Page 23 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 23
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 493 © JOI 7 SEPTEMBRIE 1972
LA FIECARE BENEFICIAR Caldă evocare a figurii
neînfricatului erou
I N V E S T I Ţ I I L E doar glas şi viers. Se împli Avram Iancu". E neasemuit profesorului Iosif Felea „Vi
expoziţia
Domină
pictura
n-au
Cintecele
Iancului
de multă gingăşie şi prospe
ne Iancu de la munte". Se
ţime, tinereţe frustă în a-
nesc în iormă şi culoare, îm-
detaşează prin echilibru, i-
ceastă compoziţie originală.
brăcind consistenţa dimensio
nată a materiei. Săpat în
monioasă. O masă compactă
tină încinsă şi dor de răzvră
piatră ori lemn, turnat în Din fondul roşu închis — ce dee, împlinire coloristică ar
bronz ori dăltuit în grai tire — se desprinde în prim de moţi, securi, trunchiuri şi
moţesc de adevăr şi legen plan, printre crengi grele de lănci izvorăşte din plnza ta
dă, chipul lui Iancu domină bloului înconjurîndu-l maies
în timp optim, ia parametrii proiectaţi în timp sufletele. O viaţă de tuos pe Iancu. E încă, in a-
cest moment o tensiune re
„martir şi erou", un simbol
nepreţuit al aspiraţiilor spre Centenarul ţinută, sînt chipuri brăzdate
lumină ale unui popor dîrz comemorativ de prea multă răbdare, stră-
şi neînfricat, Avram Iancu fidgerate de încrederea în
LA FIECARE CONSTRUCTOR şi-a găsit încă din anii vieţii Avram iancu de lucru apropiată şi în gra
conducătorul lor. O manieră
condeie şi peneluri talentate
fica aceluiaşi autor: „Oma
pornite să dăruie vremurilor
ce vin, prin figura marelui brad, un chip frumos cu giu lui Horea şi Iancu“.
tribun, chipul ideilor ge ochi de cer, Iancu. E înca Sugestive sînt şi chipurile
neroase ce i-au însufleţit ac drat de două copile cu pri surprinse de Simion Ghilea,
ţiunile. viri ingenue, amintind de pe pinza „Iancu sfătuindu-se
cu bătrînii", simbolic, aceş
Intensificarea ritmului de execuţie «t V ■ cînd Iancu a trecut în nefi candoarea portretelor lui tia din urmă amintesc de
Un veac s-a petrecut de
Tonitza. Ele suflă în tulnice,
Horea, Cloşca şi Crişan, Ian
inţă. Dar locurile prin care
cu detaşlndu-se astfel ca un
pasul său straşnic a călcat încălzind gîndurile înaripate ascultător fidel al glasului
ale eroului.
să asigure punerea în funcţiune împărţind dreptate ii păs frînate intr-o tonalitate so istoriei.
Optimism, exuberanţă, în-
trează memoria, mai vie azi
Multă răbdare, concentrare
ca orieînd. Există împămîn-
bră de bej-maro, de stînci
tenită la noi o adevărată ve răscolite — degajă ciclul de asupra fiecărei fibre denotă
tablourile lucrate în intarsia
la termen a tuturor obiectivelor neraţie a marilor bărbaţi ai picturi inspirate Corneliei „Olar", „Moţ cu ciubăre",
neamului, a acelor figuri
Ţint de lumea moţilor stră
„Avram Iancu" în diferiţi
clarvăzătoare care au prefi
bătută de gîndul lin Iancu.
gurat, prin ideile şi faptele Un ciclu brăzdat de înţele ani sînt mostre de aplecare
lor, prefacerile epocale de gere, pătrundere a cadrului îndelungată asupra gîndului
astăzi. din care s-a înălţat eroul — de cinstire adus tribunului
(Urmare din pag. 1) lectrlflcarea căii ferate Live- tate măsuri deosebit de ener din Apuseni.
zenl-Mintia, extinderea telefo gice din partea beneficiarilor Pe plaiurile zărămlene, „Ţărani din Apuseni", „Moţ", Un grup de statuete ale
„Zi de tîrg" — veritabil tirg
62-63 la sută obtinut pe 8 niei automate, construcţia de şi constructorilor. Aceştia au Iancu îşi retrăieşte, cu fieca moţesc, îngrămădit cu ciubă regretatului sculptor Radu
re copil trezit la cunoaştere,
luni nu poate fi considerat locuinţe şi investiţiile şcolare datoria să acţioneze pentru legenda vieţii de erou. Ex re şi oale, cu căruţe cu lem Moga din Brad completează
satisfăcător. Tot la aceste u- nu s-au executat la termen sau asigurarea în cel mai scurt poziţia de artă plastică de ne, cu chipuri cumpenite şi atmosfera festivă a expozi
nităti punerile In funcţiune înregistrează rămîneri în timp a tuturor condiţiilor re dicată lui, deschisă in incin chibzuite — „Casa lui Avram ţiei.
reprezintă numai 38,7, 8,8 şi urmă. clamate de execuţia şi preda Iancu" şi „Iancu şi lăncierii Flori şi portrete, peisaje şi
respectiv 20 la sută din pre Cauzele care au generat rea la termen a obiectivelor, ta Casei de cultură din Brad, compoziţii, in întregime, ex-
vederile anuale, ceea ce este ritmul lent de realizare a in pentru intensificarea ritmuri întăreşte asemenea adevă lui". cărbune, Ecaterina poziţa artiştilor amatori din
In
insuficient în raport cu cerin vestiţiilor la beneficiarii a- lor de lucru pe şantiere, pen ruri. Cu o pastă densă, tul Schwarlz din Deva desluşeş judeţ deschisă la Brad dez
burată doar de emoţia în-
ţele creşterii capacităţilor de mintiti provin din insuficienta tru a crea încă în această lună tilnirii prin propria-i viziu te ideile plastice ale revolu văluie acelaşi omagiu sincer
producţie prin punerea în preocupare a acestora pentru garanţia realizării exemplare ne cu neînfricatul „Crai al ţiei, ale împlinirilor ei vii adus la ora centenarului
funcţiune a noilor obiective crearea condiţiilor de execuţie a întregului volum de inves Echipa de montori condusă de Nicolae Rosan este una din craiului din munţi.
lucru
de
din
Fotografia
Orăştie.
mipiere. şi punere în funcţiune. Aşa tiţii alocat judeţului în acest formaţiile fruntaşe membrii echipei cadrul I.I.L. grup hidraulic la munţilor", eleva Doina Co- toare : „Chemarea moţilor",
„Visul lui Iancu", „Victorie".
raş gindeşte un „Cîntec lui
prezintă
vi-i
pe
montînd
un
Analiza situaţiei încheiate se face că nici în prezent u- al doilea an al cincinalului. maşina de rectificat plan, pentru U. M. Cugir. ILEANA LASCU t■
pe 8 luni atrage atentla şi nităţile beneficiare vizate nu
asupra altor beneficiari cu au asigurat în totalitate do
pondere în activitatea de in cumentaţia de execuţie, am
vestiţii a judeţului. Uzina plasamentele şi utilajele ne I. C. F. Deva
„Victoria" Câlan, unde sînt cesare noilor obiective. La a-
de executat şi finalizat Impor ceasta concură şi întreprinde
tante lucrări, nu a realizat rile şi şantierele de construc
încă nici jumătate din planul ţii care nu-şi îndeplinesc rit t t
anual de investiţii. In aceeaşi mic sarcinile de plan. Pe cele
situaţie se află I.R.E. Deva, 8 luni, şantierul T.C.M.M. Va (Urmare din pag. 1) muncă responsabilă şi conşti evidentă realitatea că vasta
U.M.M.R. Simeria, „Vidra" O- lea Jiului a realizat 98,1 la PRODUCTIV ASUM IE- entă să ajungă la acel ideal activitate educativă desfăşu
răştie. O evoluţie necorespun- sută din prevederi, Trustul In cadrul acestui program de conştiinţă profesională ca rată de partid a determinat
zătoare a lucrărilor de inves de construcţii Deva 96,8 la un loc de prim ordin revine re să-i dea posibilitatea să mutaţii esenţiale în conştiin
tiţii se consemnează şi la F.C. sută, iar I.R.E. Deva 99,4 la educării comuniştilor, a oa contribuie activ la făurirea ţa oamenilor muncii, apropiin
Orăştie, Direcţia judeţeană sută. In luna august, T.C. De menilor muncii în spiritul e- valorilor morale şi spirituale d-o tot mai mult de conştiinţa
P.T.T.R., Regionala de căi fe va şi Şantierul 71 de con ticii şi echităţii socialiste. Eti ale societăţii, la combaterea sa.
rate Deva, întreprinderile a- strucţii căi ferate Petroşani că şi echitate, două noţiuni cu fermitate a parazitismului, Proiectul de norme al vieţii
gricole de stat şi de mecani şi-au onorat sarcinile numai despre care tratatele de spe superficialităţii şl indisciplinei, şi muncii comuniştilor, al eti
zare a agriculturii, la direc în proporţie de 86 şi respec cialitate ne dau următoarele la respectarea cu stricteţe a cii şi echităţii socialiste —
informaţii lapidare: Etică —
ţiile de industrie locală, gos tiv 77 la sută, determinînd legislaţiei noastre socialiste. elaborat 3e Conferinţa Naţio
podărie comunală şl tehnică prin aceasta scăderea ritmu ştiinţa despre morală, despre Indiferent de poziţia pe care nală a partidului — reprezin
de investiţii din cadrul Con lui de execuţie. Urmare a sarcinilor deose bune cu privire la organiza specifice la ciment şi otel- normele de comportare care o ocupă în ierarhia socială, tă, ca parte integrantă a pro
beton, extinderea industriali
siliului popular judeţean, la Redresarea ritmului de rea bite reieşite din lucrările Con rea muncii pe şantiere, utili zării în lucrările de construc reglementează relaţiile dintre comunistul trebuie să fie mo gramului de educaţie' socialis
oameni, precum şi atitudinea
zarea deplină a potenţialului
care procentul de 55-62 la ferinţei Naţionale a partidu productiv, a maşinilor şi uti lor fată de societate, de o a- del de comportare înaintată în tă, codul moral al membrilor
sută înregistrat nu corespun lizare a investiţiilor în unită lui cu privire la necesitatea ţii etc. Ne-am propus în a- societate, în familie, în rela de partid, al uteciştilor, al fie
de necesităţilor. Din această ţile cu restanţe, accelerarea mobilizării tuturor forţelor lajelor. cest sens ca la lucrările de numită clasă, fată de stat, pa ţiile cu tovarăşii săi, să aibă cărui constructor al societăţii
trie, familie etc. Echitate:
o conduită morală ireproşabi
terasament şi derocare să fo
Prin creşterea productivită
cauză, o seamŞ de lucrări Im generală a lucrărilor în scopul pentru realizarea în exemplară ţii muncii cu 7,6 la sută, prin losim mai deplin mecanizarea dreptate, nepârtinire, cinste, lă în toate împrejurările vie noastre noi. Stă în putinţa
unitatea
a
investiţiilor,
noastră ca principiile eticii şi
portante, cum sînt extinderea respectării termenelor de pu noastră s-a trecut la o serie extinderea acordului global printr-o repartiţie raţională a omenie. Aceste noţiuni, cu ţii. echităţii socialiste să fie în
unor capacităţi productive in nere în funcţiune la toate o- de măsuri menite să ducă la la peste 75 la sută din efec buldozerelor, excavatoarelor şi largi implicaţii în toate sferele Iată numai citeva dintre suşite nu numai de către co
dustriale şi agrozootehnice, e- biectivele impun cu necesi scurtarea termenelor de exe tivul de muncitori, introduce motocompresoarelor. Am sta vieţii sociale, cu o intere principiile, cerinţele cuprinse munişti, ci’ de către fiecare
cuţie a noilor obiective şi pu rea acestei forme în retribui bilit noi soluţii constructive, santă si complexă evoluţie în documentul adoptat de şi de totalitatea oamenilor
nerea ,lor în funcţiune , înainte, rea cadrelor de conducere, pentru ca la consumurile de de-a lungul timpurilor, dobîn- conferinţă care, în totalitatea muncii. Cum ? Printr-o muncă
de termen. Ne aducem prin a- printr-o judicioasă exploatare ciment, oţel-beton să reali desc noi valenţe în condiţiile lor şi în măsura în care sînt sistematică, perseverentă de
ceasta aportul la finalizarea a parcului de maşini şi uti zăm o continuă scădere. Vom societăţii socialiste multilate însuşite şi urmate, contribuie educaţie de la om la om, prin
cincinalului înainte de ter laje grele, în luna august extinde folosirea prefabricate ral dezvoltate. Noua societate la împlinirea profilului moral folosirea tuturor factorilor, a
Realizări însemnate la Autobaza men, la înfăptuirea progra ne-am îndeplinit sarcinile de lor din beton, în special la nu poate fi decît opera efor şi spiritual al omului, a per tuturor mijloacelor de care
mului partidului de edificare plan în procent de 111 la su lucrările de suprastructură, turilor conştiente ale unor oa sonalităţii umane. dispune societatea noastră so
din
exemple
Nenumărate
din Deva socialistă multilaterală a tării. tă, reuşind ca pînă la această pentru a face să crească mai meni stâpîni pe o temeinică jurul nostru vorbesc despre cialistă. Intre acestea aş evi
mult gradul lor de eficientă.
Eforturile noastre sînt în
pregătire profesională, pose
denţia munca, educaţia prin
dată să avem îndeplinit a-
dreptate acum ca pînă la fi proape 77 la sută din pla Aceste aspecte converg spre sori ai ştiinţei şi tehnicii a- tinuta morală a comuniştilor, muncă şi pentru muncă.
Colectivul de muncă de la coloana călători a Auto nele acestei luni să dăm în nul anual de constructii-mon- obiectivul nostru fundamen vansate, exponenţi ai unor despre atitudinea înaintată Munca în socialism este
bazei din Deva a obţinut realizări deosebite in luna au exploatare peste 90 la sută taj. In această privinţă o a- tal — reducerea duratelor de înalte calităţi moral-politice. fată de muncă. Să concreti mijlocul prin intermediul că
gust şi în prima semtdecadă a acestei luni. Avînd drept din drumurile forestiere pla tentie deosebită am acorda execuţie. De fapt, pe şantie Dînd expresie acestui dezi zăm cîteva : brigada condusă ruia fiecare îşi aduce contri
plan în luna august transportarea a 11 150 000 călători/ nificate, creîndu-se astfel, în t-o mecanizării lucrărilor — rele noastre s-a declanşat derat impus de etapa pe care de comunistul Iulian Dota de buţia la făurirea obiectivelor
km, s-a reuşit să se transporte 11 460 355 călători/km. Iar că din acest an, o temeinică peste 90 la sută din volumul chemarea la întrecere sub de o parcurgem, Conferinţa Na la E.M. Deva, brigadă frunta societăţii noastre multilateral
îa venituri, faţă de planul de 2 227 000 lei, s-au realizat platformă pentru pregătirea şi de lucrări se efectuează me viza : „Fiecare lucrare devan ţională a sintetizat principale şă, prin munca sa harnică a dezvoltate. Avînd în vedere
2 523 794 lei. demararea în condiţii optime canizat —, utilizării depline a sată cu cel puţin o lună de le norme ale vieţii si muncii reuşit să realizeze în acest an acest lucru, organele şl orga
Şi luna septembrie a debutat promiţător. In prima a planului pe anul 1973. timpului de lucru, care la ni zile". comuniştilor, ale eticii şi e- depăşiri constante de plan de nizaţiile noastre de partid au
semidecadă au fost transportaţi cu 238 796 mai mulţi că Din experienţa dobîndită în velul întreprinderii noastre Difuzarea sarcinilor opera chitătii socialiste, document 9,1 — 25,7 la sută. Performan obligaţia să cultive, în spe
lători faţă de plan, iar la venituri s-a realizat un plus de construirea unor obiective se ridică la 96,6 la sută. Prin tive la nivel de maistru, şef supus în prezent unei largi te însemnate a înregistrat şi cial în rîndul tineretului, dra
70 620 lei. cum sînt drumul judeţean de cipalele utilaje grele sînt în de brigadă şi echipă, pe fie dezbateri şi care urmează să brigada condusă de utecistul gostea pentru muncă, pentru
La aceste însemnate succese şl-a adus contribuţia în deviere spre Teliuc, drumul prezent mai bine utilizate d'e- care muncitor; asigurarea cu fie prezentat spre aprobare Gheorghe Bulai de la mina profesiunea aleasă, stăruinţa
tregul colectiv, în mod deosebit remareîndu-se şoferii Ioan Ohaba-Ponor şi cei peste 82 cît în primele luni ale anu utilaje la timp la toate punc celui de-al XI-lea Congres al Muncelu Mic, care în ultimele de perfecţionare şi de auto-
Moise, Zafel Bodea, Petru Maier, fraţii Traian şi Constan km de alte drumuri forestie lui : cu 9 la sută la buldoze-' tele de lucru ; mai buna or partidului. Adevărat cod al trei luni a realizat sarcinile perfectionare. Avem în acelaşi
tin Mlhăleş, Titus Cheptrosu şi mulţi alţii. re, om desprins învăţăminte re, cu 7 la sută la excava ganizare a activităţii atelie vieţii şi activităţii cetăţenilor de plan în proporţie de 108 timp datoria să combatem cu
toare şi cu 10 la sută la com- rului central de reparaţii şi din tara noastră, aceste nor la sută. La I P.B. Bîrcea, echi fermitate orice tendinţe nega
presoare. Toate acestea, pe atelierelor de pe şantiere se me — adresate comuniştilor, pele conduse de comuniştii tive, orice sustragere sau a-
lingă depăşirile substanţiale înscriu printre problemele că uteciştilor — subliniază dato Simion Frăsincar şi Dumitru batere de la îndatorirea de a
la planul valoric şi fizic, se rora le-am acordat şi le vom ria fundamentală a acestora de Nicula sau brigada de tineret munci potrivit pregătirii şl ap
oglindesc şi în obţinerea u- acorda şi în viitor atentia cu a-şi consacra întreaga ener condusă de utecistul Vasile titudinilor fiecăruia, să creăm
nor considerabile efecte eco venită ştiind că de acestea gie, capacitate de muncă şi Ianchiş se situează consecvent un climat, o atmosferă sănă
nomice exprimate în impor depinde mai deplina folosire pricepere triumfului idealuri în fruntea colectivelor ; pen toasă de muncă.
tante economii materiale la a potenţialului productiv, în lor socialismului şi comunis tru ele îndeplinirea obligaţii Propaganda juridică, popu
ciment, otel beton, carburant' deplinirea sarcinilor ce ne mului pe pămînlul României. lor de serviciu constituie o în larizarea principiilor dreptului
însumînd peste 450 000 lei e- revin. Membrii de partid trebuie datorire de onoare. socialist, a legislaţiei noastre
conomii. Acum, cînd alături de con să lupte cu fermitate pentru Dar, oare nu constituie un reprezintă, de asemenea, un
Organizaţiile noastre de structorii Şantierului nr. 7 înfăptuirea politicii partidului act de conştiinţă colectivă mijloc foarte Important de o-
partid desfăşoară munca po Deva al Trustului de con si statului nostru, să contri faptul că numeroase unităţi ducare a maselor, care poate-
litică în lumina indicaţiilor strucţii industriale Timişoara, buie activ la elaborarea şi si-au onorat cu cinste anga si trebuie să fie folosit în
Dincoace şi dincolo de Gema trasate de marele forum al neia dintre cele mai mari şi dezbaterea hotărîrilor de jamentele asumate? Colecti mai mare măsură de organiza
participăm la construcţia u-
vul I.P.B. Bîrcea, de pildă, a
partid şi de stat, să respecte
ţiile noastre de partid. însu
comuniştilor ■, mobilizează toa
tă capacitatea şi forţa de mai moderne fabrici de ci cu strictele disciplina de fost printre primele colective şirea legilor statului nostru
muncă de pe şantiere la de ment, munca noastră capătă partid, una şi aceeaşi pentru din judeţ care a realizat îna de către toti membrii societă
Dis-de-dimlneaţă ne îndrep tivităţi. Aşa fabulos ni s-a de sol. La casa troliilor s-a păşirea sarcinilor. Agitaţia un nou impuls, ca urmare a toti. In concepţia partidului inte de termen planul pe 8 ţii contribuie la statornicirea
tăm spre şantierul furnalului părut, intr-o dimineaţă cu cea terminat cofrarea ultimului vizuală, munca politică de la aprecierii şi încrederii ce ni nostru comunist, utecistul tre luni, energeticienii de la Min unul climat de ordine şl dis
nr. 9 de la Hunedoara. Ale tă, cel mal tînăr peisaj indus nivel ( + 12 m) şi au intrat în om la om sînt subordonate a- s-a încredinţat. buie să fie un înflăcărat pa tia, minerii de la Deva, lucră ciplină liber consimţită, pro
gem drumul cel mal scurt — trial al Hunedoarei care va acţiune fierarii şi betoniştii. cestui obiectiv. triot, să facă totul pentru în torii de la I.A.S. „Avicola", pice dezvoltării libere şl crea
o punte metalică aşezată pes pulsa peste puţin timp. îm După terminarea acestor ope Ceea ce am realizat pînă a- florirea patriei noastre socia conslructorii de pe şantierul toare a tuturor.
te Cerna, în dreptul fabricii bogăţiţi cu el, am trecut apa raţii vor fi efectuate lucrări De curînd adunarea gene cum ne întăreşte convingerea liste, sporirea avuţiei naţio nr. 1 au raportat — de 23 Desigur, asupra conştiinţei
nr. 2 de aglomerare. înainte Cernel... le de închidere cu zidărie ex rală a oamenilor muncii a că în lunile ce-au mai rămas nale, să apere cu orice sa August — succese care intr-a acţionează şl ridicarea nivelu
de a trece apa ne oprim pe In Incinta şantierului, în terioară şi obiectivul va „tre avut prilejul să analizeze ac din acest an vom putea am crificiu integritatea, suvera devăr se pot socoti drept ce lui cultural, ambianta socială,
mal, lingă un canton C.F.R. conjuraţi de construcţii meta ce“ pe lista lucrărilor finali tivitatea desfăşurată pînă a- plifica rezultatele obţinute nitatea si independenta naţio le mai prestigioase din ulti opinia colectivului, comporta
cum şi să propună noi mă
Aerul dimineţii e umed şi ră lice uriaşe şi schele, cu ma zate. Altă înălţime: platfor suri. Concluziile desprinse au creînd încă din acest an a- mii ani I Aici nu muncesc nu mentul comuniştilor care, în
vans consistent pentru fina- § nală.
coros. Dincolo de Cerna, ma carale scrîşnind pe deasupra ma halei de turnare a furna lăsat să se intrevadă că a- lizarea cincinalului înainte de Munca, acest element pri mai comunişti, ci şl utecişti şi toate împrejurările, sînt luaţi
rele şantier este învăluit în- capului, spaţiul gigantului si lului. Şi, alţi constructori pre vem rezerve importante în ce termen. mordial al realizării principi sute si sute de alţi oameni ai de către cei din jur ca model
t.r-o ceaţă densă. O pînză al derurgic ni se pare mult mai zenţi în „eterul" muncii: e- priveşte extinderea gradului I ilor eticii si echităţii socialis muncii a căror conştiinţă — de referinţă.
bicioasă învăluie din tălpi fabulos şi mai impresionant. chipa de lăcătuşi condusă de de mecanizare la toate lucră ALEXANDRU BOŞOROGAN te, este consemnată în proiec o dovedesc faptele — s-a ri Datoria noastră este de a
pînă-n creştet construcţiile, Constructorii sînt captivaţi de maistrul Nicolae Gîlvitu. Har rile de terasament şi deroca- directorul întreprinderii de con tul de norme ca o datorie dicat la cotele înţelegerii de intensifica In permanentă
schelele, oamenii — pe toti muncă, nu au o clipă de ră nicii lăcătuşi Ioan Teiszler, re, reducerea consumurilor strucţii forestiere Deva fundamentală, de onoare a pline a imperativelor actuale. munca de educaţie, de forma
la un loc ca într-o gogoaşă de gaz. Chiar dacă pe buzele u- Aurel Dan, Ioan Stănescu, fiecărui membru de partid, a Exemplele lor de dăruire, de re a omului nou — acest pro
argint. Peisajul este magnific 1 nuia sfîrîie ţigara, în mîna Victor Strava şi mulţi alţii fiecărui tînăr comunist; prin hărnicie pun cu pregnantă în ces complex, de lungă durată.
Şantierul pare un ţinut miste aceluiaşi om, în acelaşi timp, au montat deja jgheaburile
rios, de basm. Niciodată nu aparatul de sudură împroaşcă fixe pentru linia de fontă. Am
l-am văzut aşa. In caierele stele. Doi constructori cu intrat în aceste jgheaburi şi De ce acordul global
de ceaţă se desluşesc doar căşti albastre stau de vorbă, le-am străbătut de la un capăt
contururile întunecate ale u- discută agitat. Iar în palma la altul. Jgheaburile sînt atît
nor construcţii de beton sau lor şi sub arătătorul lor vîn- de adinei că de acolo, din ele,,
metal. Epurarea fină, o jumă tul îndoaie colţurile unui nu-i puteam zări pe zidarii se aplică numai în zootehnie ?
tate din epurarea brută, coşul complicat desen tehnic. Aceş care le îmbracă în exterior cu
de fum, turnul de 5 000,., tia sînt constructorii colosu cărămidă refractară. Lăcătuşii
Trupul furnalului propriu-zis lui siderurgic! Cotele la care au început şi montarea jghea (Urmare din pag. I) enţat nefavorabil situaţia va
pare mai degrabă un masiv au ajuns ei pînă în prezent bului superior de zgură. Aşe lorificărilor şi a veniturilor
muntos, cu pădurile nedeslu sînt magistrale! In apropie zarea într-o ordine perfectă lorificării acestora. De aseme băneşti, la care există o res
şite din cauza norilor ce-1 în rea epurării fine, de pildă, se — există un anumit unghi de nea, deşi s-a prevăzut să se tanţă de peste 10 procente.
conjoară. Braţele macaralelor, înalţă cilindrul impunător al înclinaţie fată de verticală şi înfiinţeze două ateliere — u- In anul viitor cooperatorii
tronînd peste construcţii, sea castelului de apă nr. 2. Cas orizontală — a uriaşelor tron nul de tîmplărie şi unul de din satul Aurel Vlaicu sînt
mănă cu nişte punţi oblice a- telul poartă încă mirosul soane ale jgheaburilor, fieca-' fierărie —, care trebuia să a- confruntaţi cu sarcini econo
şezate peste văi cu torenţi de proaspăt de beton. De curînd, re cîntăreşte între 3-6 tone, ducă unităţii un venit de mice amplificate. La produc
apă dulce. Zgomotele care se constructorii au turnat aici este încă o dovadă a capaci peste 40 000 lei, materializarea ţia marfă de lapte, carne şi
aud înfundate dinspre şantier grinda inelară de susţinere a tăţii constructorilor. prevederii a rămas doar în legume, spre exemplu, preve
nu alungă, ci mai mult întă rezervorului şi au ajuns cu In afară de acestea, mai e- stadiul de... intenţii. derile sînt dublate fată de ni
resc aceste imagini... In cea lucrările la înălţimea de 50 m, xistă alte şi alte înălţimi ale Restante inadmisibile se în-
tă, şantierul pare o lume lo cota finală a castelului de şantierului. Constructorii le-au tîlnesc şi la realizarea inves velurile anului în curs. Iată
cuită doar de natură, cu to apă. Tot pe „schelele" apei cucerit prin eforturi uriaşe, si tiţiilor, îndeosebi la con de ce îndeplinirea exemplară
renţi vijelioşi lîrînd la vale se află în aceste zile şi echi le stăpînesc, pînă la finali strucţia solarului. Cu toate că a fiecărui indicator de plan
presupuşi bolovani şi presu pa condusă de Laszlo Fra'n- zare, ca nişte zei. Nu am ur era posibil ca unitatea să ob trebuie să stea permanent în
puse trunchiuri de copaci. Pe cisc II. La turnul de răcire cat pe toate cotele şi lingă ţină producţie din două cicluri centrul preocupării organiza
constructori, doar, îi intuim în de 5 000 mc, unde a fost mon toti constructorii. Aproape că de cultură, se află încă sub ţiei de partid şi a consiliului
mediul acela. Ei încep să se tată o mare parte din sistemul venise seara şl am trecut îna semnul întrebării soarta ter de conducere, care au obliga
zărească ceva mai tîrziu cînd de distribuţie şi răcire, oame poi apa Cernei. Cînd cade minării construcţiei în acest ţia de căpetenie ca încă de
fuioarele cetii sînt topite de nii lui Laszlo au ajuns cu o- amurgul, dincolo ¿e Cerna an, în bună măsură întîrzie- pe acum să asigure premise
soare. Atunci, lumea aceea peratiile de belonare în co- şantierul se îmbracă într-o rea datorîndu-se neasigurării favorabile pregătirii temeinice
misterioasă şi fără mişcare fraje căţărătoare, a pînzei haină de lumini şi umbre. Şi din timp a materialului lem a producţiei anului viitor, bi
devine roea ce este în reali turnului, la cota +20 m. Dar devine, iar fabulos, ca dimi nos necesar. neînţeles urmărind în acelaşi Harnic şi conştiincios in muncă, rectificatorul Mihai Nclega, de la atelierul mecanică H al
C.S.H., se bucură de stima colectivului In care lucrează. El este evidenţiat lună de lună în Între
tate — o lume vie, timpul şi şi in alte puncte de lucru ale neaţa, pe ceaţă... Nerealizarea producţiilor sta timp ca şi sarcinile aferente cerea socialistă, executind lucrări de cca mai bună calitate. Iată-1 concentrat asupra unei piese de
spaţiul celor mai febrile miş şantierului, constructorii res bilite la toate culturile şi sec acestui an să fie materializa mari dimensiuni.
cări, a celor maj angajate ac piră aerul tare al depărtării MARIN NEGOIJA toarele de activitate a influ te exemplar. .