croitorie poate fi instruit în această di
nuă a democraţiei socialisto pentru femei şi bărbaţi a co recţie. Recomandările de a
O valoroasă apariţie editorială PARTID" NUMĂRUL 9/1972, tid", este inserată o relatare în toate domeniile de activi operativei meşteşugăreşti. Am schimba un orar depăşit, de
A APĂRUT „MUNCA DE
urmărit registrul, consemnări
tate.
ridicare a unor ambalaje nu
asupra Consfătuirii organiza
REVISTĂ A C.C. AL P.C.R. te în judeţul Hunedoara cu Perioada de timp care s-a le din el, din care lipsea constituie esenţa activităţii de
menţiunea preşedintelui coo
Revista se deschide cu arti 'comisiile pe probleme ale scurs de la intrarea legii în perativei. „N-am ştiut că tre control — cu toate că nici a-
colul „Organizarea muncii muncii de partid. vigoare a prilejuit consiliilor buie prezentat preşedintelui" cestea nu sînt inutile —, ci
locale ale Frontului verifica
trebuie privit mai adine, în
ş^®F3nj^3scuj. AVRAM IANCU, VIATA de partid la nivelul marilor asemenea, rubricile „Iniţiati rea unor începuturi, care, de (Rozina Hendel — responsa profunzimea lucrurilor. Res
Sumarul mai cuprinde, de
imperative actuale", semnat
de tovarăşul Gheorghe Pană, ve", metode, acţiuni utile"; altfel, s-au dovedit promiţă bila secţiei croitorie femei). pectarea calităţii şi diversifi
Succinta prezentare a acti
membru al Comitetului Exe „Propaganda d© partid"; „Re toare în ceea ce priveşte ac vităţii de control obştesc des carea sortimentelor, asigura
SI FAPTELE UNUI ERUU $1 MARTIR cutiv, al Prezidiului Perma comandări tematice pentru tivitatea de constituire, de in făşurată recent la Orăştie ar rea asistenţei medicale şi îm
bunătăţirea continuă a condi
struire şi, evident, de lucru a
anul de învăţămînt 1972-
nent, secretar • al C. C. al
P.C.R. In continuare, la ru- 1973"; „Consultaţii" ; „Docu echipelor de control obştesc. lăsa impresia că, acolo, echi ţiilor pentru ridicarea calita
Reamintind faptul că, prin luptat şi a tiăit marele Iancu. caţi asupra tratatelor ' de tac 'brjea „Intensificarea conti mentar" ; „Răspunsuri la în Recent, am însoţit la Orăştle pele n-au făcut decît sa sesi tivă a acestora, desfacerea
intermediul U.N.E.S.C.O., lu O cunoaştere din interior, o tică şi strategie". nuă a vieţii interne de par trebările cititorilor". cîteva dintre aceste echipe în zeze doar lipsurile. Lucrurile tuturor sortimentelor de măr
mea întreagă cinsteşte în a- înţelegere deosebită conferă Portretele, adesea schiţate controlul pe care l-au efec nu stau deloc aşa. Procesele furi stabilite pentru fiecare u-
cest început de septembrie descrierii oamenilor acestor în fuga condeiului, au aceeaşi tuat în unele unităţi comer verbale încheiate au cuprins nitate comercială, aplicarea
memoria revoluţionarului tran locuri, obiceiurilor lor, multă finalitate: cît mai multă veri La I.I.L. ORAŞTIE ciale, ale cooperaţiei meşte şi aspectele legate de activi normelor de igienă, păstrarea
silvănean de la 1848, Editura autenticitate şi căldură. Fieca dicitate, o apropiere cît mai şugăreşti, sanitare. Trebuie să tatea bună a unităţilor contro şi folosirea bazei materiale
Meridiane a încredinţat tipa re precizare pregăteşte înţe organică a relatării de cititor : remarcăm, do la început, dă late. Noi însă n-am făcut-o, din instituţiile de cultură şi
din cel puţin două motive:
rului un competent studiu de legerea personalităţii comple In „frunte călărea Iancu pe ruirea, simţul responsabilităţii, mai întîi, o latură pozitivă e artă, respectarea tarifelor şl
dicat craiului munţilor, Avram xe a craiului munţilor, a mo- calul său preferat, Brutus, îm atribute care i-au adus pe termenelor de execuţie la
Iancu, sub semnăţura distin bilurilor, resorturilor intime brăcat în haine de muntean : Factorii de răspundere - oameni Ja 'convocare pe o vre oricînd văzută, apreciată, de prestările de servicii, condiţii
sului istoric Ştefan Pascu, rec de acţiune. cojoc albastru cu blana de me urîtâ, cu o ploaie densă, venind o cerinţă. In al doilea le de odihnă şi tratament
rînd, controlul obştesc al ma
în staţiunile balneoclimaterice
ce n-a contenit toată ziua.
torul universităţii „Babeş „Copilăria lui Avrămuţ al miel pe margini, pantaloni selor trebuie să treacă dinco
Bolyai" din Cluj. Trimite spre lui Alisandru Iancu" por strimţi vîrîţi în cisme, peste Echipa nr. 17, condusă de Şte lo de scenă, „în culise", pen sînt cîteva dintre aspectele pe
asemenea valenţe şi titlul cu neşte de la casa moţeas mijloc încins cu un şerpar în în apărarea avutuiui obştesc fan Şanta, remarcă şi consem tru a urmări complet şi în care controlul obştesc este
rezonanţe arhaice, dar cu a- că, bătrînă de peste un care pistoalele îşi găseau loc nează în registrul unic de totalitate aspectele legate de chemat să le aibă mereu în a-
tenţia sa. Fără îndoială, exer-
control, la cenţrul de pîine nr.
1
dînci semnificaţii: „Avram veac şi jumătate din Vidra de potrivit' . 6 d>n strada Constantin Do- comerţ, servicii etc. El trebuie citîndu-se în direcţiile indica
Iancu, viaţa şi faptele unui Sus şi trece, de la jocurile cu Nu lipsesc citatele atestînd de pericolul incendiului brogeanu Gherea, întîrzierea să descopere lipsurile, cauze te de lege, el va reuşi să
erou şi martir“. cucuruzi de brad, prin învăţă mărturii directe, fragmente de în aprovizionarea cu pîine le, să propună măsuri care să contribuie la dezvoltarea unei
După parcurgerea în timp a turile prinse la şezători, din scrisori ale contemporanilor, ducă la eliminarea lor.
unor bogate izvoare, multe i- versuri din bogăţia folclorică Conform actelor normative tarea de instalaţii electrice integrala, onorarea doar par Nu ne îndoim nici o clipă atitudini mai înaintate a lu
crătorilor din domeniile supu
ţială a comenzilor la sortimen
nedite, din fondul de manu dedicată imortalizării unor şi instrucţiunilor în vigoare, improvizate, efectuarea lucră tele de panificaţie. La C.L.F. de spusele tovarăşului Cornel se controlului, la combaterea
scrise al Bibliotecii Academi R e c e n z i e momente memorabile ale re şefii de secţii, ateliere, de rilor de sudură în preajma nr. 3 din piaţă, prin acoperi Petruţa, secretarul Consiliului manifestărilor de nepăsare şl
ei Republicii Socialiste Româ voluţiei, unor figuri neîndu pozite şi maiştrii de schimb clădirilor, în interiorul aces şul deteriorat, plouă, ambala local Orăştie al Frontului U-
nia, din fondul de manuscrise plecate : „Bate vîntu-n primă poartă întreaga răspundere a tora sau în alte locuri de pro jele nu se ridică la timp, lip nităţii Socialiste. lipsă de răspundere faţă de
al Bibliotecii Filialei din Cluj vară/ S-a încins un foc în ţa pazei contra incendiilor la ducţie, fără a se respecta nor sesc instalaţiile p.c.i., consta — Avem echipe bune, oa cerinţele populaţiei, Ia respec
a Academiei, din Arhiva In poveştile bătrînilor, ori prin ră/ Că Sever armat pîndeş- locurile de muncă, avînd o- mele de prevenire a incendi tări pe care echipa nr. 19. meni capabili, harnici şi con tarea legilor, devenind cu a-
1
stitutului de Istorie şi Arheo şcolile în care Avrămuţ se te/ Balint la război găteşte/ blignţii precise în această ilor. condusă de Petru Giurgiu, le ştiincioşi, gala oricînd să răs devărat un factor de educaţie
logie din Cluj, din fonduri dovedeşte mereu „eminens". Iară Iancu cel viteaz/ Stă în privinţă. Se interzice, de asemenea, consemnează, în lipsa regis pundă la chemările noastre. civică.
particulare, autorul împlineşte Invită la citit şi titlurile ca-, frunte la năcaz/... Astfel, aceşti factori de exploatarea . Instalaţiilor elec trului unic (de ce, oare?) în Ne vom strădui să efectuăm I. GABOR
o sinteză trainic călăuzită de pitolelor împărţite cu chibzu Nu, nu, nu, robi nu vom fi/ răspundere trebuie să orga trice de iluminat sau forţă
sentimentul de respect şi cin inţă după linia dominantă a Mai bine toţi vom peri/ Nu, nizeze echipe de primă in care prezintă pericol de in
stire pe care-1 datorăm mare vieţii, a evenimentelor. Sînt nu, nu iobagi n-om fi/ vCi-n tervenţie — în caz de incen cendiu şi folosirea de sigu
lui înaintaş. „Sporirea cunoş titluri foarte apropiate, îm mărire vom muri 1“. diu — formate din rîndurile ranţe supradimensionate la
tinţelor veridice, restituirea a- prumutate din preocupările de Sînt potenţate, astfel, dife personalului din subordine tablourile de distribuţie.
devărului, aşezarea şi judeca zi cu zi ale poporului, toate rite momente ale desfăşurării pe fiecare schimb, care tre Este obligatoriu ca sursele
rea urei personalităţi istorice, foarte sugestive : „Semne pre evenimentelor. Cu toate aces buie să fie instruit lunar cu de apă (hidranţi de incen-.
în condiţiile concrete ale vre vestitoare", „Vînt de liberta tea, dominanta stilului rămîne sarcinile ce-i revin, pe baza diu, bazine etc.) să se afle
mii şi ale locului, potrivit cu te peste ţara Ardealului", sobrietatea, conciziunea, lim regulilor generale de preveni permanent în bună stare de
gîndirea ştiinţifică materialist- „Primăvara poporului român", pezimea. Un epilog al bătăliei re a incendiilor ce sînt afişa funcţionare, căile de acces
istorică — toate acestea îm „Se stîrneşte furtuna", „Toţi a 500 de moţi cu vreo 3 000 te la fiecare atelier, depozit spre acestea să fie libere, iar
preunate îl înfăţişează pe A- pentru unul şi unul pentru de honvezi ai lui Vasvari e etc. în jurul depozitelor de carbu
vram Iancu ca o figură lumi toţi", ş.a Comentariile, uneori rezumat astfel: „Muntele era Şefii de secţii, ateliere şl ranţi să fie menţinută o per
noasă, mîndră la chip şi cu scurte şi directe, alteori voit curăţat, pe la mijlocul lui iu depozite au obligaţia să su fectă ordine şi curăţenie.
rată la cuget, mare în fapte detaliate, încărcate de amă lie, de cei nechemaţi". pravegheze păstrarea, între Şefii de secţii, ateliere, de
şi strălucitoare în gînduri, vi nunte semnificativ colorate Bogata ilustraţie, de calita ţinerea şi funcţionarea co pozite, precum şi maiştrii, de
teaz în lupte şi mărinimos întregesc armonios relatarea te, reprezentîndu-1 pe Iancu respunzătoare a materialelor schimb trebuie să urmăreas
faţă de cei fără apărare" ■— evenimentelor, care, astfel în diferite perioade ale vieţii, de stingere din dotarea locu că, la terminarea programului
precizează autorul în „Cuvîn- prezentate, primesc greutatea obiectele şi casa unde s-a năs lui de muncă respectiv. De de lucru, să nu rămînă focuri
tul către cititori". întreaga lu faptului de viaţă trăit aievea. cut, scrisori, chipurile tribuni asemenea, trebuie să aibă aprinse în sobe, iar cenuşa
crare vine să argumenteze în Strălucitele minţi afirmate lor săi, ale altor figuri lumi grijă ca teritoriul obiectivu să fie stinsă cu apă şi apoi
tr-un stil vioi, apropiat, presă pe Cîmpia Libertăţii de la nate ale revoluţiei, toate în lui să fie menţinut în per depozitată în locuri special
rat în descrieri cu vorbe mo Blaj obligă la reflecţii: „Vre tregesc textul întărind senza manenţă curat. intervalele amenajate. De asemenea, să
ţeşti, această afirmaţie de sin muri deosebite ridică pe pie ţia întîlnirii efective, la ter dintre clădiri sau căile de nu rămînă în prize reşouri,
teză. Cartea se citeşte pe ne destale de eroi oameni deose minarea cărţii, cu acest „om acces din interiorul secţiilor radiatoare sau alte aparate e-
răsuflate. Captivează de la biţi, la vîrste tinere şi foarte mistuit de o flacără puternică, să nu fie folosite pentru de lectrice.
prima filă. de la pitorescul tinere. Tineri care se dovedesc aceea a propriului său popor, pozitarea materialelor com încălcarea normelor de
capitolului „Oameni şi locuri , oameni politici, destoinici, fă cu care se contopise insepa bustibile : deşeuri, materii pri prevenire a incendiilor, pre
adevărată operă literară, ^ ne ră a .fi învăţat în şcoli ştiinţa rabil, la o vîrstă căreia numai me sau finite. văzute în »acte normative şl
lipsită însă de rigurozitate politică, tineri ce se vădesc vremurile revoluţionare îl In sarcina şefilor de secţii, instrucţiuni, se sancţionează
ştiinţifică în precizarea struc imprimă maturitatea oamenilor ateliere şi depozite intră si conform H.C.M. 2 285/969 cu
amendă de la 100 la 3 000 de
turii geografice a Apusenilor, vrednici conducători de oşti, cu bogată experienţă a vieţii". obligaţia de a urmări şi in iei.
a locurilor în care s-a ivit, a fără a-şi fi petrecut anii aple ILEANA LASCU terzice cu desăvîrşire execu