Page 2 - Drumul_socialismului_1972_09

j y.^^i^.BCTEgEMryjgEgai wmBSsssassnan^mx
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 488 © VINERI 1 SEPTEMBRIE 1972

A6/TAŢIA VIZUALĂ MILITANTĂ -

IMPERATIV IR SIIMUIARIA ÍRIRECERII

Un element esenţial al ac­ instalaţia electrică pentru a nale, din prevederile cincina­ mm 1 Luptaţi pentru reducerea Proiectul Legii finanţelor
tivităţii politico-educative de fi luminate noaptea. Am mon­ lului. staţionărilor. Nu uitaţi — a-
masă îl constituie gama di­ tat pînă acum 16 asemenea ...Oriunde, în secţiile com­ trage atenţia un panou —- că
versă de forme şi mijloace „felinare" pe aleea principa­ binatului siderurgic, oamenii într-un singur minut se pro­
prin care aceasta se adresea­ lă, fiecare cu cîte patru lo­ se simt chemaţi la înfăptuirea duc 1,7 tone laminate!“. „La-
ză oamenilor, dialoghează cu zinci. Le extindem şi în sec­ sarcinilor de producţie. „Coc- Dobânzile majorate să crească progresiv,
ei. In această gamă diversă ţii. sari, realizîndu-vă angajamen­ minatori finisatori 1 — se a-
de forme, agitaţia vizuală se In toate secţiile au fost re­ tul de a asigura o rezistenţă dresează un alt panou. Recu-
perînd un metru liniar pe ţa-
afirmă ca unul din mijloacele văzute şi reîmprospătate pa­ medie a cocsului de 74 la su­
cu largă eficienţă în rîndul nourile destinate agitaţiei vi­ tă. veţi contribui la reduce­ glă de relaminare pe schimb
ma-elor. zuale, adecvîndu-le noilor ce­ rea consumului de cocs la fur­ realizăm anual economii echi­ în raport cu gradul şi durata imobilizărilor
valente cu valoarea a 15 te­
La Combinatul siderurgic rinţe. La nivelul combinatului nale I", sînt îndemnaţi cocsa- levizoare 1".
Hunedoara, organele de par­ Oamenii Combinatului side­
tid acordă un interes major rurgic Hunedoara se întîlnesc lor, ar stimula creşterea co­
organizării agitaţiei vizuale în fiecare zi, la locurile de Proiectul Legii finanţelor, e- cialitate care activează în do­ interesării şi a factorilor de
la fiecare loc de muncă, a- Osmoza îndemn — muncă, cu îndemnuri care-i laborat în conformitate cu ho- meniul financiar-bancar. răspundere pentru lichidarea
ceasta dovedindu-se un real mobilizează, care le stimulea­ tărîrile Conferinţei Naţionale Gratie practicii încetăţenite
stimulator al întrecerii socia­ ză întrecerea pentru mai mult, a partidului cu privire la per­ în activitatea organelor de cauzelor de imobilizări de
liste, un permanent şi activ angajament—faptă mai bine şi mai ieftin. Avînd fecţionarea conducerii, orga­ partid şi de stat, de a pune fonduri mai mult ca în pre­
factor mobilizator în înfăptu­ mereu alături asemenea che­ nizării şi dezvoltării planifica­ în dezbaterea maselor de oa­ zent cînd sancţiunile se apli­
irea sarcinilor. mări, găsind în ele adevăruri te a vieţii economico-sociale meni ai muncii principalele că în mod liniar.
I.a articolul nr. 52 se pre­
— Preocuparea noastră es­ nostru, aş putea spune că a- rii, iar furnaliştilor li se atra­ grăitoare pentru mersul îna­ a ţării, are menirea să creeze probleme ce privesc naţiunea vede că: „In cazul în care
noastră socialistă, avem posi­
te ca să îmbunătăţim perma­ gitaţia vizuală e organic le­ ge atenţia : „Reducînd consu­ inte, răspunsul lor sînt fap­ un nou cadru legal pentru în­ bilitatea ca din faza de pro­ unitatea economică şi-a imo­
nent această formă a muncii gată de activitatea producti­ mul de cocs cu 1 kg/tonă fon­ tele. Şi faptele siderurgiştilor tărirea rolului finanţelor şi iect să ne aducem aportul la bilizat o parte din mijloacele
politico-educative de masă, în vă. In afară de panourile ce tă, veţi obţine o economie de hunedoreni sînt concludente ¡ creditului în constituirea şi îmbunătăţirea legilor ce vor circulante, din care cauză nu
aşa fel ca ea să răspundă relevă angajamentele asuma­ 1 200 000 lei anuali". La blu­ la adunarea generală a repre­ repartizarea resurselor finan­ apare, prin sugestii şi propu­ mat poate efectua în mod cu­
sarcinilor mari pe care pro­ te, avem afişate şi criteriile ming, laminatorii se întîlnesc zentanţilor oamenilor muncii ciare în economia noastră so­ neri. De aceea, mă simt da­ rent plăţile, banca îl poate a-
gramul partidului ni le pune întrecerii socialiste, obiective­ zilnic cu îndemnul prin care s-au raportat peste plan 30 cialistă. Se degajă cu preg­ tor să fac şi eu unele propu­ corda în mod excepţional un
în faţă — precizează tovară­ le planului cincinal. La sec­ li se spune că, reducînd con­ milioane lei la producţia glo­ nanţă din proiect că, în în­ neri referitoare la proiectul credit special..". La acest ar­
şul Florean Stanciu, activist ţia I furnale, de pildă (se­ sumul de metal cu 0,1 kg/to­ bală, 62 milioane lei la pro­ tărirea rolului finanţelor şi Legii finanţelor : ticol propun să se facă urmă­
cu munca politică de masă la cretar al comitetului de par­ nă. vor obţine economii echi­ ducţia marfă vîndută şi înca­ creditului, o sarcină deosebi­ Aş începe cu articolul nr. toarea precizare : Pentru cre­
comitetul de partid pe combi­ tid Schvartz ' Arcadie), la fie­ valente cu 10 apartamente de sată, iar la cheltuielile pe tă revine şi cadrelor de spe- 50 unde se prevede că „Pen­ ditul special unităţile econo­
nat. La noi, organele şi orga­ care furnal e afişat angaja­ confort sporit. Pe aleea ce 1 000 lei producţie marfă s-a tru creditele restante, unită­ mice plătesc dobtnzi majora­
nizaţiile de partid, comitetele mentul asumat de colectiv şi duce la grupul de laminoare, obţinut o reducere de 3.39 ţile economice plătesc dobînzl te care cresc progresiv cu
sindicale manifesta Interes defalcat pe echipe. Fiecare e- zeci de panouri amintesc la- lei, ceea ce echivalează cu majorate". Pe lîngă această gradul şl durata Imobilizări­
pentru ca agitaţia vizuală la chipă îşi poate vedea zilnic un volum de economii supli­ precizare propun să se preva­ lor.
locurile de muncă să fie în angajamentul pe care îl are minatoriior, lăcătuşilor, elec­ mentare de 13 milioane lei pe FONDURILE AVANSATE dă următoarea reglementare : Propun aceasta pentru că
aşa fel realizată ca să a- de înfăptuit, iar la intrarea tricienilor angajamentele lua­ 7 luni. Iată cum, adresîndu-se Dobînzile majorate vor creşte în prezent, conform H.C.M.
tragă, să se impună, să mo­ principală, un panou aminteş­ te în Întrecere, îndemnîndu-i direct oamenilor, agitaţia vi­ progresiv cu gradul şl durata nr. 858/1970, se prevede pen­
bilizeze. Aş dori să subliniez te angajamentul la nivelul la o muncă chibzuită, econo­ zuală de la C.S.H. realizează imobilizărilor. tru astfel de credite plata u-
că, la noi, ea a fost corelată secţiei. Sînt aici şi o seamă osmoza dintre îndemn, anga­ ÎNTREPRINDERILOR Această propunere pe care nor dobînzi majorate progre­
cu sarcinile ce le avem de de chemări privind reducerea micoasă. „Electricieni şi lă­ jament şi faptă. o fac este motivată de două siv cu durata imobilizărilor şi
înfăptuit, cu angajamentele ne consumului de cocs, folosirea cătuşi de la laminorul 650 LUCIA LICIU (Urmare din pag. 1) măreşte, recuperarea se eşa­ considerente. In primul rînd ca atare consider a fi prelua­
care nl le-am asumat în în­ capacităţilor de producţie etc. lonează pe un număr mat pledează faptul că nivelul tă această prevedere de Le­
trecerea pentru întîmpinarea La laminorul bluming, tovară­ Faptul că în această peri­ mare de api, iar colectivele cantitativ şi durata imobiliză­ gea finanţelor, care constituie
Conferinţei Naţionale, a zilei şii- Gheorghe Şerban, locţiitor oadă unele întreprinderi au de muncă din unităţile respec­ rilor, corelate cu cauzele ce cadrul general al reglementă­
de 23 August, a celei de a al , secretarului comitetului de Schimb de experienţă realizat încă produse şi acti­ tive rămîn cu datorii neono­ au generalizat aceste imobi­ rii relaţiilor din acest dome­
25-a aniversări a proclamării partid, Taugner Norbert şi Iu­ vităţi cu pierdere şi o dinami­ rate faţă de societate. lizări, reflectă un anumit ni­ niu.
Republicii. lian Drăgan au merite deose­ că lentă de scădere a cheltu­ Sarcinile deosebite ce au vel calitativ al activităţii u- Faptul că actualele regle­
— Pe aleea principală, la bite în realizarea unei mobili­ privind organizarea ielilor materiale arată că în rezultat din raportul tovară­ nităţilor şi, în consecinţă, se mentări prevăd ca unităţile e-
intrarea în combinat, atrag zatoare şi atrăgătoare agitaţii această direcţie mai sînt de şului Nicolae Ceauşescu, din impune o sancţiune diferen­ conomice să plătească dobînzi
plăcut atenţia acele „felinare" vizuale, atît în ce priveşte rezolvat o serie întreagă de rezoluţiile Conferinţei Naţio­ ţiată prin intermediu! dobînzii majorate progresiv numai c î
— să le denumim aşa — in­ conţinutul cit şi forma. La activităţii cabinetelor probleme. Aceasta obligă con­ nale nu se pot realiza fără o în raport de aceşti parametri. durata imobilizărilor pentru
genios realizate, pe ale căror laminorul de 650 mm (secre­ ducerile şi colectivele de reconsiderare totală de către Astfel, imobilizarea de mij­ creditele speciale subliniez că
geamuri sînt scrise texte cu tar ing. I. Cîndea), la O.S.M. muncă din unităţile respecti­ fiecare unitate a opticii, a loace circulante pe o durată în acest proiect de lege pro-
un conţinut mobilizator. Sînt II (secretar V. Petroiescu, iar pentru ştiinţele sociale ve să găsească de urgenţă po­ concepţiei cu privire la redu­ de două, patru sau şase luni gresivitatea acestor dobînzi
texte care, citindu-le, te fac responsabil cu propaganda sibilităţi, soluţii, căi şi mij­ cerea cheltuielilor de produc­ în proporţie de 110, 120 sau trebuie să fie şi în raport de
într-adevăr să meditezi. Am ing. Ion Cioroianu), la secţia La Cabinetul judeţean de partid a avut loc, recent, loace de reducere a cheltuieli­ ţie si sporirea veniturilor ce 140 la sută în raport cu ni­ proporţia imobilizărilor, aceas­
remarcat, de pildă, un text ce a Il-a aglomerare (secretar I. un schimb de experienţă, de opinii şi păreri privind or­ lor do producţie, de folosire trebuie obţinute cu fiecare velul optim al acestor mijloa­ ta din considerentele arătate
atrage atenţia că dacă fieca­ Postolache), la secţia a Il-a ganizarea activităţii la cabinetele pentru ştiinţele socia­ mai bună a fondurilor din leu investit, fără o urmărire ce denotă în fiecare caz un la motivarea propunerii de la
re salariat al C.S.H. ar îmbu­ furnale, la fabrica de gudroa- le, centrele şi punctele de informare şi documentare, dotare şi de realizare a unei riguroasă a rezultatelor eco­ grad diferit de gospodărire a articolul nr. 50. Pentru că,
nătăţi cu numai cinci minute, ne, la cea de oxigen, agita­ pentru asigurarea unei informări operative a comunişti­ eficiente corespunzătoare. Nu­ nomice obţinute în fiecare e- mijloacelor circulante şi este este un fapt ştiut că înseşi
zilnic, folosirea timpului de ţia vizuală e într-o strînsă le­ lor şi celorlalţi oameni ai muncii cu problemele politicii mai aşa se poate ca fiecare tapă şi a duratei de recupe­ firesc ca şi dobînzile majora­ interesele generale ale econo­
lucru, s-ar putea obţine o e- gătură cu sarcinile economice interne şi externe a partidului şl statului nostru. In ca­ întreprindere, fiecare colectiv rare a fondurilor avansate te să se facă în funcţie de miei naţionale şi necesitatea
conomie echivalentă cu un concrete, mobilizează, iar e- drul dezbaterilor şi-au expus părerile activişti ai cabi­ de muncă să restituie socie­ de stat. Iată de ce se cere ca acest spirit gospodăresc pen­ întăririi principiului gestiunii
autoturism „Dacia 1100". ficienţa e evidentă. De fapt netului judeţean, secretari şi şefi de sectoare de la co­ tăţii într-un termen cît mai în toate unităţile economice tru o mai bună cointeresare a economice admit • necesitatea
— „Felinarele" de care spu­ în toate secţiile agitaţia vi­ mitetele municipale şi orăşeneşti de partid şi alţi tova­ scurt fondurile ce i-au fost luinedorene să se acţioneze cu întreprinderilor, aplicării unor sancţiuni cu
neţi sînt pe cît de atrăgătoa­ zuală e axată pe sarcinile e- răşi cu munci de răspundere pe linie de propagandă. puse la dispoziţie pentru rea­ toată hotărirea pentru reali­ în al doilea rînd aş aminti caracter de progresivitate.
re. pe atît de utile. Fiecare conomice ce ne revin din In cuvîntul lor vorbitorii s-au ocupat de unele aspecte lizarea sarcinilor de plan. zarea indicatorilor de eficien­ că proiectul Legii finanţelor,
are patru feţe şi fiecare fată programul partidului, din do­ organizatorice legate de extinderea şi dotarea acestor Avem din păcate unităţi e- tă. pentru dobîndirea unor stabilind o anume progresivi- NICOLAE ŞUTA
un alt text. Se lucrează la cumentele Conferinţei Naţio- eficiente mijloace ale muncii de propagandă, de mo­ conomice la care realizările succese de seamă în acest tate a dobînzilor aferente cre­ inspector princinal ia Sucursala
dul cum şi-au desfăşurat ele activitatea pînă in prezent, din prima parte a anului cu­ domeniu hotărîtor pentru pro­ ditelor restante, în raport de Hunedoara-Deva a Băncii
adică cum au fost utilizate de către organizaţiile ch par­ rent sînt mult sub posibilită­ gresul economic al ţării. nivelul şi durata imobilizări­ Naţionale
tid în informarea operativă şi documentarea agitatorilor, ţile pe care le au, nu con­
propagandiştilor şi lectorilor. Unele cabinete şi centre cordă cu exigentele actuale.
Brigăzi de tineret cu producţie sporită de informare şi documentare din judeţ (de la Hunedoa­ De exemplu, la minele din
ra, Petroşani, Haţeg etc.) au dobîndit o anumită expe­ Valea Jiului venitul net rea­
(Urmare din pag. 1) tru Lingurar, losif Cazan, rienţă în organizarea consultaţiilor şi a răspunsurilor la lizat la 1000 lei fonduri de pro­ Cym pregătiţi producţia
loan Cărăban, Cornel Sturza întrebările pbs’e dă'bătfă comunişti, de diferite categorii ducţie a fost mai mic cu 95
nul acesta sînt „absente". Re­ şi Clement Gîndac poartă de oameni ai muncii asupra problemelof actuale ale po­ dfe " lei faţă de planificat.
buturile au fost înlăturate in pecetea hărniciei şi destoini­ liticii interne şi externe a partidului Şi' statului, a noilor Beneficiile la 1000 lei fonduri
totalitate. Alte acte de Indis­ ciei lor. legi şi hotărîri apărute. S-a discutat, de asemenea, de­ fixe au iost realizate numai de grîu a anului viitor ?
ciplină sînt simple amintiri. - Rezultatele deosebite ob­ spre componenţa şi organizarea activelor obşteşti ale în proporţie de 66,3 la sută.
înalta responsabilitate faţă ţinute de aceste două brigăzi acestora. La „Vidra" Orăştie, in loc de
de muncă a fiecărui tinăr a de tineret - menţiona secre­ Schimbul de experienţă a fost întregit cu prezenta­ 20,9 procente rentabilitate Una din acţiunile de o de­ — Cooperativa agricolă din berate cu prioritate de plan­
permis ca indicii de utilizare tarul comitetului de partid, rea, de către tovarăşii David Lazăr, secretar al Comite­ planificată, s-a realizat numai osebita importanţă cu care Ilia a obţinut cea mai ridica­ tele premergătoare. Pe supra­
a maşinilor să crească in a- losif Becheş - sînt rodul tului judeţean de partid, Nicolae Andronache, şeful sec­ 18,4 la sută. I.M. Hunedoara, sint confruntaţi lucrătorii o- tă recoltă de la înfiinţarea ei, feţele libere s-a făcut fertili­
ceste secţii cu peste 5 la su­ muncii tinerilor care le alcă­ ţiei de propagandă a Comitetului judeţean, şi loan Ba I.M. Barza şi C.M.N. Deva goarelor în această perioadă depăşind producţia medie pla­ zarea cu superfosfat pe 50 de
tă, să se obţină o producţie tuiesc, rezultatul competen­ cinschi, directorul Cabinetului judeţean de partid, a sar­ pentru activitatea proprie nu o constituie pregătirea temei­ nificată cu 350 kg grîu la hectare şi se lucrează la efec­
de peste 2,5 milioane lei, vo­ ţei cu care organizaţia de ti­ cinilor ce revin organelor şi organizaţiilor de partid — au realizat nici unul din Indi­ nică a recoltei de grîu a anu­ hectar si realizînd peste pre­ tuarea arăturilor. Pentru întă­
lumul economiilor la preţul neret se preocupă de îndru­ în contextul hotărîrilor Conferinţei Naţionale - pe li­ catorii care exprimă eficienta lui viitor. Cunoscînd rezulta­ vederi 92 000 kg boabe — ne-a rirea răspunderii mecanizatori­
de cost să fie de peste marea şi controlul activităţii nia intensificării activităţii de propagandă şi a muncii economică. tele înregistrate şi aportul fi­ relatat inginerul şef al unită­ lor, s-a stabilit să angajăm
80 000 lei. Tinerii acestor bri­ acestora. Realizările lor ne politico-educative de masă. S-a subliniat, de către vor­ In faţa unor asemenea re­ ecărui factor în balanţa pro­ ţii, Valentin Ciobanu. Rezulta­ lucrările în acord global, în-
găzi conduse de strungarul bucură şi ne gîndim că ast­ bitori, necesitatea actualizării permanente a materialelor zultate, în mod firesc se pune ducţiei de cereale păioase a tul nu este înlîmplător, spo­ credinţînd ca în fiecare bri­
Petru Caraşcă şi sudorul lo- fel de brigăzi să le extin­ cu care sînt dotate cabinetele pentru ştiinţele sociale, întrebarea: Cum şi în cît anului curent, este firesc ca rul de recoltă datorîndu-se gadă cîte doi tractorişti să
sif Piper s-au aliniat, deci, dem în toate secţiile. centrele şi punctele de informare şi documentare şi a timp se vor recupera fondu­ încă de pe acum, în toate uni­ strădaniei depuse de către facă pregătirea terenului şt
cu toată abnegaţia şi dăru­ Acum, după mai multe luni organizării unor activităţi mult mai susţinute în cadrul rile avansate de societate tăţile agricole, să fie stabili­ mecanizatori şi cooperatori semănatul.
irea la hotărirea întregului de la instituirea brigăzilor de acestora. pentru activitatea acestor în­ te măsuri corespunzătoare în pentru a aplica regulile agro­
colectiv al întreprinderii de a tineret, rezultatele lor în Cu acest prilej s-au expus, pe larg, principalele di­ treprinderi ? Este clar că în vederea fructificării mai de­ tehnice avansate. Ca mod de — In acest an, la C.A.P.
realiza cincinalul înainte de muncă se măsoară bărbăteş- recţii şi orientări pentru organizarea noului an de învă- condiţiile cind venitul net ob­ pline a potenţialului existent amplasare, griul s-a cultivat Burjuc s-a depăşit producţia
termen. Faptele de muncă te cu cele ale vîrstnicilor. A ţămînt de partid — acţiune de mare însemnătate pentru după leguminoase pe 54 de totală de grîu planificată cu
ale lui loan Cozma, Gelu determinat acest lucru price­ îmbunătăţirea calitativă, de conţinut a muncii de pro­ ţinut cu fondurile rulate este şi a experienţei acumulate. hectare, după prăşitoare pe 12 000 kg — ne spunea pre­
Dărăban, Viorel Prlcăjan, Pe­ perea şi hărnicia tinerilor. pagandă. mereu sub nivelul planificat Cum se materializează aseme­ 141 hectare, iar după păioase şedintele unităţii, Viorel Arde-
şi durata de recuperare se nea deziderate? pe 70 de hectare, in ceea ce leanu. Ţinînd seama de im­
portanta fertilizării terenului,
priveşte fertilizarea, în total s-au procurat deja 15 tone de
s-au administrat 65 000 kg su- superfosfat, iar pe 20 de hec­
perfosfat şi azotat. In com­ tare am stabilit să adminis­
SN VALEA JIULUI Jiului. Oameni care au ciş- ceastă ordine de idei este unde noul angajat este pri­ plexul de lucrări care au in­ trăm îngrăşăminte naturale,
tigat între 2 500 — 4 500 lei
de subliniat deosebita im­
mit cu solicitudine, cu aten­
fluenţat decisiv soarta recol­
acţiune care este în curs de
încă din primele luni du­ portanţă pe care o capătă ţie, primit cum se spune cu tei un loc de primă importan­ desfăşurare.
pă ce au luat „startul" în in cadrul procesului firesc braţele deschise. Aici se gă­ ţă l-a ocupat pregătirea gră- Timpul care a mal rămas
Fapt îndeobşte recunos­ Se dau bătuţi. Dezertează legate strins de producţie şi munca din subteran se gă­ de împrospătare a colecti­ seşte de fapt „cheia" pro­ dinărească a patului germina­ pînă la începerea însămînţă-
cut : problema acută, de — cu alte cuvinte. Nu re­ aspectele aşa-zis colaterale, sesc la Lonea — Constantin velor de muncă, a brigăzi­ blemei ; in atenţia, în grija tiv şi respectarea perioadei rilor de toamnă este relativ
stringentă actualitate, a spo­ zistă sau, cum se mai spu­ prin care el urmăreşte zi Bicu, din brigada condusă lor şi echipelor cu noi şi noi faţă de schimbul de mîine optime de semănat. Apreciez scurt. Se constată însă că în
ririi producţiei şi producti­ ne, nu se acomodează cu de zi, la faţa locului, in de loan Cojocaru, Ieremie promoţii de muncitori care al generaţiei de mineri, în că numai pe seama unor lu­ numeroase cooperative agrico­
vităţii muncii în exploatări­ tensiunea şi temperamentul, cantină, la dormitoare, cum Dragoş şi Teodor Dîrjan de îndrăgesc meseria de miner, felul cum sint îndrumaţi crări de calitate la pregătirea le se desfăşoară anevoios ac­
le miniere ale Văii Jiului cu disciplina riguroasă a se simte, ce are de spus Ia Vulcan, Constantin Băr- felul cum decurge integra­ primii lor paşi pe noile ar­ terenului, al căror efect s-a ţiunile de eliberare şi pregăti­
depinde, intr-o covîrşitoare muncii din subteran. Carac­ noul venit la mină. bulescu de la Paroşeni, Con­ rea, se poate spune, asimi­ tere subterane. Este demnă resimţit în reducerea conside­
măsură, între alţi factori, terele tari, dirze, ambiţioa­ Fără a-l împăuna cu me­ stantin Buta şi Alexandru larea lor in microcolective- de toată aprecierea stăruin­ rabilă a gradului de îmburuie- re a terenului, condiţionarea
de împrospătarea şi omoge­ se, încearcă, rezistă, nu fac rite şi a-i crea o aureolă Triuţă de la Lupeni, ca şi le de muncă, alături de oa­ ţa numeroşilor şefi de bri­ nare a culturii, s-a obţinut seminţelor, precum şi fertili­
nizarea colectivelor de mun­ paşi înapoi, se integrează in de pe urma căreia să se in­ mulţi, mulţi alţii. meni cu „state" mai vechi găzi, de echipe, a multor un spor de producţie de cel zarea solului. Situaţii îngrijo­
că cu noi contingente de disciplina muncitorească şi fatueze — pericol la care Remunerarea echitabilă a şi experienţă bogată, cu o mineri de a se apropia de puţin 700—800 kg grîu la hec­ rătoare în această privinţă se
1
muncitori în subteran, îşi însuşesc rigorile severe sint supuşi mulţi oameni muncii este, fireşte, un as­ educaţie muncitorească ro­ noii veniţi şi a le vorbi cu tar. întîlnesc îndeosebi la C.A.P.
de eliminarea fenomenului ale muncii de miner. buni, merituoşi şi care une­ pect din cele mai importan­ bustă. înţelegere, de la om la om, Sîntem convinşi că nu am Clopotiva, Nădăştia de Jos,
fluctuaţiei forţei de muncă, Intre aceşti doi poli de ori uită să se apere de bra- te şi delicate care „leagă" In acest context, pe lingă de a le orienta preocupările atins încă limita superioară Roşoani, Nandru, Cărăstău si
de stabilizarea şi ridicarea atitudine şi comportament şi a le cultiva „gustul", pa­ a posibilităţilor de sporire a altele — unităţi unde şi în
calificării profesionale a intervin, în cele mai frec­ siunea pentru profesia de recoltei, că, punînd in valoa­ anul trecut recoltele au fost
întregului efectiv de munci­ vente cazuri, numeroşi fac­ miner. re toate rezervele existente, sub nivelul posibilităţilor. Es­
tori. Prezentînd o importan­ tori de ordin subiectiv care In această ordine de idei vom depăşi simţitor nivelul te de aşteptat ca, ţinînd sea­
ţă deosebită pentru asigu­ determină, în ultimă instan­ se cuvine relevată necesi­ producţiei stabilite pentru ur­ ma de deficienţele ce s-au
rarea producţiei de azi, din ţă, poziţia omului faţă de Noi orizonturi subterane, tatea ca organizaţiile de mătorul an al cincinalului, în­ manifestat în anii precedenţi
decada şi luna viitoare, a- misiunea ce i se încredin­ partid, cele sindicale şi deplinind astfel prevederile în privinţa pregătirii recoltei
ceste laturi ale unei com­ ţează. In timp ce la alte ex­ TJ.T.C. să trateze sistematic, înainte de termen. Desprin- de grîu, specialiştii din uni­
plexe activităţi, se repercu­ ploatări miniere, ,.păsările cu sporită răspundere şi nu zînd o serie de învăţăminte tăţi, preşedinţii C.A.P., meca­
tează cu efecte din cele mai călătoare" nu apucă să-şi facultativ sau în mod ocazi­ din experienţa de pînă acum nizatorii şi cooperatorii să
decisive asupra producţiei facă cuib şi migrează mereu noi orizonturi wiaţă onal. aspectele legate de for­ s-au stabilit şi s-a trecut la în­ întreprindă neîntîrziat măsuri
de cărbune din Valea Jiu­ din cracă în cracă, la Uri- tificarea climatului de mun­ făptuirea unor măsuri meni­
lui în perspectiva acestui ari cani, de pildă, problema sta­ că, de omogenizarea şi su­ te să asigure o temelie trai­ energice în scopul intensifică­
ca şi a sarcinilor actualului bilizării noilor veniţi e pe darea colectivelor, de edu­ nică recoltei viitoare. Ampla­ rii lucrărilor care condiţionea­
cincinal cale de a fi soluţionată în care la noii veniţi a trăsă­ sarea culturii s-a făcut după ză buna desfăşurare a însă-
Cum se înţelege, acest condiţii optime. Intr-una din vuri şi elogii — directorul omul de mină. Electrodul un şir întreg de factori care turilor de caracter proprii leguminoase, care reprezintă mînţărilor de toamnă, măsuri
aspect al lucrurilor nu es­ zile l-am întîlnit pe ingine­ de la Uricani a devenit — care asigură însă sudura alimentează fluctuaţia, apar minerilor, muncitorilor îna­ aproape 10 la sută din supra­ care să permită efectuarea
te „descoperit“ acum, el es­ rul Nicolae Nicorici. direc­ am putea spune — un intimă, arcul voltaic, incan­ încă in destule locuri şi intaţi. O asemenea preocu­
te binecunoscut şi, prin ur­ torul exploatării miniere, o- prieten, un confident, un descent de „cuplare" spiri­ cauze cu o pronunţată notă pare statornică se rambur­ faţă, după prăşitoare — 60 semănatului pe toate suprafe­
mare, în numeroase locuri cupîndu-se cu tot atîta gri­ tuală a oamenilor are insă subiectivă. Noul venit Ia sează. in mod negreşit, cu la sută, iar restul după păioa­ ţele la timp, la un nivel ca­
şi la nivelul multor foruri jă de producţia extrasă din interlocutor al gîndurilor mină, încă nedeprins cu ri­ efecte favorabile în între­ se. De menţionat că s-a avut litativ superior — factori ho-
au fost adoptate măsuri co­ subteran ca şi de felul cum celor noi veniţi la mină ; se un efect din cele mai deo­ gorile muncii în subteran, gul curs al producţiei, în în vedere ca terenurile ocu­ tărîtori în sporirea recoltei
respunzătoare de soluţiona­ sînt asigurate condiţiile de îngrijeşte de cazarea lor. sebite, favorabile. Este, de­ se află în faţa unui univers întreaga activitate.
re a lucrurilor. Progresele cazare — masă pentru noii mănîncă împreună la canti­ sigur, extrem de important necunoscut, cu . numeroase ...In căutarea diamantului pate cu prăşitoare să fie eli­ la hectar.
— deşi încă nemulţumitoa- veniţi. O înţelegere superi­ nă, îşi mărturisesc sincer, că de la un capăt la altul taine care i se dezvăluie,
re — sînt evidente. Fluctu­ oară a menirii şi răspunde­ deschis gîndurile. al Văii Jiului, în camere treptat-treptat. In aceste negru din adîncuri, ce e-
mană lumină şi energie,
aţia bate în retragere. Oa­ rilor ce decurg din funcţia de In felul acesta se explică confortabile, in peste 2 400 momente, de cele mai mul­ forăm în subteranele pă-
meni noi, îndeosebi tineri, conducător: directorul pre­ de ce brizări ca cele condu­ de adrese noi, in cămine, se te ori decisive pentru opţiu­ mîntului. descoperind noi
veniţi din toate zările ţării, tinde producţie, este intran­ se de Constantin Grădinaru, găsesc numeroase gazde os­ nea. lui. el simte, poale mai orizonturi de cărbune. Tot­
căpătînd „botezul" minei, sigent, cutreieră zilnic mina Constantin Trifan, dobindind pitaliere ale celor ce vin să mult decît oricînd, nevoia odată. însă. în procesul mun­
gustă din apa Jiului şi sc în lung şi în lat dar nu ui­ în ultimul timp performan­ se aclimatizeze cu mediul cuvîntului de îmbărbătare, cii. descopertăm noi ' ori­
statornicesc definitiv pe a- tă o clipă că alte răspun­ te deosebite, doborind re­ de la „zi" şi mai ales cu a sfatului înţelept, a exem­ zonturi de viaţă, creăm noi
ceste meleaguri. deri îi revin şi la suprafa­ corduri la vitezele de avan­ cel din subteran, al acestei plului minerilor de acum destine, noi eroi.
Imaginea luminoasă a u- ţă : noul venit să simtă am­ sare la lucrările de pregă­ uzine subterane —- cum a formaţi fortificaţi la şcoa­ N-ar avea căldură şi lu­
bianţa unui colectiv ospita­ tiri — demne de invidiat numit-o Geo Bogza. la muncii, simte nevoia u-
nor asemenea constatări es­ mină. cărbunele Văii dacă
lier. primitor, plin de soli- pe întreaga Vale a Jiului Cum limpede este pentru mărului tovărăşesc, vrea cei care-l scot la zi n-ar fi
te însă eclipsată, pe alo­ citudine şi atenţie. Este — n-au în componenţa lor oricine, in îndeplinirea sar­ să-şi desluşească cit mai aşa cum sint ei : oameni
curi, de apariţia unor ano­ foarte bine — şi producţia oameni cu prea vechi state cinilor de producţie,' în re­ limpede perspectiva, orizon­ dîrji. cu voinţă incandescen­
in minerit, oameni cu em­
malii. în care apa Jiului se nu pierde —. dimpotrivă, blemă, ci elemente tinere, zultatele obţinute se reflec­ tul. La drept vorbind, care tă. oameni la care suprema
tulbură parcă. încă mulţi nu are decît de cîştigat, prin dornice de afirmare, ambi­ tă cel mai bine nu numai dintre tineri nu se gîndeş- datorie a muncii se armo­
cantitatea de muncă, efortul
din noii veniţi în Vale stau faptul că programul de lu­ ţioase în a-şi pune în valoa­ depus, ci şi climatul de te stăruitor la viitorul lui, nizează cu aceea a bărbăţiei,
la felul cum şi-l clădeşte.
a solidarităţii umane.
o săptămină. două. o lună cru al directorului minei re aptitudinile, forţa, cute­ muncă existent în colectivul Nu sînt unicate, singulare Orizonturilor subterane Ii
sau mai mult şi după ce Uricani este judicios împăr­ zanţa. Exemplificarea nu respectiv spiritul de echi­ acele cazuri în care noul se deschid noi perspective,
este însă singulară, caz uni­
beneficiază de toate avan­ ţit între treburile lui cu­ cat, aparte, „floare de pri­ pă, capacitatea organizatori­ venit este lăsat să se dună cum şi orizonturile,
că, priceperea, precum şi o
descurce „cum o şti", „cum,
mai
condi
cit
a
Pentru
cerinţele
oame­
bune
tajele ce le sînt create fac rente de birou, între soluţi­ măvară" saiL „o rînduni- seamă de alte calităţi. în­ îl taie capul", după cum oamenilor n-au limite. nilor muncii satisface la in odihni şi ţii ale turiştilor privind telecomu­
veniţi
a.c.,
iu
începutul
la
cale întoarsă. Au deziluzii. onarea problemelor „la zi", că"... în întreaga Vale a corporate în oameni. In a- sint numeroase acele brigăzi C. MUGUR nicaţiile, Geoagiu-Băi, s-a lunii august folosinţă noua staţiunea a balneocli-
oficiu­
maierică
clădire
dat
in
lui P.T.T.R.