Page 30 - Drumul_socialismului_1972_09

Proletari din toate färile, unifi-vä! In cmsţea celei XXI/-

aniversări a proclamării Republicii

Constructorii hunedoreni apropie de

cota finala marele obiectiv siderurgic

Ieri a fost „ziua cea mai naliză la laborator. Sa trecem Pintea, coboară într-un tunel
lungS" din perioada de înăl­ pe la punctele de lucru". pentru a deschide vana de e-
ţare a furnalului nr. 9 de la Ii urmăm sfatul, şi înce­ vacuare a apei. Intră pînă la
Hunedoara. Expresia aparţine pem din partea de sud a şan­ umeri în apă. Apa iese cu
ANUL XXIV Nr. 5495 SIMBÄTÄ 9 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
ing. Iosif Varady, şeful lotu­ tierului. Primul punct este ra­ zgomot, tulbure, şi se varsă
lui instalaţii al şantierului în colectorul Răcăştia.
montaj I, care ne-a dat şi ex­ Orele 10,30. Ing. Leonliardt
plicaţiile necesare: „O zi ca dă indicaţiile pentru străpun­
cea de azi a mai _a- Numărăfoare gerea betonului armat dintre
Consfătuire de lucru la Comitetul Central mai 1966, cînd s-a racordat inversă pe apă răcită.
canalul vechi şi cel nou, cu
vut loc acum şase ani, în
furnalul nr. 8 la instalaţiile
Orele 10,35. Echipele con­
furnalului nr. 7", In concret, duse de Cristache Dobre, Ioan
ieri au fost oprite furnalele şantierul Lăzărescu şi Ioan Bandy mon
nr. 7 şi nr. 8, pentru executarea furnalului nr. 9 teazâ două vane de gaz pe
racordurilor între magistrale­ magistrala furnalului nr. 7.
al Partidului Comunist Român moenergetice ale furnalului 8 se intercalează cîteva tron­
le acestora şi instalaţiile ter-
Orele 10,45. La furnalul nr.
nr. 9.
soane de conductă pentru pro­
Aşadar, ieri, noul colos si­ cordarea suflantei nr. 1 pe tecţia conductei de gaz a a-
derurgic a fost integrat în furnalul nr. 9. Doi oameni : cestui furnal.
circuitul vital al celorlalte instalatorul llie Munteanu şi Orele 11,15. Este adus do­
două furnale. Racordarea a macaragiul Mihai Binder. Cu sarul cu aprobările de ri­
In zilele de 7 şi 8 septembrie a avut loc la C.C. al P.C.R., sub conducerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar fost executată într-un timp adevărată măiestrie, acesta goare. Analizele sînt cores­
record, de numai 10 ore! Au din urmă intră cu macaraua punzătoare. Maistrul Candin
general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, consfătuirea de acţionat 60 de instalatori şi lîngă suflanta nr. 3 Reşiţa Ciocan, instalatorii din echi­
lucru cu primii secretari şi secretarii cu probleme economice ai comitetelor judeţene de partid, cu şefii direcţiilor generale sudori, 5 maiştri, mulţi ingi­ şi ridică vana. Suflantele nr. pele conduse de Nicolae An-
agricole din toate judeţele. neri din I.C.S.H. şi din par­ 2 şi nr. 3 sînt racordate. Se dreescu şi Valentin Becze pot
Consfătuirea a fost consacrată an alizârii activităţii comitetelor judeţene de partid pentru realizarea hotărîrilor Con­ tea beneficiarului. Activitatea lucrează la suflanta nr. 4. O- începe operaţia principală —
gresului al X-Iea şi Conferinţei Naţionale ale P.C.R., L.t domeniul economic, al acti vităţii politice şi ridicării bunăstării oame­ s-a desfăşurat în mai multe colim, prin nord, centrala ter­ de racordare n conductei de
moelectrică şi ajungem la in­
nilor muncii. puncte de lucru ale şantie­ stalatorii conduşi de Alexan­ gaz furnal a colosului side­
rului. Operaţia principală a rurgic la magistrala de gaz.
La consfătuire au luat parte tovară şii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, llie fost racordarea gazului de dru Mif. Oamenii au trasat Constructori şi beneficiari,
Verde), membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi ai furnal, dar, în paralel, au fost locul de tăiere a două mari au acţionat umăr la umăr.
Consiliului de Miniştri. executate alte 11 operaţii de conducte şi aşteaptă semnalul Toate operaţiile s-au terminat
Au participat, de asemenea, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., miniştri, membri ai conducerilor unor ministere economice racordare a instalaţiilor ter- de începere a intercalării cir­ cu bine, aseară. Ziua „cea
cuitului de apă de răcire pen­
şi altor organe centrale, ale organizaţiilor de masă. moenergetice. mai lungă" a fost şi cea mai
Orele 4,30. Colectivul secţiei tru furnalul nr. 9. Deci, se
A luat cuvîntul un mare număr de participanţi. a Il-a furnale din C. S. Hune­ aşteaptă golirea apei din con­ grea: un examen trecut cu
(Relatarea dezbaterilor în interiorul ziarului). doara, împreună cu specialişti ductele de racord şi din tu­ strălucire de constructori!
In încheierea consfătuirii, a luat cu vîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. din conducerea combinatului, neluri.
au început pregătirile în ve­ Orele 10,25. Un om, Vasile MARIN NEGOIJĂ
derea opririi furnalelor.
Orele 6,25. Furnalele nr. 7 şi
nr. 8 au fost oprite. Imediat
Cuvîntarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer este oprită şi magiştrala de Temperaturile minime 20 vor 25
fi
cuprinse între 0 şi 1(1 grade,
gaz de furnal care merge pî­
şi
intre
maximele
iar
nă la Peştiş. începe purjarea VREMEA grade. Dimineaţa, ceaţă locală.
conductei de gaz de furnal, care PENTRU URMĂTOARELE
va dura 4 ore. Operaţia con­
Stimaţi tovarăşi, atingerea unui asemenea o- nalului trebuie să se bazeze In acest proces este nece­ angajate pe drumul lichidării DOUA ZILE
biectiv nu se poate pierde din pe ridicarea nivelului întregii sar ca factorii de decizie din principalelor decalaje care le stă în insuflarea de aer şi a- PENTRU 24 ORE
Lucrările consfătuirii noas­ vedere nici faptul că în e- activităţi economice, pe îm­ întreprinderi, centrale şi mi­ separă de statele cu economie bur pe conductă pentru eli­ Vreme uşor instabilă cu ce­
şi
frumoasii
Vreme
noros.
căldu­
tre se desfăşoară sub semnul conomia mondială contempo­ bunătăţirea muncii de plani­ nistere să fie puşi în situaţia avansată. minarea gazului existent. roasă ziua, dar răcoroasă noap­ rul variabil, temporar preci­
vor
Local
se
semnala
preocupării care domină as­ rană decalajele existente în­ ficare şi într-un sens mai de a cunoaşte nu numai sar­ In lumina acestor realităţi şi Orele 10,05. Inginerul I. Va­ tea şi dimineaţa. Cerul va fi pitaţii slabe sub formă de
tăzi viata publică a ţării i tre diferitele ţări se adîncesc larg — a gestiunii economi­ cinile unităţii pe care o con­ necesităţi, mă voi referi la u- rady : „Mai avem pînă la variabil. In zona de munte se ploaie, mai ales spre sfirşitul
transpunerea în fapt, în con- de regulă în detrimentul ţă­ ce în vederea utilizării cu duc, dar, totodată, şi obiecti­ nii factori de natură să ducă terminarea operaţiei de pur- vor semnala, izolat, averse intervalului. Temperatura izo­ in
scădere
Dimineaţa,
uşoară.
slabe de ploaie. Vînt slab pi­
ditiuni cît mai bune, a deci­ rilor intrate în perioada ac­ randamente superioare a re­ vele activităţii unităţilor cu la realizarea unei eficiente su­ jare. Au fost luate probe din uă la potrivit din sud-est. lat ceaţă.
ziilor luate de Conferinţa Na­ tualei revoluţii tehnico-ştiin- surselor naturale şi umane de care intră în relaţii de con­ perioare a producţiei materia­ conducte şi trimise pentru a-
ţională a Partidului Comunist ţifice cu o economie mai slab care dispunem. lucrare, ca beneficiari sau le, problemă asupra căreia
Român din iulie 1972. dezvoltată. Această tendinţă In acest spirit, Conferinţa furnizori. Numai astfel fiecare este necesar să-şi concentreze
Moment deosebit de impor­ generează una din gravele Naţională a stabilit că anga­ unitate va putea acţiona în atenţia cadrele de conducere
tant în procesul de înfăptui­ probleme cu care este con­ jamentele asumate trebuie să cunoştinţă de cauză, va pu­ din economie, ca şi organele
re a Programului elaborat de fruntată societatea în care se concretizeze în produse fi­ tea să-şi fundamenteze mai şi organizaţiile de partid.
Congresul al X-lea, Conferin­ trăim. Rezolvarea ei impune zice care să contribuie efec­ temeinic iniţiativele printr-o Este vorba în primul rînd Centenarul comemorativ „Avram lancu"
ţa 'Naţională — desfăşurată măsuri corelate pe plan in­ tiv la creşterea avuţiei naţio­ justă evaluare a intercone­ de obligaţia de a se asigura
pe baza amplului raport pre­ ternaţional, concomitent cu un nale şi a venitului naţional. xiunii acestora cu celelalte folosirea cu randamente maxi­
zentat de secretarul general efort susţinut din partea ţă­ Totodată, ea a trasat Consi­ activităţi economice în con­ me a capacităţilor de producţie
al partidului, tovarăşul Nicolae rilor mai puţin dezvoltate liului de Miniştri sarcina de textul cărora va trebui să-şi pe care le construim. FESTIVALUL CORAL „CRAIUL
Ceauşescu — a abordat o ga­ pentru realizarea unor ritmuri a elabora pînă la sfîrşitul a- îndeplinească sarcinile asu­ Ca urmare a marilor efor­
mă largă de probleme de înalte de creştere economică. cestui an un plan suplimen­ mate. turi de investiţii făcute, volu-,
mare complexitate, cu impli­ Nu mă refer aici la acţiu­ tar prin care să se coreleze Consider că este timpul să mul fondurilor fixe productive
caţii asupra întregului mers nile care ar trebui întreprin­ în mod corect pe ansamblul acordăm întreaga atenţie aces­ din economie ajunge la sfîrşi­ Dintotdeauna marile sen­ coriştilor, au vibrat, de-a acordurile-i băvbăteşti, pu­
al societăţii noastre şi a a- se de comunitatea internaţio­ economiei sarcinile asumate tei probleme, deoarece publi­ tul acestui cincinal la aproape timente ce au animat colec­ lungul întregului spectacol, blicul, făcînd simţiţi paşii
doptat o serie de rezoluţii şi nală in ansamblul ei, ci nu­ de unităţi şi ministere peste citatea mai largă a planului fa­ 900 de miliarde de lei, din ca­ tivităţile şi-au găsit forme sufletele spectatorilor. dîrji ai craiului, neinfrica-
hotărîri, în spiritul profundei mai la obligaţia care ne re­ prevederile cincinalului. cilitează procesul de diversi­ re mai mult de jumătate puse artistice multiple de ex­ In prezenţa compozitori­ ta-i prezenţă. Acordurile
unităţi de gîndire şi voinţă vine nouă de a realiza în con­ In îndeplinirea sarcinii a- ficare a deciziilor şi lărgeşte în funcţiune chiar în actualul primare. Dar niciodată din lor Dumitru Botez, Gheor­ largi, ca întinderile aurite
care caracterizează partidul tinuare ritmuri înalte — pre­ mintite, Comitetul de Stat al posibilităţile diferitelor unităti cincinal. A folosi raţional acest această bogăţie de chipuri, ghe Bazavan, Mircea Nea- in griu ale ţării, din cînte­
comuniştilor români, întregul misă esenţială pentru progre­ Planificării a întocmit — îm­ economice de a-şi coordona o- potenţial modern de producţie, cîntecul nu a lipsit. Leagăn gu, dirijorului Gheorghe Io- cul lui Mircea Neagu
nostru popor. sul neîntrerupt al României preună cu alte organe centra­ perativ activitatea întărind a transforma investiţiile în ter­ şi oglindă a sufletului, el nescu, profesorului şi com­ „Românie, ţara mea de
In acest context, aş dori să socialiste. le — proiectul unui plan su­ funcţia planului ca instrument mene cît mai scurte în produse mingile şi înalţă, încălzeşte pozitorului Ion Munteanu, dor” au străbătut cu fier­
mă opresc şi eu în mod spe­ Actualul cincinal, 1971-1975, plimentar care urmăreşte să de unificare a tuturor voinţe­ de înaltă calitate de care avem şi întăreşte spiritele. Adine a numeroşi spectatori, ieri binţi elanuri patriotice ini­
cial asupra unor aspecte pri­ a fost elaborat tocmai în lu­ asigure cadrul echilibrat pen­ lor. nevoie, constituie prima con­ omenesc mod de unire spi­ au evoluat corurile din mile, iar „Mindră patrie",
vind dezvoltarea economico- mina acestei cerinţe, prin asi­ tru îndeplinirea angajamente­ Tovarăşi, diţie pentru accelerarea dez­ rituală, el rotunjeşte gindu- Ghelar, Marga, Hunedoara, de Norbert Petri şi „Suita
socială planificată a Româ­ gurarea unei creşteri rapide lor menţionate. voltării economice. rile. Buzău şi Orăştie. hunedoreană", de Ion Mun­
niei, în nemijlocita legătură şi coordonate a tuturor sec­ Acest proiect se află acum Am parcurs o treime din ac­ In acest sens are o impor­ Multe au fost cintecele Cintecele Iancului s-au teanu au încălzit cu mîn-
cu indicaţiile Conferinţei Na­ toarelor, planul naţional unic la ministere şi centrale în ve­ tualul cincinal şi constatăm cu tantă deosebită acţiunea aflată zise prin ani, Iancului, mul­ împletit cu cele închinate drie şi dragoste de locuri
ţionale referitoare la îndepli­ fiind determinant pentru dez­ derea definitivării. Este un satisfacţie că principalele pre­ în curs de desfăşurare pentru te îşi înalţă în aceste zile ţării şi partidului, vibrante natale fără seamăn de bo­
nirea integrală şi depăşirea voltarea multilaterală a so­ moment deosebit de important vederi pentru această perioadă determinarea corectă a capa­ acordurile peste meleaguri imnuri de slavă şi cinstiră. gate şi frumoase — sufle­
prevederilor înscrise în ac­ cietăţii româneşti. care trebuie privit cu întrea­ au fost îndeplinite, iar unele cităţilor de producţie existen­ hunedorene, aducînd glas Minunate piese corale cla­ tele.
tualul plan cincinal şi în con­ Fireşte, pentru a prefigura ga răspundere de către con­ au fost chiar depăşite. te, pe întreprinderi şi centra­ de cinstire eroului. Sute de sice, îndrăgite prelucrări Multă duioşie şi blîndeţe,
textul discuţiilor desfăşurate cît mai raţional viitorul şi a ducerile ministerelor şi uni­ Pentru a continua acest le, ca şi arta conducătorilor artişti amatori din diferite folclorice, emoţionante lie­ căldură şi caldă melodie, in
aci. asigura eficienta eforturilor pe tăţilor economice, ca şi de că­ curs ascendent şi a realiza o din economie în a stabili dru­ judeţe ale ţării —■ Maramu­ duri patriotice şi-au împle­ interpretarea pieselor „Ma­
După cum se ştie, în perioa­ care le face naţiunea în ve­ tre comitetele judeţene de dezvoltare mai rapidă trebuie mul de parcurs şi măsurile ce reş. Alba, Dîmboviţa, Arad, tit ieri acordurile sub cu­ ma" de I. D. Chirescu şi
da de pregătire a Conferin­ derea realizării obiectivelor el partid, obligate să aibă per­ să eliminăm insă neajunsurile urmează să fie luate în ve­ Cluj, Caraş-Severin, Timiş, pola aceleiaşi generoase i- „Toamna" de Hans Leo
ţei Naţionale a fost iniţiată fundamentale, orice plan tre­ manent în vedere ceea ce se­ care se manifestă în unele derea încărcării cît mal raţio­ Hunedoara şi-au dat întîl- dei de omagiere şi înălţare Hassler.
în întreprinderi o acţiune de buie confruntat permanent cu cretarul general al partidului, sectoare, să punem în valoare nale a maşinilor, utilajelor şi nire în prag de centenar memoriei înaintaşului din De pe o veche vatră a
identificare a rezervelor su­ realităţile — atît în faza de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, toate rezervele de creştere a agregatelor. Găsirea de soluţii la Festivalul coral „Craiul munţi, împlinirilor cu chip cîntecului coral românesc a
plimentare de creştere econo­ elaborare, cît şi în cursul e- sublinia la Conferinţa Naţio­ producţiei şi a eficienţei ei, temeinic fundamentate, care munţilor"... de legendă de azi. poposit, la acest festival, un
mică, iniţiativă care s-a trans­ xecutării lui. O asemenea nală : „Nu se pune problema într-un cuvînt să ridicăm pe ■ să permită efectiv îmbunătăţi­ Sala „Arta" din Deva a recunoscut cor sătesc al ţă-
format într-o mişcare de masă confruntare permanentă cu de a face eforturi fizice sau o treaptă superioară nivelul rea sistematică a indicilor de fost ieri gazda primei zile In interpretarea corului
sub lozinca realizării cincina­ realitatea este impusă în mod eforturi financiare suplimenta­ activităţii de gestiune a econo­ folosire a acestora trebuie pri­ de desfăşurare a acestei i- muncitoresc al Exploatării
lului înainte de termen. obiectiv de rapiditatea muta­ re... Ne propunem să obţinem miei. vită nu ca o sarcină de mo­ nălţătoare manifestări în miniere Ghelar „Cîntecul 1LEANA LASCU
In ultimă instanţă, angaja­ ţiilor care au loc astăzi în o creştere mai puternică a Aşa cum s-a subliniat în re­ ment, ci ca un proces, ca o o- lui lancu" de Iraclie Po-
mentele asumate de colecti­ lume şi cer adaptarea opera­ eficientei economice, o folo­ petate rînduri, ceea ce ne in­ bligaţie permanentă a tuturor care. la unison cu glasurile rumbescu, a înfiorat, prin (Continuare in pag. a 4-a)
vele unităţilor socialiste dau tivă a sarcinilor prestabilite sire' mai bună a mijloacelor teresează nu sînt raportările colectivelor de muncă.
expresie dorinţei de a se ac­ la situaţii conjuncturale ne­ de producţie de care dispu­ statistice referitoare la pro­ De asemenea, subliniez încă
celera dezvoltarea economi- prevăzute, după cum poate fi nem". ducţia globală, ci realizarea o dată sarcina fixată ministere­
co-socială a ţării, pentru a li­ cerută de necesitatea corectă­ Intr-o asemenea orientare, integrală a sarcinilor asumate lor, constructorilor şi benefi­
chida în termene cît mai rii unor erori făcute în mo­ doresc să insist în mod spe­ privind producţia fizică. ciarilor de investiţii, de a tra­
scurte urmările serioasei ră- mentul elaborării planurilor cial asupra necesităţii impe­ In egală măsură trebuie să ta cu toată răspunderea pro­
mîneri în urmă economice pe sau de posibilitatea mobiliză­ rioase ca în procesul de trans­ ţinem seama de faptul că ro­ blemele legate de micşorarea
care am moştenit-o ş^a ridica rii unor rezerve apărute în punere a angajamentelor a- lul pe care elementele de or­ investiţiei specifice la toate
cît mai repede România în cursul executării lor şi care, sumate în sarcini de plan să din calitativ ale producţiei noile obiective prevăzute să
rîndul ţărilor cu o economie ca atare, n-au putut fi luate se analizeze, pe toate trep­ l-au avut întotdeauna în viata intre în funcţiune, de reducere
modernă, avansată. de la început în calcul. tele organizatorice, cu toată economică a popoarelor, a de­ a costului construcţiilor şi
Trebuie să înţelegem bine A fundamenta cu spirit de atenţia şi pe bază de calcule venit primordial în economia scurtare a duratei de execuţie,
rădăcinile adînci ale acestei răspundere sarcinile, a in­ riguroase, posibilităţile reale contemporană. Sub influenţa încă din perioada executării
dorinţe legitime. clude în plan resursele de care dispun unităţile în a-şi revoluţiei ştiinţifico-tehnice şi noilor obiective, beneficia­
întreaga istorie a omenirii suplimentare apărute în pro­ asigura aprovizionarea mate­ a mutaţiilor pe care le deter­ rii de investiţii au toto­
stă mărturie faptului că mer­ cesul dezvoltării, a fi a- rială şi forţa de muncă nece­ mină, în tot mai multe state dată datoria să creeze con­
sul ascendent al forţelor de tent la semnalele de pre­ sare producţiei suplimentare, este urmărită crearea unor diţiile — tehnice, organizato­
producţie jalonează drumul e- venire care pot să apară în ca şi desfacerea ei efectivă pe structuri moderne ale econo­ rice, de pregătire a forţei de
liberării omului de sub do­ cursul executării lor în legă­ piaţa internă sau la export. miilor naţionale, asigurarea u- muncă — în măsură să asigu­
minaţia forţelor naturii şi pro­ tură cu unele posibile nerea- Doar în felul acesta vom pu­ nor producţii de mare eficien­ re funcţionarea viitoarelor ca­
gresul libertăţii, că dezvolta­ •lizări — într-un cuvînt a ur­ tea evita acele situaţii în care ţă economică şi calitate ire­ pacităţi de producţie la para­
rea producţiei materiale con­ mări şi corela toţi factorii cu unele unităţi îşi creează mar­ proşabilă, prin utilizarea tu­ metrii proiectaţi.
stituie temelia progresului ge­ influenţă asupra rezultatelor je de siguranţă exagerate — turor pîrghiilor capabile să de­ Aceste sarcini vi s-au mai
neral al societăţii. Creşterea finale, constituie atribute e- ceea ce frînează valorificarea termine o dezvoltare intensivă, trasat, tovarăşi. Totuşi, nu pot
bogăţiei este condiţia primor­ senţiale ale unei conduceri optimă a tuturor resurselor atingerea unor indici înalţi de să nu le repet într-un moment
dială pentru satisfacerea me­ planificate, moderne şi efici­ naţionale — ca şi cazurile în productivitate a muncii indivi­ cînd ne propunem să accele­
reu mai largă a nevoilor fun­ ente, atît la scara unităţilor, care s-ar include în plan pre­ duale şi sociale. răm ritmul dezvoltării deoarece
damentale ale omului, nevoi cît şi a economiei naţionale. vederi lipsite de o fundamen­ Asemenea probleme se pun, avem încă unităţi la care indi- Pe fundalul pitoresc colorat al minunatului port pădurenesc — viguroasă îmbinare de roşu şi
a căror sferă se amplifică ne­ In acest context de obliga­ tare temeinică. fireşte, cu şi mai multă acui­ negru, de cusături spornic bătute în ii meşteşugite — corul mineresc din Ghelar a deschis prima
contenit, inclusiv în domeniul ţii trebuie să rezolvăm şi pro­ Pentru a preîntîmpina şi tate cînd este vorba de ţări (Continuare în pagina a il-a) zi a festivalului. Foto: V. OXOIU
cunoaşterii, al vieţii cultura­ blemele care decurg din an­ una şi cealaltă dintre aceste
le şi al realizării sale spiri­ gajamentele luate de colecti­ posibile erori, definitivarea
tuale. vele de muncă privind reali­ propunerilor suplimentare -de
Concepţia marxistă cu pri­ zarea integrală şi depăşirea plan trebuie să se facă cu
vire la autoeliberarea clasei prevederilor din actualul cin­ participarea directă şi efecti­ Urmărind valorificarea cît Cunoscînd sarcinile de pro­
muncitoare — care eliberîn- cinal. vă a tuturor celor chemaţi să mai deplină a potenţialului de ducţie ce le revin, cît şi re­
du-se pe sine eliberează pe Aceste angajamente se ba­ realizeze sarcinile. Dialogul producţie al unităţii — în spi­ Prin aplicarea acordului global - tribuţia ce li se acordă pe u-
toti cei ce muncesc — impli­ zează în principal pe rezer­ cu cadrele de conducere, e- ritul sarcinilor puse de Con­ nitatea de produs, îngrijitorii
că generalizarea bogăţiei so­ vele existente în întreprinde­ conomice şi tehnice, cu colec­ gresul al X-lea şi de Confe­ de animale Justin Opric, Ianoş
ciale, asigurarea unui nivel rile noastre care nu folosesc tivele din fiecare unitate con­ rinţa Naţională a partidului în Iosivoni, Cristian Ştefănescu,
ridicat de viată materială şi încă la indicatorii de eficien­ stituie o condiţie esenţială faţa cooperativelor agricole — producţii animaliere sporite Ion Buldoni, Maria Voiconi,
de cultură la scara întregii tă atinşi pe plan mondial toa­ pentru realismul sarcinilor pe cooperatorii din Ostrov s-au Gheorghe Dumulescu şi alţii
societăţi concomitent cu te capacităţile de producţie şi care le stabilim şi a căror preocupat cu răspundere de se situează în fruntea între­
transformarea conştiinţei oame­ utilajele moderne puse în înfăptuire o luăm în calculul dezvoltarea sectorului zooteh­ fiind realizate prevederile 1- pînă la începutul lunii trecu­ pundere în îndeplinirea atri­ cerii pentru depăşirea indica­
nilor, premisele înfăptuirii a funcţiune ca urmare a efor­ dezvoltării economico-sociale nic, reuşind ca an de an să nitialc ale actualului cinci­ te, unitatea a obţinut venituri buţiilor ce le revin, se preo­ torilor de plan.
ceea ce Engels numea „sal­ turilor de investiţii făcute din anii următori. ridice eficienta activităţii fer­ nal. băneşti peste prevederi, care cupă de fructificarea poten­ Constituind o pîrghio de
tul omenirii din imperiul ne­ de-a lungul anilor. Dezvoltarea economiei na­ mei de animale. Paralel cu realizarea efec­ însumează mai mult de 60 000 ţialului de producţie al ani­ mare eficacitate în cointere­
cesităţii în imperiul libertă­ Fără îndoială, pentru a ac­ ţionale, funcţia crescîndă a Din discuţia purtată cu tovară­ tivelor, s-a acordat o alentie lei. malelor. Plata muncii se face sarea materială a cooperatori­
ţii". celera ritmul şi a depăşi pre­ pieţei interne şi angrenarea şii Cornel Lăpădătoni, preşe­ deosebită sporirii producţiei Succesele înregistrate, ne pe structura de normă, în lor în sporirea producţiei a-
In cadrul acestui proces is­ vederile cincinalului nu ajun­ mereu mai adîncă în schimbu­ dinte, Gheorghe David, inginer de lapte şi carne, produse la precizau interlocutorii, nu produse şi în bani, valoarea gricole, retribuirea muncii în
toric, lupta pentru accelerarea ge să constatăm existenţa u- rile internaţionale sporesc sis­ şef, şi Benedek Ilona, contabil care unitatea se prezintă cu stnt întîmplătoare. Ele se da- normei convenţionale fiind de acord global se aplică şi la
dezvoltării economiei noastre nor rezerve de capacităţi, ci tematic rolul iniţiativei şi răs­ şef, am reţinut grija pe care o depăşiri substanţiale fată do toresc, fără îndoială, aplicării 20 lei, din care 9 lei în bani. culturile de plante prăşitoare.
socialiste se defineşte astfel trebuie să creăm cu spirit de punderea întreprinderilor, co­ acordă conducerea cooperativei prevederile planului. Spre e- retribuirii muncii îngrijitori­ Cum, în medie, fiecare îngri­ Bazaţi pe rezultatele dobîn-
ca o componentă esenţială a răspundere toate premisele ne­ lectivelor lor de muncă şi în creşterii efectivelor şi a pro­ xemplu, la laptele marlfă, lor în acord global, sistem de jitor realizează lunar între dite, cooperatorii din Ostrov
luptei pentru crearea condiţi­ cesare pentru punerea lor în primul rînd a cadrelor cu ducţiei, asigurării unei bune plusul însumează peste 10 000 plată a cărui eficientă s-a do­ 60-80 do norme, rezultă că sînt hotărîti ca în continuare
ilor necesare adevăratei eli­ valoare, în condiţii de efici­ munci de conducere, impunind îngrijiri şi hrăniri a animale­ litri, iar la carne există posi­ vedit din plin. Cunoscînd că aceştia realizează cîştiguri în­ să menţină şi să perfecţione­
berări a omului şi afirmarea enţă economică şi de echili­ consecventa traducere în via­ lor. O dovadă elocventă în bilitatea de a se livra supli­ mărimea cîştigului depinde tre 1 200 şi 1 600 lei lunar. ze sistemul de retribuire a
plenară a personalităţii sale, bru pe ansamblul economiei tă a politicii partidului şi gu­ acest sens o constituie faptul mentar cel puţin 28. tone, în- direct de eforturile depuse şi De menţionat că ponderea în
pentru larga desfăşurare de­ naţionale. vernului privind adîncirea de­ că încă din luna august s-a deplinindu-se astfel sarcinile de rezultatele obţinute — lap­ retribuire — peste 80 la su­ muncii în acord global, astfel
mocratică a întregii vieţi so­ In concepţia partidului şi mocraţiei economice şi lărgi­ depăşit efectivul anual de bo­ anuale cu mult înainte de te, număr de viţei, spor în tă — o deţin produsele obţi­ făcînd ca întreaga activitate
ciale. guvernului nostru, realizarea rea drepturilor de decizie ale vine planificat cu peste 100 termen. Ca urmare a livrări­ greutate —, îngrijitorii dove­ nute, restul plăţii acordîndu-se a unităţii să fie mai rodnică
In orientarea societăţii spre integrală şi depăşirea cinci­ unităţilor. capete. astfel de pe acum lor suplimentare de produse, desc conştiinciozitate şi răs­ pentru îngrijirea animalelor. şi eficientă.