Page 27 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 27
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 494 ® VINERI 8 SEPTEMBRIE 1972
Modernizarea continuă a comerţului—
mijloc eficient de ridicare a calităţii
serviciilor acordate cumpărătorilor
PETRU BOTA
Ritmul rapid de dezvoltare
(Urmare din Daa. 1) a economiei naţionale impune vicepreşedinte al Comitetului executiv al beneficiului a crescut de Ia
2,07 la 2,95. Acest magazin
este dotat şi cu o unitate mo
In prezent, se montează ar Imperativul creşterii măsuri deosebite şi pentru Consiliului popular judeţean dernă de pescărie, care oferă
măturile la conducte şi se fac îmbunătăţirea continuă a ac consumatorilor un bogat sor
lucrările de finisare. Sînt în tivităţii comerciale. O econo avut în vedere să se creeze ţeg, care, pe lîngâ sala de timent de produse pescăreşti.
stadiu de probă. Şi echipa mie dinamică, armonios echi o ambianţă plăcută în care restaurant va avea şi un bar Este ştiut că un consuma
librată, în plin proces de mo
siune la conductele dintre productivităţii muncii dernizare nu poate să se dez cumpărătorii să se simtă bi do zi unic în această locali tor modern este şi un consu
condusă de Nicolae Andrees-
cu execută probele de pre
tate. O adevărată curiozitate
mator avizat, bine informat.
ne, s-a ţinut cont de studie
volte fără un comerţ dinamic,
estacada de conducte şi cau- eficient, modern. Aceasta, de rea psihologiei cumpărători pentru judeţul nostru va fi El cere rapiditdate în servire,
economisirea timpului, crea
complexul hoteliler de la „Va
lor şi altele.
pere. oarece datorită locului pe ca S-au găsit soluţii ieftine lea cu Peşti", din Valea Jiu rea de facilităţi prin oferirea
Intr-adevăr, pe toată supra ridicării eficienţei muncii nu ceri mai însemnate ale gradu re îl ocupă în mecanismul care au înlăturat mobilierul lui, care este o adevărată mi de produse de bună calitate
faţa şantierului instalatorii se {Urmare din pag. 1) sînt întîmplătoare. Ele vin să lui de utilizare a timpului de vieţii economice, importantu vechi, greoi. In completarea nunăţie arhitecturală, unică în doze mici şi putere calori
află cu lucrările in stadii a- încununeze eforturile depuse lucru disponibil, faţă de pe lui său rol social-economic, mobilierului şi decorarea să ca concepţie şi construcţie în că mare, o gamă largă de
vansate sau în faze de fina tetele oamenilor muncii şi or pentru dotarea industriei cu rioadele precedente, s-au în comerţul poate aduce o con lilor s-au folosit materiale de ţară, dotată cu un restaurant produse semipreparate, meni
lizare. La staţia de pompe — ganizaţiile de partid. Pe an tehnică modernă şi de către registrat în special la minele tribuţie substanţială la promo construcţii noi, care se dis modern şi cu un hotel de con te să uşureze şi să scurteze
într-un fel, locul de concen samblul judeţului indicele de colectivele de muncă, de con din Valea Jiului, „Refractara" varea progresului economic ting prin comoditate şi bun fort ridicat. In localitatea Li- timpul de muncă al gospodi
trare a conductelor — ingi utilizare a fondului de timp ducerile întreprinderilor şi or Băru, Fabrica chimică Orăştie, general, poate stimula dezvol gust, se creează o ambianţă vezeni, în locul unei grădini nelor., Avînd în vedere acest
nerul stagiar Ovidiu Simeria r maxim disponibil al muncito ganizaţiile de partid pentru C.E.I.L. Deva etc. Nu au înre tarea celorlalte ramuri ale e- plăcută, se îmbină armonios de vară vechi, părăginite, este deziderat, în oraşul Deva, în
împreună cu echipele de in rilor a crescut cu 0,3 procen folosirea intensivă a acesteia gistrat scăderi faţă de perioa conomiei naţionale cu care utilul cu plăcutul şi frumosul. în curs de a intra în folosinţă locul unui local vechi, s-a
stalatori conduse de Ioan Lă- te faţă de cel realizat in 8 şi pentru organizarea activi da precedentă dar au realizat se găseşte în strinsă legătură. Prin redarea fostelor vaduri un modern hotel turistic. înfiinţat un modern local de
zărescu şi Petru Boldt, lucrea luni din anul precedent. A- tăţii şi a locurilor de muncă cei mai scăzuţi indici de uti Dimpotrivă, în condiţiile unei comerciale în municipiul De Modernizarea înseamnă şi „Rotiserie", care livrează con
ză la montarea conductelor de ceasta echivalează cu o dis în aşa fel Sncît fiecare unita lizare din judeţ, cu mult sub producţii de masă, dacă co va, s-a amenajat un magazin efortul de a aduce la zi as sumatorilor pui şi păsări gata
legătură între staţie şi tune ponibilitate de timp care se te de timp să fie fructificată posibilităţile pe care le au, merţul nu reuşeşte să reali de prezentare al fabricii „Vi pectul fizic, mobilierul şi e- pregătiţi, atît pentru domici
lul de aducţiune a conducte ridică la 317 400 om-ore şi la la maximum. Industria cărnii Deva, „Vidra" zeze vînzarea mărfurilor din dra" din Orăştie, care pune chipamentul magazinului, pen liu, cît şi pentru consumul pe
lor. Pe furnalul propriu-zis, e- o producţie suplimentară de Orăştie şi „Vîscoza" Lupeni. cauza unei organizări neco la dispoziţia populaţiei o ga tru a mări capacitatea de a- loc.
chipa lui Aurel David şi mais peste 30 milioane lei. Remar Cu toate acestea trebuie să Pentru a ilustra importanţa respunzătoare, el poate con mă variată de articole de blă tracţie a cumpărătorilor şi a-i Programul adoptat de Con
trul Iohan Krester execută cabil este şi faptul că volu- arătăm — cu scopul de a folosirii fructuoase a fiecărei stitui o frînă în dezvoltarea nărie, cojocărie, marochinărie ajuta să-şi menţină preferin ferinţa Naţională a Partidului
• mul fondului de timp neutili constitui un semnal de alar fracţiuni de timp cred că un economiei. De calitatea activi şi încălţăminte. S-a înfiinţat ţa pentru unitatea respectivă. Comunist Român, privind spo
zat a scăzut cu peste 650 000 mă — că în cadrul judeţului singur exemplu este suficient. tăţii comerciale depind deci, un complex al cooperaţiei de Mai mult, modernizarea este rirea fondului de mărfuri pus
om-ore, iar cel al timpului lu avem şi unităţi unde măsuri La minele din Valea Jiului, în în bună măsură, desfăşurarea consum, care cuprinde un mo destinată minimalizării costu la dispoziţia populaţiei, des
crat suplimentar cu aproape le pentru ridicarea eficienţei 8 luni din acest an s-a pier normală a activităţii de pro dern magazin de artizanat, un rilor şi îmbunătăţirii posibili facerea în condiţii corespun
840 000 om-ore. Creşteri mai muncii, pe calea întăririi dis dut, din cauza absenţelor ne ducţie, materializarea efectivă magazin pentru desfacerea tăţilor de a mări beneficiul, zătoare de igienă şi 'servire
însemnate ale indicilor de uti ciplinei şi a folosirii cît mai motivate şi a învoirilor, un a rezultatelor obţinute în nu plantelor medicinale şi o uni prin unele măsuri ca: spori a bunurilor de consum, cît si
lizare a fondului de timp, ca depline a timpului de lucru, fond de timp egal cu 566 000 meroase ramuri economice, cu tate „ceai-bar", unică în ju rea traficului prin magazine, creşterea veniturilor popu
urmare a organizării mai bu nu sînt la nivelul sarcinilor om-ore, în care se putea rea deosebită influenţă socială, sporirea productivităţii muncii laţiei, programul de înnoire
ne a lucrului şi a reducerii actuale. Numai aşa se expli liza o producţie suplimentară privind nivelul de servire a deţ. In incinta hotelurilor „Bu în activitatea de vînzare şi urbanistică vor stimula mai
levard“ şi „Dacia“ au fost a-
ft pierderilor de timp, au înre că faptul că avem întreprin de aproape 20 milioane lei. populaţiei cu bunurile de menajate moderne unităţi ca- activităţile anexe, reducerea departe tendinţa spre moder
gistrat Centrala minereurilor deri la care nivelul producti Din cele prezentate apare consum necesare. fe-bar, unităţi care prin con cheltuielilor de întreţinere şi nizare a unităţilor existente,
neferoase Deva, I. M, Barza, vităţii muncii şi indicii de fo cu toată claritatea faptul că Problema esenţială care se fortul care-1 oferă consuma a cheltuielii de timp pentru ca o cale sigură pentru spo
ÏÏ
I.M. Hunedoara, C. S. Hune losire ai fondului de timp al în industria judeţului rezer pune în prezent pentru dez torilor sînt mult apreciate. cumpărători. Modernizarea este rirea beneficiului şi creşterea
doara. Se înţelege că acestea muncitorilor, realizaţi în acest vele potenţiale de sporire a voltarea comerţului socialist Restaurantul „Bachus", din şi calea cea mai importantă volumului vînzărilor.
din ţara noastră constă în or
pentru satisfacerea cerinţelor
In afară de aceasta, moder
productivităţii muncii, pe sea
sînt şi unităţile care au obţi an, au scăzut faţă de realiză ma utilizării judicioase a tim ganizarea sa pe baze moder Deva, dintr-un local anonim consumatorilor, pentru menţi nizarea mai este încurajată şi
a devenit un local mai aparte.
[ nut cele mai însemnate creş rile perioadei corespunzătoa pului de lucru, sînt apreciabi ne, sporirea eficienţei activi In Deva se află în curs de nerea unei poziţii competitive. de faptul că apar noi mate
teri ale productivităţii muncii. re din anul trecut, iar volu le. Valorificarea lor integrală tăţii comerciale şi ridicarea terminare un salon ţărănesc, Ţinînd cont de aceste ce riale, echipamente şi proce
Desigur că nici unul din a- mul timpului neutilizat şi al se înscrie ca o sarcină de nivelului de servire a consu care pe lîngâ dotarea deose rinţe, în sectorul alimentar, dee care fac ca cele existente
matorilor,
prevăzute
sarcini
ceste succese ale industriei celui lucrat suplimentar este prim ordin pentru toate co în programul stabilit de Con bit de interesantă, va oferi un număr însemnat de maga să devină perimate. Tendinţa
zine au fost modernizate, s-a
generală trebuie deci să fie
probe şi rodaje la clapele de hunedorene obţinute pe linia în continuă creştere. Redu- lectivele de muncă industriale. gresul al X-lea şi de Confe consumatorilor produse speci trecut la organizarea unui co de a crea şi dezvolta magazi
fice bucătăriei româneşti şi
eşapare. De asemenea, instala rinţa Naţională a partidului, hunedorene. La Geoagiu-Băi merţ de o nouă concepţie — ne care să fie atrăgătoare şi
torii definitivează aici conduc de dezvoltare economico-so- s-a amenajat un modern bar comerţul cu autoservire. Ast mai eficiente, ca instrumente
tele de abur, gaz şi apă. Ope cială, de făurire a societăţii de zi, iar la ştrand, o brase fel, în Deva a fost moderni de vînzare.
raţiunea aceasta constă în socialiste multilateral dezvol rie care dă posibilitatea pu zat magazinul alimentar nr. Cumpărătorii vor un spaţiu
executarea legăturilor dintre tate în ţara noastră. blicului să consume prepara 1, în Valea Jiului magazinele atrăgător de cumpărare, con
conductele care, merg de la Cum asiguraţi Dezvoltarea economică şi te culinare de bună calitate, 79 — Uricani, 15, 8 şi 4 — fort sporit şi un acces comod
platforma cauperelor pînă la Toate social-culturală a judeţului Hu Petroşani şi altele. Pentru pri şi rapid la mărfuri.
furnal şi cele care sînt mon nedoara, creşterea veniturilor fără să părăsească incinta ma dată se experimentează în
ştrandului.
tate pe trupul furnalului. populaţiei, sporirea continuă Odată cu modernizarea ma Deva un magazin cu autoser Comerţul reprezintă un do
6
Una din problemele centra motoarele* a fondului de mărfuri atît ca jorităţii unităţilor s-a avut în vire cu articole de menaj, sti meniu de activitate economică
în care fenomenele economi
le ale activităţii instalatorilor baza furajeră? »J volum, cît şi ca gamă sorti vedere şi crearea unei inti- clă, porţelan, faianţă, care a ce se împletesc slrîns cu cele
este şi punerea la punct, pen mentală au determinat luarea mizări, s-a căutat ca fiecărei dovedit, contrar unor păreri, sociale. Funcţiile sociale ale
tru funcţionare, a instalaţiilor acţionează unor măsuri deosebite care să unităţi să i se imprime o no că este un magazin foarte a- comerţului dobindesc dimen
anexe ale diverselor agregate (Urmare din pag. 1) giu, Sîntandrei, Deva etc. Im contribuie la modernizarea tă specifică, să i se creeze o preciat. siuni deosebite în socialism,
ale gigantului siderurgic şi portant este ca aceste produ reţelei. personalitate aparte. Eficienţa acestor moderni unde omul cu nevoile lui ma
instalaţiilor anexe. Maistrul se să se însilozeze în ames Cu ocazia modernizării u- Dezvoltarea turismului a în zări este dovedită de rezulta
Dumitru Paveloni coordonea porumbul pentru siloz culti tec cu otayă, porumb, pleavă, în plin ! nor spaţii comerciale mai semnat luarea unor măsuri tele economice dobîndite de teriale şi spirituale mereu
ză operaţiile de definitivare vat în ogor propriu sau în paie sau coceni tocati, astfel vechi s-a avut în vedere ca : care să ducă la modernizarea unităţile respective. Astfel, sporite determină scopul în
a instalării conductelor. Pînă cultură succesivă asigură o valorificîndu-se superior re (Urmare din pag. 1) modificarea structurală adusă şi dezvoltarea unor unităţi de magazinul 79 — Uricani, faţă tregii activităţi economice.
Astfel, realizînd mărfurile, co
acum, la toate aceste utilaje, producţie de unităţi nutritive sursele de nutreţuri existente. în clădirea existentă să asi pe traseele turistice. In locul de o medie a desfacerii luna merţul interior asigură totoda
conductele au fost montate, la hectar mai mare decît po Desigur, o condiţie esenţială că el este rodul unei inten gure spaţiile necesare desfă unor unităţi vechi, necores- re de 486 000 lei şi de un ni tă satisfacerea trebuinţelor
demontate şi decapate. In pre rumbul cultivat pentru boabe, pentru reuşita însilozării este se activităţi de cercetare şi şurării activităţii de vînzare punzătoare, s-a trecut la a- vel de beneficiu de 3,13, în oamenilor muncii, el repre
zent, echipele conduse de se acţionează anemic la însi- ca acţiunea de umplere a si punere în evidentă a rezer şi anexe ; crearea unui sistem menajarea unor unităţi mo urma modernizării a realizat
Ggşpar Lingh şi Mihai Turca- lozări, depăşindu-se faza op lozului să nu dureze mai mult velor interne, are un fun şi echipament de iluminat a- derne. Pe DN 7, în apropie o medie a desfacerii de 835 000 zintă un promotor al civiliza
nu lucrează la remontarea de timă cînd acest nutret sucu do 2-3 zile, ceea ce obligă dament ştiinţific. S-a făcut decvat, zugrăvirea corespun re de localitatea Aurel Vlaicu, lei şi un nivel de beneficiu de ţiei şi culturii în masa oame
finitivă a conductelor, fiind lent conţine cea mai mare conducerile S.M.A. să asigure o amplă analiză a rezulta zătoare a pereţilor şi plafo se pregăteşte să-şi Sntîmpine 3,25 ; magazinul nr. 61 — Lu nilor muncii, educă gustul
aproape gata cu toate opera cantitate de elemente nutriti o bună funcţionare a combi telor obţinute în anul 1971, nului şi acoperirea duşumele oaspeţii o modernă unitate de peni, de la o medie lugară a consumatorilor, ’{fuftiva simţul
ţiile. • i ve. nelor şi tocătorilor, precum s-a trasat o linie de pers lor ; înzestrarea cu mobilier alimentaţie publică. In unele desfacerii de 820 000 lei, a a- estetic prin intermediul măr
furilor oferite, al serviciilor a-
Aşadar, în scurt timp insta O importantă sursă do com şi suficiente mijloace pentru pectivă pentru rele din vi şi echipament special, destinat locuri s-au găsit rezolvări juns la 1 092 000 lei, iar ni cordatc cumpărătorilor, al pre
pletare a deficitului de sucu
latorii vor termina de montat lente o constituie şi însiloza- transportul furajelor suculen itor. Pare că hotărîrea de activităţii comerciale ; organi foarte inventive, cum avem velul de beneficiu a crescut zentării localurilor. Iată de
şi ultima bucată de conductă. te din cîmp. a realiza cincinalul înainte zarea şi amplasarea mărfuri cazul la Poieniţa Orăştie, un de la 2,77 la 3,44 ; la maga ce modernizarea nu trebuie
Cu ajutorul a două elemente rea coletelor şi a frunzelor Organizarea temeinică a de termen a fost luată în lor, mobilierului şi echipa de s-au confecţionat terase zinul nr. 15 — Petroşani, faţă să fie numai un scop în sine,
do sfeclă de zahăr. Deoarece
— aerul şi apa — vor efectua transportului fînurilor şi a că din primul an al cinci mentului de aşa manieră încit suspendate. In curs de termi de o medie lunară a desface ea îmbracă un aspect social
apoi ultimele probe ale con produsele respective sînt uşor însilozării nutreţurilor consti nalului, în care a fost ob cumpărătorii să fie serviţi nare este modernizarea res rii de 484 000 Iei, în prezent şi trebuie continuată pe vii
ductelor. Odată terminate, ar digestibile şi au o valoare nu tuie o lucrare care face ne ţinută o producţie globală prompt şi satisfăcător ; s-a taurantului „Retezat", din Ha obţine 550 000 lei, iar nivelul tor cu o mai mare intensitate.
terele colosului siderurgic vor tritivă ridicată, conţinînd 0,10 cesară intervenţia neîntîrziată suplimentară în valoare de
începe să pulseze cu aer, U.N., 10 gr proteină brută, cu măsuri chibzuite a organi peste 17 milioane lei. Cert I“
apă. gaz, oxigen, abur... Cînd 15 la sută substanţă uscată şi zaţiilor de partid, consiliilor este că în prezent colecti “1
le vom auzi, pe toate deoda 323 kcal. energie digestibilă populare, organelor agricole vul I.P.B, îşi cunoaşte for
la fiecare kg de nutreţ însi- Evocări
tă, vibrînd cu încărcăturile lozat, este de maximă însem judeţene, a conducerilor uni ţele şi căile de acţiune. Do M descoperiri arheologice în Munţii Orăşîiei
vitale, vom şti că uriaşul si nătate ca întreaga producţie tăţilor agricole şi cadrelor vada cea mai elocventă o BRAD. In diferite colec
constituie rezultatele obţi
derurgic a început să produ de colete şi frunze ce se ob tehnice — factori răspunzători nute pe primele 8 luni, tive de muncă continuă ma
ţine să ia calea silozului, să nemijlocit de soarta produc nifestările prilejuite de cen Cercetări recente, efectua
că fontă. Nu ne mai desparte nu se facă risipă aşa cum ţiei animaliere, de modul cum cînd producţia globală şi tenarul morţii lui Avram te pe şantierul arheologic turile pe care le-am făcut un cuptor de ars ceramică.
mult timp de acest început s-a întîmplat în anul trecut se îndeplinesc indicatorii de producţia marfă au înre lancu. La atelierele între Feţele Albe din Munţii O- în acest an.fşi care s-au ex Acesta constituie un mo
tins mult peste perimetrul
de viaţă 1 la C.A.P. Rapollu Mare, Geoa- plan în sectorul zootehnic. gistrat fiecare creşteri de prinderii de industrie loca răştiei, au scos la iveală noi ment revelator deoarece este
peste 10 milioane lei faţă lă, profesoara Sextilia Popa cunoscut ne-au întărit con o descoperire unică în Mun
de plan. Prin aceasta, har a susţinut o emoţionantă evo vestigii ale civilizaţiei daci vingerea că avem de-a face ţii Orăştiei, adăugindu-se
nicul colectiv şi-a realizat care a personalităţii mare ce. La solicitarea corespon cu una dintre cele mai im celor de la Deva, Bîtca
în întregime şi angajamen lui tribun al moţilor. dentului Agerpres, L. Ro portante aşezări dacice civi Doamnei şi Poiana. Deşi să
tul anual. Fizic, producţia Tot Ia Brad, prof. Elia man, conferenţiarul univer le. Am descoperit, pe cele 9 păturile durează de aproape
întreprinderii a acumulat Popa a prezentat în faţa sitar dr. Hadrian Daicoviciu, terase investigate, numeroa 10 ani, ies aici Ia iveală noi
— pe cele opt luni — 5 835 salariaţilor I.G.C.L. un me director ştiinţific adjunct al se locuinţe, cu un bogat in
A m c prefabricate în plus dalion „Avram lancu" ur Muzeului de istorie a Tran ventar arheologic, un mic şi noi vestigii dacice de ma
fată de plan. mat de un recital de ver silvaniei, a precizat: „Săpă depozit de unelte din fier şi re valoare ştiinţifică.
întrecere susţinută pentru îndeplinirea din realizările obţinute în suri dedicate „Craiului
— Peste 4 milioane lei
munţilor“, susţinut de Du
plus — ne declara tovară
şul Nicolae Devian, secre mitru Iuga de la casa de
cultură a oraşului.
tarul comitetului de partid In aceeaşi zi, la sediul
şi depăşirea sarcinilor de producţie — trebuie puşi pe seama întreprinderii de industrie
creşterii productivităţii mun
cii. locală, prof. Dorin Crişan
a evocat, în cuvinte încăr
„Motorul" realizării cin cate de elan patriotic, de
Aflindu-se angajat, alături Conferinţei Naţionale a parti neret bovin îngrăşat cu 14,6 cinalului în patru ani şi ju adincă dragoste pentru vir
de loti oamenii muncii din dului, toti ţăranii cooperatori tone carne şi sînt pregătite mătate trebuie considerat — tuţile de legendă ale erou
judeţ, în întrecerea pentru care lucrează în cadrul fer pentru a fi livrate în această după cum spunea secretarul lui, activitatea sa revolu
îndeplinirea şi depăşirea sar mei depun toate strădaniile lună încă 15 capete tineret, comitetului de partid — co ţionară, semnificaţiile co
cinilor de producţie şi anga pentru ca prevederile de plan cu 4,5 tone. Datorită depăşirii lectivul secţiei prefabricate. memorării din aceste zile.
jamentelor, colectivul fermei la efectiv" şi producţia ani producţiilor planificate, co Intr-adevăr, în această sec In completarea acestor
zootehnice a C.A.P. din Ra- malieră să fie realizate întoc lectivul acestei ferme a reu ţie ritmurile muncii sînt acţiuni, membrii cenaclului
poltu Mare, mobilizat de or mai. Stimulaţi puternic de şit să realizeze înainte de ter ridicate, aşişderea produc literar din localitate au ci
ganizaţia de partid, continuă măsurile luate de partid care men şi planul de venituri pe ţia, rezultatele obţinute. A- tit din creaţiile lor inspi
să obţină noi succese în în prevăd mărirea minimului primele trei trimestre din a- laltăieri, de pildă, colecti rate de personalitatea com
trecerea ce se desfăşoară în cest an. Faţă de 556 000 lei vul secţiei a obţinut o pro plexă a celui care a fost
cinstea aniversării a 25 de ani venituri planificate, s-au reali ducţie record : 370 m c Avram lancu.
de la proclamarea Republicii. zat peste 600 000 lei. prefabricate fală de 320
In acest fel sînt sporite con © In opt luni — 227 hl La depăşirea planului de mc, cit reprezintă media
tinuu realizările dobîndite în lapte peste plan © Veni lapte marfă şi-au adus o con zilnică de pînă acum. Suc
cinstea Conferinţei Naţionale turile planificate pe pri tribuţie însemnată Maria Cră cesul înregistrat vorbeşte
a partidului şi a zilei de 23 ciun şi Sofia Ardean, care de Ia sine despre hărnicia Documente
August. Lucrînd cu hărnicie mele trei trimestre din a- au depăşit planul la zi cu operatorilor Simion Frâsin-
şi pricepere, ţăranii coopera cest an au fost realizate 2 500 litri lapte, Cornelia caru, Dumitru Nicula,
tori adaugă succeselor de pî cu o lună mai devreme. Paştiu şi Victoria Stănilă, ca Gheorghe Todea, a maiş inedite despre
nă acum noi şi importante re au o depăşire de 1 500 li trilor Gheorghe Orosan,
fapte de muncă care îi ono ® Planul anual la tine tri lapte, Maria Orban şi Ma Gheorghe Chioreanu, a în Avram lancu
rează şi le fac cinste. ret pentru reproducţie şi ria Oanâ, care au o depăşire tregului colectiv condus cu
In ferma noastră — ne spu îngrăşare la complexul in- de 500 litri lapte, Viorica competenţă de ing. Anton Opt noi documente inedi
nea ing. Antoniu Teodorescu, tercooperatist a fost înde lancu şi Petru Jeler, cu o Tocaci. Bineînţeles, în ca te, de o excepţională impor
şeful fermei — munca este depăşire de 1 000 litri lapte, drul fluxului, au contribuit tanţă istorică, referitoare la
organizată şi retribuită pi; plinit. comunişti şi fără de partid la culegerea succeselor şi personalitatea lui Avram
baza acordului global. Toţi care sînt în fruntea întrecerii. alte colective: al atelieru lancu, au fost descoperite
ţăranii cooperatori care se o- In creşterea tineretului pen lui de carcasare, al secţiei recent de cercetătorii Arhi
cupâ de creşterea animalelor garantat al cooperatorilor care tru reproducţie şi îngrăşat, de pregătire a fabricaţiei velor Statului din Cluj. Tî-
lucrează do mulţi ani în a- lucrează în zootehnie, do la s-au evidenţiat, prin rezulta ele. nărul revoluţionar apare în
cest sector, şi-au îmbogăţit 400 la 800 lei lunar, toţi cres tele bune obţinute, Paulina Aici, la Bircea, se acţio documentele depistate ca un
continuu cunoştinţele şi ex cătorii de animale depun e- Ursu, Martin Patoky, Jefa nează unitar, sistematic, cu conducător unanim recunos
perienţa, reuşind să obţină forturi stăruitoare în muncă Vasiu, Fira Roman şi Susana scopuri precise. In 1973. cut, iubit şi respectat de
în prezent rezultate din ce în pentru a răspunde aşa cum Tojnadi. productivitatea muncii va mase, dîrz, cu o voinţă ne
ce mai bune în creşterea ani se cuvine grijii pe care le-o îndeplinirea planului anual creşte cu 9,2 la sută faţă clintită în apărarea dreptu
malelor şi a producţiei ani poartă partidul nostru. la efectivul total de bovine şi de 1972. Aceasta va fi po rilor şi libertăţilor celor o-
maliere. Comuniştii sînt cei Şi munca depusă de harni ovine demonstrează, de a- sibil ca urmare a aplicării primaţi. însuşi lancu, într-o
care, prin întreaga lor mun cul colectiv al acestei ferme semenea, grija şi preocuparea unor măsuri eficiente bine convorbire consemnată de
că şi activitate, prin rezulta este din plin răsplătită. In întregului colectiv al acestei gîndite: reorganizarea u- un funcţionar superior ce-
tele ce le obţin în producţie, primele 8 luni ale acestui an, ferme pentru realizarea pre nor fluxuri tehnologice în zaro-crăiesc, recunoaşte .că
constituie un exemplu şi un printr-o hrănire şi furajare vederilor planului anual de atelierul de carcasare şi în „opt regimente nu sînt în
îndemn pentru întregul go- cit mai bună a animalelor, s-a producţie înainte de termen. secţia prefabricate, intensi stare să-i ţină în ordine pe
lectiv spre a dobîndi realizări reuşit să se livreze peste ficarea mecanizării unor o- supuşi aşa ca eu singur". A-
care să conducă la creşterea plan 227 hl laple. De aseme Acest harnic colectiv depu peraţiuni, continuarea pro ceste documente, care vor
eficienţei muncii şi a produc nea, a fost realizat înainte ne eforturi sporite pentru a cesului de trecere a mun vedea lumina tiparului pen
ţiei, la îndeplinirea exemplară de termen planul anual la ti cinsti ziua Republicii cu noi citorilor auxiliari în sfera tru prima dată cu prilejul
a prevederilor planului şi a neret pentru prăsilă şi la cel realizări în creşterea electi productivă, extinderea mun centenarului morţii eroului,
angajamentelor luate în în destinat îngrăşării în cadrul velor şi a producţiei anima cii în acord, creşterea in relevă noi laturi ale carac
trecere. complexului intercooperalist liere, asigurînd încă de pe dicelui de folosire a fondu terului şi crezului sau revo
Animaţi de dorinţa de a din Orăştie. Asemenea rezul acum condiţii corespunzătoa lui de timp etc. Sînt o mul luţionar, completează figura
re pentru îndeplinirea sarci
contribui din toate puterile tate bune s-au înregistrat şi nilor sporite ce le revin pe titudine de căi, aspiraţii şi luminoasă a celui ce-şi de
la creşterea ponderii sectoru în ce priveşte îndeplinirea 1973 şi realizarea prevederi înfăptuiri prin care colecti clarase drept ţel suprem al
planului la export. Astfel, vul I.P.B. Deva îşi va a-
lui zootehnic în totalul pro faţă de 80 capele, cu 24 tone lor cincinalului înainte de tinge, cu siguranţă, ţelul vieţii „fericirea naţiunii ro
Clădirea noului centru stomatologic (lin Deva. Aici se acordă zilnic asistenţă medicală dc spe
ducţiei agricole, aşa cum se carne, cît prevede planul a- termen. propus. mâne". cialitate unui mare număr de pacienţi, adulţi şi copii. Foto: V. ONOIU
subliniază în documentele nual, s-au livrat 46 ranot» ti N. BADIU