Page 22 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 22
Proletari din toate Jărlle, unifi-vă! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
secretar general al Partidului
Comunist Român, preşedintele
Consiliului de Stat, a primit
pe tovarăşul L.V. Smirnov,
vicepreşedinte al Consiliului
de Miniştri al U.R.S.S.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Uniunii Sovietice la Bucu
secretar general al Partidului reşti.
Comunist Român, preşedintele In cadrul convorbirii, care
Consiliului de Stat al Republi a avut loc cu acest prilej, s-a
cii Socialiste România, a pri subliniat cu satisfacţie evolu
mit miercuri după-amiază pe ţia mereu ascendentă a legă
tovarăşul Leonid Vasilievici turilor de prietenie şi colabo
■aman Smirnov, membru al C.C. al rare multilaterală dintre Re
P.C.U.S., vicepreşedinte al publica Socialista România şi
ANUL XXIV Nr. 5 493 JOI 7 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Consiliului de Miniştri al Uniunea Sovietică.
U. R.S.S., care, la invitaţia Co In acest context au fost a-
mitetului Central al Partidului bordate probleme ale relaţii
Comunist Român şi a Consi lor economice româno-sovieti-
ce, exprimîndu-se dorinţa co
In cinstea celei de-a aniversări liului de Miniştri al Republi mună de a le dezvolta pe mai
cii Socialiste România, îşi pe
trece concediul de odihnă în departe, fiind relevate în a-
ţara noastră. cest sens posibilităţile exis
tente pentru adîncirea şi di
A participat tovarăşul
a proclamării Republicii Gheorghe Oprea, membru al versificarea cooperării econo
C.C. al P.C.R., consilier la mice şi tehnico-ştiinţifice din
tre cele două ţări.
C.C. al P.C.R. Convorbirea s-a desfăşurat
Oaspetele a fost însoţit de într-o atmosferă prietenească,
Plenară mobilizare V. I. Drozdenko, ambasadorul de caldă cordialitate.
hunedorene pentru i riaţă ÎN pagina a IV-A
Opinia publică condamnă cu asprime
însufleţitoarei chemări actul terorist comis la München împo
triva delegaţiei sportive israeliene
Cincinalul în patru ani şi jumătate Experiment rutier
Un interesant experiment
rutier are loc pe drumul na Cind clopoţelul
ţional care traversează Piatra
Craiului. Pe un tronson de
La fiecare beneficiar Peste 2000 circa 2 000 m, care cuprinde
numai serpentine şi pante
mari, sînt verificaţi parametrii va suna din nou
de apartamente unui nou tip de asfalt. Este
vorba de asfaltul antidera
predate pant, preparat după o tehnolo Ziua de 15 septembrie va
gie românească. Observaţiile ! găsi o dată cu zeci de mii
făcute timp de peste un an au. de copii, în uniforme proas
DEVA. I» întrecerea ce o oferit specialiştilor date care păt călcate, şcoli cu chi
confirmă speranţele că noul
n timp optim, la parametrii proiectaţi desfăşoară pentru îndepli Maistrul prlncîpal de Ia Energoreparaţll Deva, Viorel Adam, „covor asfallic“ va putea fi pul împrospătat, primitoare,
nirea cincinalului înainte
bogat dotate. In numeroase
sudorului
indicaţii
dă
de termen, colectivele de pompele de apă tratată. Vasile Las cu cum trebuie să intervină la extins cu succes în astfel de localităţi s-au construit noi j
constructori de locuinţe zone. săli de clasă, noi imobile |
La fiecare constructor din judeţ depun strădanii destinate luminii învăţătu- j
lăudabile pentru execuţia şl
predarea la termen a apar rii.
tamentelor planificate a se Cind clopoţelul va suna j
construi in acest an în o- Formarea conştiinţei din nou, îşi vor deschide j
raşele. şi centrele muncito pentru prima dată porţile
Intensificarea ritmului de execuţie reşti hunedorene. şcoala generală din cartie
constructorilor
Eforturile
rul Gojdu, Deva, o şcoală
se materializează cu suc
ces. La Deva au fost pre modernă cu 24 săli de cla
să, Şcoala de cultură gene
date pînă în prezent 624
să asigure punerea în funcţiune apartamente, iar la Hune socialiste — obiectiv rală din Teliuc cu 8 săli
de clasă, noi spaţii de
doara 600 apartamente. Cu
însemnate rezultate se pre- şcolarizare în satele : Tîr-
• zintă constructorii de la sa, Prihodişte, Baldovin, Rîu
la termen a tuturor obiectivelor Petroşani şi Vulcan care au esenţial al activităţii Alb, Mintia, Ocişor, CIopo-
tiva, Galaţi. In total 50 de
predat peste 55 la sută din
locuinţele planificate pe în i clase noi îşi vor întîmplna
tregul an. cu ospitalitate ocupanţii cu
Sarcina realizării cincinalu reşte cu răspundere respecta murile planificate. Pe 8 luni, Numărul apartamentelor ghiozdane şi uniforme.
lui înainte de termen impune rea termenelor de execuţie şi combinatul hunedorean a rea predate în judeţ se ridică, Peste 65 de mii de elevi
în ăomeniul investiţiilor mă punere în funcţiune. Datori lizat 72,3 la sută din planul după 8 luni, la 2 063. La
suri deosebit de energice pen tă acestui fapt, după primele anul de investiţii şi 76,3 la acestea se adaugă un nu de partid din judeţ vor beneficia în
tru reducerea duratelor de e- 8 luni, la I.E.C. Deva, I.M. sută la construcţii-montaj, iar măr de 228 locuri în cămi acest nou an şcolar de gri
xecuţie şi tievansarea terme Barza, C.E.I.L. Deva, I.P.B. la furnalul nr. 9, cu toate ne pentru muncitorii nefa- ja deosebită a conducerii de
nelor de punere în funcţiune Bîrcea, O.J.T. Deva şi la alte greutăţile întîmpinate, sînt milişti. partid şi de stat, pentru ri
a obiectivelor, astfel ca noile unităţi s-a realizat peste 70 posibilităţi pentru punerea în Istoricele hotărâri ale Con înainte de vreme a devenit că în interesul societăţii noas dicarea şi luminarea tine
investiţii să contribuie în cît la sută din planul anual de funcţiune cu cel puţin 10 zile ferinţei Naţionale din iulie, pentru fiecare dintre noi nu tre socialiste legile obiective rei generaţii.
a
mai mare măsură la creşte investiţii, creîndu-se premise mai devreme acestui mare bogăţia de idei şi teze dezbă numai un angajament, ci preo ale dezvoltării sociale. „Fău
rea volumului producţiei şi e- ca pînă la finele anului să se şi important obiectiv siderur tute şi adoptate de marele cuparea esenţială. rind un asemenea om — sub
fidenţei acesteia. execute în devans un mare gic. în pagina a ll-a forum al comuniştilor confir Cum se explică această a- liniază tovarăşul N i c o 1 a e
In materializarea celor pes volum ¿e lucrări, să se asi Mersul pozitiv al lucrărilor mă, odată în plus, modul ple deziune totală a maselor, a- Ceauşescu în raportul la Con
te 2,6 miliarde lei fonduri de gure punerea în funcţiune de investiţii este însă afectat nar şi responsabil în care ceastă angajare masivă a tu ferinţa Naţională —, înarmînd
investiţii alocate pentru anul înainte de termen a obiecti de rămînerile în urmă şi re Partidul Comunist Român în turor forţelor la aplicarea în astfel poporul, putem fi siguri
în curs judeţului nostru, be velor. De remarcat în acest zultatele sub posibilităţi ce ţelege să-şi îndeplinească mi viaţă a politicii partidului ? de înfăptuirea cu succes a mă
neficiarii şi constructorii por sens este activitatea desfăşu le înregistrează unii benefi Numărătoare siunea sa istorică de forţă Răspunsul nu poate fi decît reţului program elaborat de
nesc tocmai de la necesitatea rată la Combinatul siderurgic ciari. In primul rînd, este vor conducătoare a naţiunii noas unul: încrederea deplină a partid, putem avea garanţia
satisfacerii acestor cerinţe ma Hunedoara. Aici, deşi sînt ba de Centrala cărbunelui Pe inversă pe tre socialiste. Fiecare dome întregului popor în cuvîntul că poporul român va fău
jore, de la responsabilităţile planiAr.'ate să se realizeze troşani, C.M.N. Deva şi I.M. niu al vieţii noastre politice partidului, legăturile indisolu ri comunismul, că naţiu
ce le revin în lumina hotărî- peste 20 la sută din investi Hunedoara, unde procentul de şi social-economice, fiecare bile care îl unesc- cu masele nea noastră va avea un
rilor Conferinţei Naţionale a ţiile aferente judeţului, iar o şantierul compartiment de activitate largi populare. Este singurul viitor luminos". Acestui
partidului. La numeroase uni seamă de dificultăţi obiective Ing. ŞTEFAN CORNEA găseşte în problematica con partid politic, din istoria fră- kcop îi i este consacrat
tăţi beneficiare se acţionează îngreunează asigurarea docu activist al Comitetului ferinţei un far călăuzitor, o mîntată a poporului român, programul de perfecţionare şi
permanent pentru crearea u- mentaţiilor şi livrarea utila judeţean de partid furnalului nr. 9 linie directoare clară, care în care a reuşit să aibă o atît amplificare a activităţii ideo
nor condiţii optime de reali jelor, mersul lucrărilor de in deamnă, obligă, la reevaluarea de deplină adeziune în mase. logice şi de educaţie socialis
zare a investiţiilor, se urmă vestiţii se încadrează în rit (Continuare in pagina a 2-a) potentelor materiale şi spiri Şi aceasta pentru că istoria tă a maselor, program care
tuale de care dispunem. partidului comunist este isto direcţionează procesul com
Procesul de reevaluare an ria oamenilor, conştiinţa lui plex de transformare a gîndi-
gajează pe zi ce trece mase este conştiinţa oamenilor, rii şi vieţii spirituale a oame
tot mai largi. Un exemplu în programul său concentrează
această privinţă este modul înţelepciunea şi efortul crea nilor, într-un cuvînt formarea
în care colectivele de oameni tor al poporului. omului pe măsura timpurilor
ai muncii, ţara întreagă, au Partidul nostru a aşezat In ce le ţrăim.
răspuns însufleţitoarei chemări centrul preocupărilor sale o-
a secretarului general al mul, modelarea omului înain MARIA CREŢU
partidului — „Cincinalul îna tat, bine pregătit din punct secretar al Comitetului
inte de termen". Astăzi, deşi de . vedere politic, ştiinţific si municipal Deva al P.C.R.
a trecut puţin timp de la con cultural, capabil să- înţeleagă,
ferinţă, încheierea cincinalului să interpreteze şi să foloseas (Continuare in pagina a 2-a)
Simion Gogoşe din secţia
Paşi însemnaţi spre un ioc fruntaş în mecanică a C. S. de Hunedoa
ra — exemplu
com
petenţă şi conştiinciozitate
profesională.
întrecerea patriotică dintre oraşe
ORĂŞTIE. Harnicii locui- lui, cuprins şi el de febra centrul oraşului a fost ame
I tori ai oraşului de geneză muncii patriotice, a înregis najat un patinoar. VREMEA
; ai vestitei „Palii“ s-au pre- trat înnoitoare prefaceri Deputaţi, numeroşi cetă
; zentat la 1 septembrie cu S-au construit aici terenuri ţeni au fost mereu prezenţi
I un rodnic bilanţ, înfăptuin- de tenis de cîmp, de volei, pe aceste şantiere, cu gîn- PENTRU 24 ORE
i du-şi angajamentul asumat, au fost asfaltate trotuarele, dul şi fapta îndreptate spre
general
frumoasă,
i în întrecerea patriotică în iar celor mai tineri locui ridicarea şi înflorirea ora cu Vreme in variabil. Va sufla
cerul
i proporţie de, 109 la sută. In- tori — copiilor — li s-a pus şului. Iată dintre aceştia pe vini slab din sectorul sud-est.
j tre obiectivele de larg in- la dispoziţie un loc de joa Remus Botinaţ, Virgil Pîrvu, Temperatura minimă va osci
: tercs realizate amintim: în Nicolac Ciontea, Lucroţia la ' între 7 şi io grade, iar
maxima intre 19 şi 22 grade.
i zona de agrement Sumuş- că. A fost începută şi se Dănilă, Eugen Zdrenghea,
j tău-lac s-a amenajat terenul, continuă acţiunea de con Petru Crişan, Ioan Cure- PENTRU URMĂTOARELE
s-au plantat 2 000 de pomi stituire a unei grădini mini- chian, Eva Sasu, Petru DOUĂ ZILE
fructiferi, iar eleşteul a fost zoo, ai cărei pensionari au Lăscoi, sufletul tuturor acţi
se
ge
Vremea
menţine,
Dotată cu maşini de tehnicitate şi randament sporit, întreprinderea „Marmura“ Simerla realizează o producţie sporită de populat cu diferite specii de început deja să-şi anunţe unilor patriotice întreprin neral, frumoasă, cerul în fiind
dale mozalcate. Foto: v - ONOIU peşti. Parcul mare al oraşu- prezenţa. De asemenea, în se. variabil. Temperatura staţio
nară.
—
Analiza făcută de către co ţa, Ion V. Tira — să amintim
operatorii din satul Aurel doar cîteva nume —, nu pun
Au insilozat peste Vlaicu asupra activităţii eco- OL CI ACORDUL CLORAI St APLICĂ 1 200TLHAIIL ? la inimă interesele cooperati
nomico-financiare a unităţii
prilejuieşte o serie de reflec vei, nu participa la materia
lizarea obiectivelor înscrise în
5600 tone furaje ţii în legătură cu modul cum octiv afectează negativ situa rul vegetal şi producţia anexă necesar, unitatea a fost lipsi ţionează soarta producţiei. Ca plan. Ca urmare, în mod deo
se îndeplinesc obiectivele în ţia economico-financiară a u- industriala. Darea de seamă tă de aportul unui număr în urmare, s-a apelat la forţe sebit a fost afectală realizarea
scrise în planul de produc nităţii, soarta avuţiei obşteşti, prezentată de consiliul de semnat de cooperatori, care din afara unităţii, plătindu-se producţiei în ferma de le
ţie al cooperativei agricole.
In vederea asigurării unei bune hrăniri a anima a veniturilor băneşti- şi a cîş- la angajaţi bani şi produse gume, sector unde nu s-a a-
lelor în perioada de stabulaţie, lucrătorii din între Fireşte, făcînd parte integran tigului cooperatorilor. care puteau contribui la creş plicat acordul global şi unde
prinderile agricole de stat se preocupă intens de în- tă din programul general de Privită sub acest aspect, în terea retribuţiei pe fiecare există o restanţă de peste 100
dezvoltare a agriculturii, rea
silozarea furajelor. Pînă acum s-au făcut peste 5 600 lizarea indicatorilor prevăzuţi activitatea cooperativei agri La G.A.P. „Aurel Vlaisu“ normă convenţională cu cel tone produse faţă de pian.
tone siloz, reprezentînd mai mult de 60 la sută din în fiecare C.A.P. constituie cole din satul Aurel Vlaicu puţin 2 lei. In timp ce unii In vederea obţinerii de ve
prevederile planului. obligaţia de căpetenie a tu se constată o serie de „go cooperatori ca: Ion Baciu, Ion nituri băneşti suplimentare,
Datorită grijii ce s-a acordat culturilor furajere luri". Dacă sectorul zootehnic Văideanu, Vasile Cugirean, s-a înfiinţat o secţie anexă
destinate însilozării, există posibilitatea ca unităţile turor membrilor C.A.P., nead- contribuie într-o măsură în conducere în faţa adunării s-au limitat să execute numai, Helleman Varvara, Ion Avră- pentru confecţionarea cără
să realizeze cantităţi suplimentare faţă de cele sta miţîndu-se nici o derogare de semnată la coiîstituirea fondu generale a cooperatorilor şi lucrările angajate în acord mescu şi alţii au înţeles să
bilite, la I.A.S. Haţeg şi Simeria porumbul furajer cul la materializarea sarcinilor rilor băneşti ale unităţii, fapt discuţiile ce au avut loc au global la culturile prăsitoare, răspundă cu promptitudine mizilor. dar s-a neglijat lua
tivat în ogor propriu avind o bună dezvoltare, re stabilite. Se ştie bine, negli datorat aplicării retribuţiei în evidenţiat faptul că în unele sarcinilor cu care sînt con rea de măsuri în scopul va-
colta la hectar fiind superioară celei planificate. acord global, nu acelaşi lucru neparticipînd şi la realizarea fruntaţi, Crăciun Pleşa, Maria
jarea finalizării oricărui obi- se poate spune despre secto perioade, tocmai cind era mai celorlalte acţiuni care condi Bucur, Ion Marta, Vasile Con- (Continuare in pag. a 2-a)
V