Page 26 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 26
¡drue, umii-vd!
Spor de producţie Autogara nouă
în industria ia Alba lulia
uşoară
La Alba .lulia s-a dat în
folosinţă o autogara moder
Colectivele întreprinderilor' nă de călători. Amplasată în
din ramura industriei uşoa imediata apropiere a staţiei
re au realizat pînă acum, C.F.R. din localitate, noua
peste prevederi, o producţie, autogară dispune de. condi
marfă a cărei valoare se ri ţii optime de deservire a ce
dică la 1 954 milioane lei. lor peste 8 000 de călători
După cum informează minis care sosesc sau pleacă zil
terul de resort, muncitorii, nic pe cele 48 de trasee ale
inginerii şi tehnicienii din judeţului. Unitatea dispune
industria uşoară au dat e- de 14 peroane, 4 case de bi
conomiei naţionale în plus lete, o sală spaţioasă de aş
faţă de plan 2,7 milioane teptare, birou de informaţii.
mp ţesături, aproape 2 mi
lioane tricotaje, peste
500 000 perechi încălţămin
te, confecţii a căror valoa Spaţii sporite
ANUL XXIV Nr. 5 494 VINERI 8 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
re depăşeşte 400 milioane
lei şi alte produse.
pentru anul
Pentru realizarea Pasaj denivelat
VREMEA şcolar 1972-1973
cincinalului în patru la Timişoara
PENTRU 24 ORE Noul an do învăţămînt
ani şi şase luni, la Vremea se menţine in ge 1972-1973 aduce o extinde
neral frumoasă, dar răcoroa Pe drumul european E-94, re considerabilă a reţelei
să noaptea şi «limineaţa. Ce la intrarea în municipiul Ti şcolilor în întreaga tară.
I. P. B. Deva rul va fi variabil, mai mult
senin in regiunile de munte. mişoara, unde traficul rutier Astfel, numai pentru învă-
Vintul va sufla slab pînă la cunoaşte o intensitate spo ţămîntul profesional, tehnic
din
nord-ves-
sectorul
Toate potrivit Temperaturile minime vor rită, a început construcţia şi liceal de specialitate, s-au
tic.
fi cuprinse Intre 6 şi 9 gra unui mare pasaj denivelat. construit 66 de noi unităţi,
de, iar maximele intre 20 şi Noua construcţie care va e- ' tolalizînd un număr de 362
„motoarele" 23 grade. Dimineaţa, izolat limina trecerea peste mai licee tehnice.
ceaţă.
multe linii ferate, face par Şi pentru învătămîntul de
acţionează PENTRU URMĂTOARELE te dintr-un sistem modern cultură generală anul şcolar
de circulaţie automobilistică,
DOUĂ ZILE
va marca darea în folosinţă
elaborat de specialişti timi a noi localuri ce vor cu
în plin! răcoroasă va fi ales frumoasă dar şoreni. Prevăzut cu 4 benzi prinde peste 2 560 săli de
Vremea
noaptea
şi
mai
dimineaţa. Cerul va fi varia de circulaţie, trotuare pen clasă, noi internate (2 200
sufla
slab
la
Vintul
bil.
Ţelul suprem actual fiind potrivit din va sectorul nortl-ves- tru pietoni şi rampe de ac locuri), iar grădiniţele de
binecunoscut — realizarea tic. Temperaturile minime vor ces din părţile laterale, noul copii se vor extinde cu
prevederilor cincinalului fi cuprinse între 6 şi 10 gra pasaj va avea o lungime de
înainte de termen —' se de, iar maximele bitre 19 şi 700 m. 4 700 locuri.
23 grade.
constată că toate colecti
vele muncitoreşti din jude
ţul nostru acţionează cu
spirit de răspundere în a-
l ceastă direcţie. Mai ales în
urma istoricei Conferinţe Prolog la Festivalul mal
Naţionale a partidului, s-a
declanşat o vastă activita
te de descoperire şi îndru
mare a tuturor posibilităţi
lor existente şi rezervelor interjudeţean „Craiul
de energie. Tot ce a pre
IA conizat şi a recomandat
Conferinţa Naţională a de
venit normă de lucru pen Azi, municipiul Deva găz triei“. De palmarese identice din Orăştie. Primele trei sînt
formaţii muncitoreşti cu o
tru fiecare colectiv de mun duieşte evoluţiile din prima se bucură Asociaţia corală •frumoasă şi îndelungată acti
zi ale unor formaţii corale
„Cîntarea
Brănişteană"
din
AT DE că, in vederea realizării u- participante la întrecerea de Brăneşti (Dîmboviţa), corul vitate artistică, din palma
nui ritm rapid de dezvolta
anvergură, pe care am dori-o
Căminului cultural din Buteni
resul cărora nu lipsesc premii,
re a activităţii economice,
în condiţiile unei înalte e- tradiţională — Festivalul co (Arad), corul Casei de cultu alte distincţii pe care le-au
ficienţe economice. ral interjudeţean „Craiul mun ră din Buzău. cucerit, printr-o interpretare
ţilor". Concursul a fost ini
Formaţii cu vechi tradiţii,
de calitate, în diverse între
Subliniind căile şi direcţiile dat peste prevederi produse In acest context, colecti ţiat de Consiliul culturii şi unele calificate în etapa a ceri. Ultimul, cel al Casei de
în care trebuie acţionat pen în valoare de 1 040 lei. Cre vul întreprinderii de pre educaţiei socialiste în colabo IlI-a a Concursului coral in-
tru ridicarea continuă a pro dem că trebuie evidenţiate în fabricate din beton Deva rare cu forurile-culturale ale terjudeţean „Cîntare patriei“ cultură din Orăşlie, care cu
ductivităţii muncii — impera primul rînd rezultatele obţi se înscrie printre primele judeţului nostru în dorinţa de sînt cele ale Casei de cultu cîţiva ani în urmă îşi sărbă
tiv major al progresului eco nute de Combinatul siderurgic care au acţionat cu tărie a omagia şi în acest mod lu ră din Blaj, corul Căminului torea centenarul existentei sa
le, este cunoscut la ora ac
nomic al ţării — raportul pre Hunedoara, Centrala minereu pe această linie. După cum minoasa figură de revoluţio cultural Maga (Caraş-Severin) tuală în întreaga tară.
zentat de tovarăşul Nicolae rilor neferoase Deva, I.. M. se ştie, muncitorii, tehni nar patriot a lui Avram Ian- şi corul Căminului cultural Toate formaţiile participan
cienii şi inginerii de aici
Ceauşescu la Conferinţa Na Barza, Fabrica chimică Orăş- şi-au propus să-şi realizeze cu, eroul moţilor. din Ţinteşti (Timiş). te la festival vor aduce în
ţională a P.C.R. atrage atenţia tie etc. sarcinile ce le reveneau La această primă ediţie O participare prestigioasă faţa spectatorilor şi a juriu
în mod deosebit asupra nece Preocuparea pentru ridica din cincinal în patru ani şi şi-au anunţat participarea for este cea a corului bărbătesc lui cîntece ce înfăţişează lu
sităţii asigurării condiţiilor ca rea continuă a eficientei mun şase luni! Obiectivul con maţii de prestigiu din întrea al Casei municipale de cultu minoasa figură a lui Avram
în fiecare întreprindere să se cii este ilustrată şi de faptul ' - ;■ cordă cu interesul suprem ga ţară, fapt ce ridică ,1a cote ră din Cluj — „Iacob Mure- Iancu, pe care contemporanii,
folosească eficient întregul că majoritatea unităţilor in al întregii naţiuni şi nu şi mai înalte valoarea festi şianu“, care are în repertoriu, moţii săi îl numeau cu mîn-
timp de lucru. dustriale din judeţ — cu ex Cu mai bine «le un an în urmă, în cartierul Goitlu al Devei mai are nevoie dc prezen valului. Publicului hunedorean în special, prelucrări folclo drie „Craiul munţilor". Reper
complex
un
în
folosinţă
aparţî'-
populaţiei,
servire-
Pe această ■ linie se înscriu cepţia Centralei cărbunelui s-a «lat cooperativei „Progresul“. Aici «le funcţionează a secţiile: curăţăto tare. Trebuie arătat doar îi sînt binecunoscute corurile rice, piese de Iacob Mureşia- toriul lor include, de aseme-..
nlnrt
şi preocupările şi eforturile Petroşani, U.V. Călan, U.E.I.L. rie chimică, vopsitori«: textile şi spălătorie, toate exeeutiml lucrări Căminului cultural din Ardu- nu şi Augustin Bena. nea, piese închinate patriei
colectivelor de salariaţi din Haţeg, „Vidra" Orăşt.ie şi «le calitate şi in termenele stabilite. M. LIVEZEANU sat (Maramureş), formaţie cu Alături de aceşti concurenţi şi partidului, zilelor noi si
unităţile industriale ale jude U.M.M.R. Simeria — au reali Foto: V. ONOIU (Continuare în pagina a 2-a) o bogată tradiţie, alcătuit din din afara judeţului, evoluează mănoase ale socialismului,
cunoscutele noastre formaţii
ţului Hunedoara, care au reu zat o productivitate mult su ţărani, laureat al mai multor — corurile I.C.S.H., calificate făuritorului de bunuri mate
şit ca în ultima vreme să îm perioară fată de realizările festivaluri corale, inclusiv la riale şi spirituale — poporul.
Acestei întreceri de anver
bunătăţească continuu indicii obţinute în 8 luni anul trecut. ultima ediţie a Concursului în etapa a IlI-a a Concursului gură care începe astăzi îi
coral interjudeţean „Cîntare
de utilizare a fondului de De remarcat este şi faptul că al X-lea al formaţiilor artisti patriei“, C.S. Hunedoara, E.M. dorim deplin succes.
ce de amatori — „Omagiu
timp maxim disponibil şi să pe ansamblul judeţului ritmul partidului", calificat în etapa Ghelar şi Casei de cultură B. MIRCESCU
realizeze pe această bază un de creştere a productivităţii
spor însemnat al productivi muncii este superior fată de a IlI-a a Concursului coral
prevederile planului. interjudeţean „Cîntare pa-
tăţii muncii. Se poate arăta
că din producţia dată peste La aceasta a contribuit în Anul şcolar trebuie să înceapă
plan în cele 8 luni din acest mare măsură folosirea mai
an. mai mult de 68 la sută bună a timpului de lucru, ca în bune condiţiuni
s-a obţinut pe calea creşterii urmare a măsurilor tehnico-
productivităţii muncii care, la organizatorîce luate de comi- lin nou magazin
rîndul ei, a sporit în princi
pal datorită folosirii mai bu ZEVEDEI ŞTEF Toate pregătirile să
directorul Direcţiei rotunde
ne a forţei de muncă şi a tim Creatorii „drumurilor“
pului de lucru. In medie, pe judeţene de statistică in construcţie
ansamblul judeţului, fiecare la timp
salariat ocupat în industrie a (Continuare tn pag. a 2-a)
Trecînd într-o parte şî-n al tării. Dar conductele rămîn tru Sîrbu, care coordonează
ta pe potecile şantierului, ur ceea ce sint — drumuri ro activitatea instalatorilor de pe BĂIŢA. In satul Ciinelu Ideea din titlu a rezultat în înlocuit cu sobe mari meta
când şi coborînd trepte de tunde, artere care vin pe toa întreg şantierul. Echipele con de Sus, din comuna Bălţa, urma discuţiilor purtate la lice. Copiii vor avea în felul
lemn şi metal, sărind peste te căile şi din toate direcţiile duse de Petru Schuster şi Va- a început construcţia unui Consiliul popular comunal acesta mai multă căldură.
nou magazin universal ca
Angajament onorat şanţuri, privind, pur şi sim spre furnal şi instalaţiile sale sile Bocănet — a adăugat re va asigura o mai bună Brănişca cu tovarăşul secre In ziarul nostru nr. 5 477
plu, spre înălţimea construc
maistrul — lucrează la con
anexe. Ele reprezintă un ade
ţiilor, vezi întotdeauna o mul vărat tesut visceral al spaţiu ductele .de apă şi abur de la aprovizionare a populaţiei tar, Constantin Murari. Cu din 18 august a.c. semnalam
ţime de conducte. Roşii, ne lui industrial. De lumea a- epurarea fină. Coordonarea locale.
acestui
construcţia
La
BRAD. In orizontul —150 ste 35 la sută), recuperînd gre, albe, galbene, albastre; cestor „toii", atît de necesari acestor operaţii o are în sar magazin, pe lingă sumele
m lucrează echipa comunis cadrele metalice din sector, pentru aer, apă, gaz, oxigen, colosului siderurgic, au grijă alocate de stat, o contribu
tului Ioan Munteanu. Anga brigada care are componenţi abur; pentru alimentare, eva echipele de instalatori. cină maistrul Candin Ciocan. ţie deosebită şi-o aduc şl
jamentul echipei: depăşirea şi pe minerii Petruţ Anglie! cuare, răcire, ţevi de separa — Toate instalaţiile de pe MARIN NEGOIŢA locuitorii satului. acest prilej dînsul ne relata o mare întirziere în executa
planului de extracţie cu .10 şi Petru Sîna şi-a onorat şi re, de legătură... Sînt conduc acest şantier sînt în bună rea lucrărilor de reparaţii ca
I la sută. depăşit angajamentul cu 8 la te cu diverse capacităţi şi parte terminate — ne-a de Intr-o singură zi, cu aju cu vădită satisfacţie termina pitale la internatul Şcolii ge
rea reparaţiilor şcolare curen
Organizîndu-şi minuţios într-un număr deosebit de clarat maistrul principal, Pe- (Continuare in pagina a 2-a) torul sătenilor au fost nerale de 10 ani din Dobra.
i munca în abataj, contribuind sută, economisind în acelaşi mare. Ne închipuim că dacă transportate un număr de te la toate unităţile de pe Din discuţiile purtate atunci,
raza comunei. Executantul lor,
i la armarea metalică în sec- timp peste .14 mc de mate le-am strînge pe toate la un A 2G 000 cărămizi pe o distan cooperativa de consum din la fata locului, reieşea că
I tor (care se sitgează la pe- rial necesar la susţinere. loc, prin ele ar putea circula ţă de 10 km, de la Sălişte localitate, şi-a dat tot inte doar în 20 septembrie lucră
la Cîinel. Printre oamenii
1________________ în bună voie oricare rîu al 1 n pagina a lll-a care au dat mers bun lu resul pentru a le termina la rile vor fi gata pentru a pu
crărilor se numără tovarăşi timp şi de bună calitate. tea fi instalaţi elevii. In urma
ca : Aurel Guga, secretar — Cum v-aţi pregătit pen intervenţiei ziarului, I.G.C.L.
al organizaţiei de bază, aju tru a fntîmpina anotimpul Deva a suplimentat forţele,
tat de deputaţii Magda Toa- friguros? — ne adresăm în urgentînd lucrul, astfel că la
der şi Viorel Niţa, precum continuare aceluiaşi interlocu recenta vizită efectuată, aces
F E M E I A şi un număr mare de să tor. tea se aflau într-un stadiu a-
teni dornici ca satul lor să — Şcolile au fost aprovizio vansat. Directorul şcolii, to
fie pe zi ce trece tot mai nate cu 55 tone lemne, care varăşul Ioan Giurgiu, ne măr
1B muncitoare Ü mamă frumos şi înfloritor. sînt tăiate şi depozitate şi turisea că în cîteva zile par-
30 tone cărbune. Intrucît în chetatul celor 5 dormitoare va
CORNEL CLEJ anii şcolari trecuţi se iveau fi terminat.
1i gospodină M cetăţean tipograf destule inconveniente cu so M. BODEA
bele teracot, care nu erau a-
daptate pentru cărbuni, le-am (Continuare în pagina a 3-a)
îndeplinirea exemplară a In condiţiile cînd cantităţile septembrie a.c.. avînd depozi
sarcinilor ce revin unităţilor de fînuri care se pot asigura tate cantităţi neînsemnate de
agricole de stat şi cooperatis nu prisosesc, apare de neîn nutreţuri la fermele de ani
te din programul naţional de ţeles slaba preocupare a male. Fireşte, se pune între
dezvoltare a zootehniei este preşedinţilor şi specialiştilor barea : cînd se va organiza
nemijlocit condiţionată de de la C.A.P. Ocoliş, Fintoag, transportul nutreţurilor dacă
modul cum conducerile C.A.P. Vaidei, Orăştioara de Sus şi nu acum, înainte de începe
se preocupă de asigurarea ba rea însămînţărilor şi a re
zei furajere. In condiţiile cînd coltării culturilor de toam
pentru anul următor sînt nă ?
prevăzute creşteri apreciabile Inexplicabil de anemic se
ale efectivelor şi producţiei O întrebare desfăşoară acţiunea de însi-
animaliere, apare deosebit de lozare a nutreţurilor suculen
acută necesitatea strîngerii şi adresată cîtorva te. Semne serioase de între
depozitării fără pierderi a în bare privind asigurarea canti
tregii producţii de nutreţuri. conduceri de tăţilor de suculente planifica
înfăptuirea acestui impera te se ridică la C.A.P. Ilia,
tiv este lăsată însă la periferia cooperative Burjuc, Strei, Toteşti, Batiz,
preocupărilor de către unele Sîntămăria Orlea — să amin
organizaţii de partid, consilii agricole tim doar cîteva exemple —
populare comunale şi condu unde trebuie realizate, pentru
ceri de cooperative agricole. acoperirea necesarului, cîte
Numai aşa se poate explica 500-1 600 tone siloz. Ceea ce
de ce, pînă acum, în coope altele, unde s-a întîrziat ne- s-a făcut pînă acum în aceas
rativele agricole nu s-a de permis recoltatul fîneţelor tă privinţă este departe de a
pozitat nici 50 la sută din naturale, astfel înregistrîn- oglindi o preocupare cit de
cantitatea de fînuri planifica du-se pierderi irecuperabile cit satisfăcătoare în privinţa
tă a se asigura — 61 000 to din producţie. O slabă gospo conservării furajelor prin me
ne. La fel de îngrijorătoare dărire a recoltei de furaje se toda însilozării. Este de la
este şi situaţia însilozării nu întîlneşte şi la cooperativele sine înţeles că restanţele în
treţurilor. Ca dovadă stă fap agricole din Popeşti, Răduleşti, registrate la sortimentul a-
tul că pînă la jumătatea pri Pricaz, Sînpetru, Zam, Roş- mintit de furaje vor afecta
mei decade a lunii septembrie cani etc., ale căror conduceri negativ soarta producţiei de
a.c. nu s-au însilozat nici au tărăgănat în mod nejusti lapte. Cu toate că se ştie că Termocentrala Mintia. Operatorul de turbine Augustin Purcaru lucrează Ia sala de comandă bloc I şi ir. Este de mai mulţi ani evidenţiat in producţie.
7 000 tone furaje din cele ficat transportul acestora din
53 000 tone planificate (!?). cîmp, pînă la începutul lunii (Continuare in pag. a 2-a)
