Page 31 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 31
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 495 © SIMBÂTĂ 9 SEPTEMBRIE 1972
Cuvintarea tovarăşului Consfătuire de lucru la C.C. al P.C.R.
Ion Gheorghe
- DIN CUVÎNTUL PARTICIPANŢILOR -
(Urmară din pag. 1) exporturi, dar şl de modifica nească în strlnsă eonluerara
rea structurii lui, prin creşte cu învăţămîntul, potrivit re 9
catoril proiectaţi nu au fost rea ponderii mărfurilor indus glementărilor adoptate In ul
atinşi nici la un an după expi triale cu valori mai ridicate timii ani. Referindu-se la angajamen cunoştinţelor cadrelor în le Apreciind rezultatele bune nele propuneri cu caracter or ghiari, germani şi de alte na
rarea termenelor prevăzute. pe pieţele internaţionale — Responsabilităţile care re tul organizaţiei de partid a gătură cu creşterea eficienţei obţinute în urma aplicării a- ganizatoric, vorbitorul a asi ţionalităţi, însufleţiţi de liotâ-
Numai în primul trimestru al în primul rînd, mărfuri ale vin unităţilor socialiste sînt Capitalei privind realizarea economice — toate de natură cordului global, vorbitorul a gurat, în încheiere, că vor fi rîrile Conferinţei Naţionale,
acestui an, nerealizarea pro construcţiei de maşini şi chi cu atît mai serioase cu cît cincinalului în patru ani şi să mobilizeze şi mai mult pe subliniat hotărîrea ţărănimii luate toate măsurile pentru obţin succese de seamă în
ducţiei proiectate la peste 50 miei. problemele care se -pun în a- jumătate, la obţinerea unei oamenii muncii din Capitală iedomiţene de a nu pregeta ca judeţul Cluj să-şi depă îndeplinirea sarcinilor de plan
de obiective ne-a lipsit de o Prima problemă care şe pu cest domeniu nu mai pot ft producţii suplimentare de în vasta întrecere socialistă nici un efort pentru sporirea şească planul şi angajamente şi a angajamentelor asumate.
producţie scontată de circa 320 ne priveşte calitatea mărfu reduse la simpla formare a 52 miliarde lei, tovarăşul pentru îndeplinirea cincinalu continuă a producţiei vege le pe care şi le-a asumat, să Aceste eforturi creatoare s-au
de milioane lei, iar depăşirea rilor oferite — condiţie pri noilor cadre. GHEORGHE CIOARA, prim- lui în patru ani şi jumătate. tale şi animale. contribuie tot mai mult la materializat în sporirea pe
cheltuielilor de producţie a mordială pentru pătrunderea Ritmurile înalte în care ne 6ecretar al Comitetului muni înflorirea economiei naţionale. primele opt luni ale anului a
privat economia naţională de şi dobîndirea unor poziţii dezvoltăm, amploarea şi pro cipal Bucureşti al P.C.R., s-a producţiei industriale cu 2,1
un volum de acumulări evaluat trainice pe pieţele externe. funzimea mutaţiilor structura oprit mai lntii la asigurarea După ce a arătat că şi in După ce s-a ocupat de la sută peste prevederile pla
la peste un sfert de miliard de Concurenta internaţională es le din economie, exigenţele condiţiilor necesare îndeplini judeţul Prahova există o perspectivele existente în ju Relevînd însemnatele suc nului, a producţiei-marfă cu
lei. te fără îndoială aspră ; acest producţiei moderne ne obligă rii acestor angajamente, la fructuoasă atmosferă de lu deţ pentru îndeplinirea cinci cese obţinute în acest an în 4,2 la sută şi a productivită
De o stringentă actualitate fapt real trebuie să stimule să privim problema formării si ceea ce s-a întreprins pînă a- cru, că documentele Confe nalului în patru ani şi jumă munca pentru realizarea pla ţii muncii cu 0,4 la sulă. Be
pentru folosirea raţională a po ze însă pe producătorii noş utilizării cadrelor calificate, cum, la succesele deja obţi rinţei Naţionale a partidului tate, tovarăşul GHEORGHE nului şi a angajamentelor de neficiile peste plan au depă
tenţialului de producţie şi tri în a anticipa cererea de cu un larg orizont cultural şi nute. El a înfăţişat măsurile au fost primite cu multă în NASTASE, prim-secretar al către oamenii muncii români, şit 25 milioane lei.
desfăşurarea ritmică a activi pe diferite pieţe şi a studia de specialitate, în întreaga ei luate, a prezentat cifre şi date sufleţire, tovarăşul ILIE ClŞU, Comitetului judeţean Argeş al germani şi de alte naţionali In ce priveşte investiţiile,
tăţii In toate sectoarele specificul lor, în a-şi elabo complexitate. concrete care demonstrează prim-secretar al Comitetului P.C.R., a ridicat unele proble tăţi din judeţul Sibiu, tova s-a asigurat intrarea în func
este, de asemenea, îmbunătăţi ra pe această bază politici Este un fapt larg demon realismul angajamentului asu judeţean de partid, a preci me organizatorice a căror re răşul RICHARD WINTER, ţiune înainte de termen a
rea aprovizionării tehnico-ma- . proprii de export şi a oferi strat că în procesul creşterii mat, existenţa unor condiţii zat că în prezent, toate or zolvare ar ajuta la legarea jrrim-secretar al Comitetului unor obiective de importanţă
teriale. Este adevărat că s-au apoi cu continuitate produse economice contemporane a şi posibilităţi reale ca sarci ganizaţiile de partid se stră mai strînsă a organelor de judefean de partid, a sublini deosebită pentru judeţ: Fila
introdus în ultimul timp o se de înaltă calificare, care să căpătat un rol decisiv capaci nile ce revin Capitalei din duiesc să găsească cele mai partid, de stat, economice de at că preţioasele indicaţii da tura de bumbac din Care:,
rie de ameliorări In acest do răspundă nevoilor cumpără tatea fiecărei naţiuni de a prevederile cincinalului să fia eficiente căi şi mijloace pem problemele concrete ale pro te de secretarul general al dezvoltarea şi modernizarea
meniu ; au mai rămas însă torilor. descoperi, de a inova şl de a îndeplinite în patru ani şi ju tru a înfăptui sarcinile trasate ducţiei industriale şi agricole, partidului, cu prilejul vizite Fabricii de sticlă Poiana Co
destule neajunsuri cu implica In acest sens trebuie îmbu aplica în practică noile cu mătate. Este edificator în a- de partid, pentru dezvoltarea ar contribui la prezenţa lor lor făcute pe aceste melea drului, Fabrica de biscuiţi din
ţii asupra desfăşurării normale nătăţită în primul rînd pros noştinţe dobîndite, cest sens faptul că, în preaj economico-socială a ţării, Cum mai activă în mijlocul mase guri sînt transpuse în practi Cărei.
a proceselor de producţie; a pectarea pieţelor externe. ma Conferinţei Naţionale, or este şi firesc, în centrul a- lor de oameni ai muncii, in că. Bunăoară, programul care In continuare, vorbitorul
calităţii produselor, utilizării Scopul unei prospectări mo Or, progresul ştiinţifico- ganizaţia de partid a Capitalei lenţiei se situează preocupă această privinţă, vorbitorul a s-a stabilit pentru dezvolta s-a referit la acţiunile între
tehnic fără precedent erodea
maşinilor şi forţei de muncă. derne nu este numai de a ză rapid cunoştinţele acumu s-a angajat să producă peste rile pentru realizarea cincina făcut anumite propuneri me rea industriei constructoare prinse de organele şi orga
Pentru evitarea unor aseme găsi posibilităţi de plasare în plan producţie-marfă în va lului înainte de termen, în nite să ducă la înlăturarea u- de maşini sibiene se mate nizaţiile de partid pentru ri
nea situaţii se Impune respec trimestrul sau anul următor late anterior şi determină toţ loare de 1 miliard 800 mili judeţul Prahova atingerea a- nor verigi intermediare, unor rializează chiar cu unele de dicarea eficienţei activităţii e-
tarea riguroasă — de către a unor mărfuri aflate în fa mai frecvent reprofilări pro oane lei — ca o primă condi cestui obiectiv presupunîpd paralelisme ce îngreunează în vansări. S-a amintit, în acest conomice, generalizarea schim
fiecare întreprindere şi centra bricaţie, ci îndeosebi de a fesionale — impunîod, cu ţie pentru realizarea cincina o producţie suplimentară de multe locuri activitatea do sens, că a început să produ bului doi şi extinderea schim
deosebită stringentă, o mare
lă — a reglementărilor în vi cunoaşte în prealabil particu mobilitate profesională, efor lului în patru ani şl jumătate 12 miliarde Iei. Prin măsurile conducere. Conducerile de că secţia de ciocane pneuma bului trei, aprovizionarea rit
goare, ca şi a obligaţiilor asu larităţile fiecărei pieţe şi ale turi permanente pentru asimi — iar pînă la 31 august s-a care se iau, a arătat vorbito întreprinderi să devină mai tice de la uzinele „Indepen mică a întreprinderilor.
mate prin contracte, sub toate evoluţiei cererii ei pe termen larea de către fiecare a tot realizat o depăşire a planu rul, se urmăreşte crearea unui şuple, mai operative, să se denţa", Pentru realizarea exempla
aspectele: cantitate, sortimen mai lung, tendinţele de apa ceea ce este nou în domeniul lui la producţia-marfă cu 1 climat de responsabilitate, situeze mai aproape de reali Vorbitorul s-a oprit apoi ră a planului de investiţii
te şi dimensiuni, calitate şi riţie a unor noi produse sau său de activitate. miliard 335 milioane lei. A- astfel ca studiile elaborate tăţile producţiei şi, în felul pe larg asupra unor proble biroul Comitetului judeţean
termene de livrare. sortimente, astfel îneît pro Problema priveşle pe toţi ceasta dovedeşte că există re pentru suplimentarea produc acesta, să dobindească mal me legate de realizarea in de partid a repartizat cadrele
O problemă centrală a ridi ducătorul să poată proiecta şi cei ce lucrează, absolut pe zerve în organizaţiile eco ţiei să fie cît mai realiste, multă eficienţă — a subliniat bune condiţii a planului de de bază la obiectivele aflate
cării eficientei economice con pregăti din timp mărfurile toată lumea : da la muncito nomice din Capitală, că orga cît mai aproape de posibilită vorbitorul; el a relevat, toto export, care a crescut in a- în construcţie pentru a da un
stă în reducerea consumului care ar putea fi vîndute în rii chemaţi să folosească cu nizaţiile de partid au o puter ţile existente în judeţ. dată, importanta măsurilor în rest an, faţă de perioada co sprijin concret şi operativ la
de muncă pe unitate de pro condiţiuni optime, maximum de randament noile nică capacitate de mobilizare. Au fost prezentate, în făptuite în întreprinderile ju respunzătoare a anului tre faţa locului.
Realizarea unei producţii pe
deţului, cu sprijinii! unor co
dus, creşterea productivităţii A doua problemă priveşte utilaje care intră în dotarea salariat, în primele 8 luni ale continuare, cîteva din prin misii muncitoreşti special al cut, cu peste 40 la sută. Sub- Abordînd apoi unele pro
muncii sociale. preţurile obţinute la export. unităţilor pînă la inginerii şi anului, dî peste 1 100 lei, a cipalele direcţii de acţiune. cătuite, pentru examinarea liniindu-se că în foarte mul bleme ale agriculturii vorbi
In perioada care a trecut Exportul nu este un scop în cercetătorii din laboratoare Astfel, s-a arătat că vor fi te unităţi sînt încă însemna torul a subliniat necesitatea
din acest cincinal au fost obţi sine, ci un instrument de va chemaţi să pregătească pro productivităţii muncii în pro mai bine folosite capacităţii« structurii şi rentabilităţii a- te posibilităţi de creştere a asigurării necesarului de în
nute economii apreciabile prin lorificare optimă a muncii duse cu valori de întrebuin porţie de 110 la sută sînt, de de producţie existente, prin paratului tehnico-administra- producţiei pentru export, s-a grăşăminte. El s-a referit n-
diminuarea costurilor de pro naţionale — în primul rînd ţare superioare şi tehnologii asemenea, argumente care generalizarea schimbului II ri tjv, în vederea continuei lui arătat că trebuie intensificate poi la p serie de aspecte le
ducţie fată de nivelurile reali a muncii de înaltă calificare moderne, de la cei ce urmea pledează pentru realismul an extinderea schimbului III, în perfecţionări, a simplificării si preocupările tuturor factori gate de îmbunătăţirea deser
zate în 1970. Cu toate acestea, — pe piaţa mondială. El se ză să producă mărfuri de înal gajamentului asumat. Relevînd acest scop avîndu-se în ve adaptării la necesităţile prac lor de răspundere din între virii populaţiei, a extinderii
aceste succese, vorbitorul a
rezultatele din unele sectoare înfăptuieşte în concordanţă tă calitate pînă la cei care au înfăţişat în continuare unele dere măsuri ce se aplică, tice ale muncii. prinderi, centrale şi ministe electrificării rurale şi a altor
O atenţie specială a acor
de activitate sînt nesatisfăcă cu legile care guvernează obligaţia să le valorifice pe probleme încă nesoluţlonate, printre altele, la Uzina de u- dat vorbitorul rezultatelor ob re pentru lichidarea grabnică lucrări de folos obştesc, aru-
toare : pe primele 7 luni din tranzacţiile de pe piaţa mon pieţele externe, de la cei ce tilaj chimic din Ploieşti — a unor neajunsuri semnalate, tînd că este necesar ca mi
1972, planul de economii nu a dială. Fără să asigure produ îndeplinesc funcţii de execu cu care industria capitalei se furnizoare de utilaje pentru ţinute în cuprinsul judeţului pentru creşterea eficientei nisterele de specialitate să
fost îndeplinit în industria re cătorului beneficii, exportul ţie pînă la cei investiţi cu confruntă în înfăptuirea sarci noile şantiere de investiţii, pe linia realizării în fapt a schimburilor comerciale ex acorde un sprijin mai susţi
publicană cu circa 700 milioa şi-ar pierde sensul. Sub ,a- funcţii de conducere. nilor economice, direcţiile în care are în prezent unele iniţiativei lansate acum un terne. nut judeţului.
ne de lei. Este o cifră care cest aspect, ridicarea eficien Trebuie să fie limpede pen care se va acţiona în viitor. restante la livrări. Pe acelaşi an sub lozinca „Hărnicie, cin In legătură cu activitatea In încheiere, vorbitorul a
face necesară studierea foar ţei exporturilor impune — tru fiecare — în primul rînd El a arătat că se va pune un plan se situează şi preocupă ste, onoare, demnitate socia din agricultură, au fost rele asigurat conducerea partidu
te atentă a acestei probleme, concomitent cu ridicarea ca pentru cadrele de conducere accent mai mare pe va rile pentru asigurarea cadre listă"- Infăţişînd felurite as vate, printre altele, cîteva lui că oamenii muncii de pe
determinarea cauzelor unor a- lităţii produselor — o cunoaş — că numai învăţând continuu, lorificarea deplină a rezer lor calificate necesare noilor pecte ale activităţii politico-e- din acţiunile mai importante meleagurile Sătmarului, sub
ducallve desfăşurate pentru
semenea situaţii şi stabilirea tere mai temeinică a tendin practic de la începutul şi pî- velor existente în unităţile e- unităţi, locuri de muncă, pre pe care le are în vedere Co conducerea organelor şi or
măsurilor de natură să ducă ţelor conjuncturale şi a evo nă la sfârşitul vieţii, se mal conomice bucureştene, dome cum şi crearea condiţiilor transpunerea în viaţă a Pro mitetul judeţean de partid, ganizaţiilor de partid, îşi vor
la gospodărirea mai judicioa luţiei preturilor pe fiecare poate face faţă astăzi exigen niu în care — în 8 luni din pentru realizarea integrală a gramului de educaţie socialis pentru a asigura, din timp, îndeplini cu cinste sarcinile
să a resurselor materiale. Se piaţă şl la fiecare produs în telor continuu reînnoite ale acest an s-au înregistrat planului de investiţii. In le tă elaborat din iniţiativa şi toate condiţiile în vederea ce le revin în lum'na istori
impune ca toate colectivele de parte, îmbunătăţirea reţelelor practicii sociale. bune rezultate. In continuare, gătură cu acest ultim aspect, sub îndrumarea nemijlocită a strîngcrii recoltei din aceas celor hotărîri ale Conferinţei
şi practicilor comerciale po
muncă să acţioneze pentru re trivit exigenţelor actuale, Pentru a răspunde acestei vorbitorul a făcut o amplă vorbitorul a subliniat că în tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tă toamnă. Naţionale.
analiză a problemelor care se
vorbitorul a relatat un şir de
alizarea unor norme de consu cerinţe au fost adoptate anul anul în curs vor fi puse în In încheiere, vorbitorul a
măsuri şi acţiuni concrete ca
muri materiale îmbunătăţite în promovarea unor forme mo trecut reglementările cu pri cer rezolvate în acest an, pre funcţiune toate cele 21 rin re au influenţat în mod pozi subliniat că în judeţul Sibiu
derne de lansare şi de co
raport cu progresul tehnic al mercializare a produselor, in vire la pregătirea profesiona cum şi în anii următori ai obiective de investiţii din oamenii muncii, strins uniţi In cuvînlul său, tovarăşul
unităţilor, să se ocupe cu clusiv practicarea mai largă lă^ tuturor celor ce lucrea cincinalului, între care redu industrie şi agricultură cu tiv întărirea simţului de răs în muncă,- sînt hotărîti să CONSTANTIN DRĂGAN, mem
spirit de iniţiativă de repro- ză în unităţile socialiste de cerea mai accentuată a chel prinse în planul de stat pen pundere în pruncă, In păstra nu-şi precupeţească eforturi bru al Comitetului Executiv
iectarea produselor şi punerea a serviciilor post-vînzare. stat. O lege nu poate deter tuielilor materiale de produc tru judeţul Prahova. rea şi sporirea avutului ob le pentru a înfăptui cincina al C.C. al P.C.R., prim-secre
Reorganizarea sistemului de
în fabricaţie a unor produse mina însă în întregime con ţie, respectarea contractelor Referindu-se la rezultatele ştesc, în dezvoltarea spiritu lul înainte de termen, că pro tar al Comitetului judeţean
noi, moderne, care pot asigu comerţ exterior, punînd pe ţinutul pe care-1 capătă în economice ş.a. „Noi dorim — obţinute în agricultură, tova lui de iniţiativă, al combativi ducţia de 1,9 miliarde lei re Braşov al P.C.R., a spus: Ho-
tăţii militante, al intransigen
producătorul român în con
ra o valorificare superioară a tact direct cu pieţele externe, fapt activitatea pe care o re a spus vorbitorul — să de răşul prim-secretar a arătat urinează să se realizeze peste tărîrile Conferinţei Naţionale
ţei faţă de abaterile de la
materiilor prime, ca şi folosi a creat premise indispensabi glementează. vansăm unele investiţii din că preocupările în acest do principiile şi normele etice ale prevederi în acest cincinal a partidului au fost primite
rea mai largă de materiale le rezolvării în mai bune Spre a nu se transforma în- 1973, în 1972 şi altele din meniu sînt concentrate spre se va concretiza în produse cu însufleţire de comunişti,
înlocuitoare eficiente. condiţiuni . a problemelor tr-o formalitate care să iro 1974 în 1973, înţrucît proble- asigurarea în continuare a societăţii noastre; efectele fizice utile economiei naţio de toti oamenii muncii din
O atenţie specială trebuie a- menţionate. Experienţa arată sească timpul' 'oamenilor, pre ma realizării acestora şi res unor producţii bune, realiza acestor acţiuni convergente, nale. judeţul nostru, materializarea
:
cordată, de asemenea, creşte însă că nu toate ministerele gătirea permanentă trebuie să pectării termenelor de punere rea şi depăşirea planului din la care au fost mobilizate toa noilor sarcini constituind o
în funcţiune au o mare în
rii productivităţii muncii, iz si centralele au ajuns să fo răspundă nevoilor reale ale semnătate pentru îndeplinirea zootehnie. te forţele educative ale jude preocupare de bază a Comi
ţului, sînt de acum vizibile.
vor important de reducere a losească din plin posibilităţi fiecărui participant şi să-i îm Vorbitorul a arătat, în în S-a evidenţiat, de asemenea, In cuvînlul său, tovarăşul tetului judeţean de partid, a
costurilor şi de sporire a ren le pe care le au acum. bogăţească efectiv orizontul cincinalului în patru ani si cheiere, că au fost luate o însemnătatea efectuării unor VASILE POTOP, prim-secre organelor şi organizaţiilor
tabilităţii întreprinderilor. Trebuie să se înţeleagă că de cunoştinţe, deoarece nu jumătate". Pe baza rezervelor serie de măsuri menite să schimburi de experienţă in- tar al Comitetului judeţean sale, a tuturor organizaţiilor
existente, intervenţiei energi
Aceasta implică o preocupa atribuţiile conferite unităţilor mai în felul acesta oamenii ce a organelor şi organizaţii întărească munca politico-i- terjudeţene pe tărîmul pro de partid laşi, a subliniat că, de masă.
deologică, în acest sens cău-
re permanentă pentru Intro producătoare implică ridica vor fi interesaţi să înveţe. Un lor de partid, cuprinzătoare tindu-se, printre altele, ca fie pagandei — ca, de altminteri, din dezbaterile şi analizele In cele.ce urmează, a spus
ducerea progresului tehnic, ri rea rapidă a gradului de cali rol important în stimularea a- lor măsuri luate de comitetul care membru al partidului să şi pe alte tărîmuri — în ve care au avut loc după Con vorbitorul, mă voi referi nu
dicarea calificării personalului ficare a numeroaselor cadre cestui interes are, de aseme municipal, atît în domeniul aibă o sarcină concretă de derea extinderii metodelor ca ferinţa Naţională, în organiza mai la cîteva aspecte ale ac
şi promovarea cu curaj a ini angrenate în ultimii ani in nea, înfăptuirea unei juste investiţiilor, cit şi al realiză partid. re au dat bune rezultate. ţiile de partid, în toate uni tivităţii producţiei, deoarece
ţiativelor de perfecţionare a acest domeniu de activitate, politici de selecţionare şi pro rii utilajelor tehnologice pen tăţile economice şi instituţi noi am primit, şi de această
producţiei, întărirea disciplinei ca efect al descentralizării movare a personalului în ra tru şantiere, se vor obţine ile din judeţ a rezultat că dată, un sprijin inestimabil
de muncă şi îmbunătăţirea e- comerţului exterior şi creş port cu competenţa efectivă a succese deosebite pînă la sfâr După ce a relevat direcţi Tovarăşul AUREL DUCA, sînt posibilităţi certe de de din partea tovarăşului Nicolae
fectivă a organizării întregii terii volumului său. Se impu fiecăruia, şitul acestui an. ile principale spre care este prim-secretar al Comitetului păşire a planului pe arest Ceauşescu care ne-a ajutat
activităţi- ne totodată întărirea compar In această perspectivă, este Vorbitorul a Insistat şi asu concentrată activitatea orga judeţean de partid Cluj, a sub an, peste nivelul angajamen cu prilejul recentei vizite Tă
Un rol decisiv are astăzi ca timentelor de conjunctură şi de noadmis ca problema pre pra pregătirii producţiei pen nizaţiei judeţene de partid, liniat că — drept urmare a tului luat în cinstea Confe cute în cîteva întreprinderi
litatea produselor — criteriu promovare mai largă a cunoş gătirii permanente a cadrelor tru anul viitor, arâtînd că în faptul că pe ansamblul eco muncii politice şi organizato rinţei Naţionale, de îndepli industriale să rezolvăm pro
esenţial de apreciere a rezul tinţelor de marketing, deoa să fie lăsată — aşa cum se nomiei judeţului sînt create rice desfăşurate de organiza nire înainte de termen a pia bleme complexe de importan
tatelor întreprinderii, test al rece numai în felul acesta întîmplă uneori — pe seama proiectele propunerilor de premise certe pentru îndepli ţiile de partid — planul pe nului cincinal. Vorbitorul s-a ta capitală pentru economia
competenţei şi maturităţii tu vom ajunge ca fiecare uni unor compartimente lipsite de plan, încă de la 15 august nirea actualului plan cincinal 8 luni a fost depăşit cu 220 referit, în continuare, la mă judeţului Braşov. Vorbitorul
turor celor care participă la tate să-şi determine în mod competenta şi autoritatea ne a.c,, au fost cuprinse şi cele în patru ani şi jumătate, to milioane lei. Au fost identifi surile cc s-au luat şi la ceea a înfăţişat succesele obţinu
8 miliarde lei cit valorează
proiectarea şi fabricarea măr corespunzător strategia ex cesară organizării unei acti producţia suplimentară care varăşul VASILE MARIN, cate noi resurse, care vor re trebuie făcut în continua te în acest an de oamenii
furilor. porturilor, potrivit specificu vităţi de asemenea răspun trebuie realizată în 1973. A- prim-secretar al Comitetului permite ca, pînă la sfîrşitul a- re pentru îndeplinirea în con muncii din judeţul Braşov, în
Ridicarea calităţii este con lui produselor sale şi pieţe dere. judeţean Ialomiţa al P.C.R., a nului, angajamentul luat de diţii mai bune a sarcinilor de îndeplinirea prevederilor şl
diţionala de nivelul la care lor vizate, să determine mă Atribut al oricărei între ceste propuneri, precum şi insistat asupra unor proble organizaţia judeţeană de par export, a planului de investi a angajamentelor privind pro
se desfăşoară întreaga activi surile concrete prin care prinderi moderne, formarea per măsurile necesare îndeplinirii me care îşi cer o temeinică tid, de a da o producţie su ţii — care sînt rămase în ur ducţia globală şi marfă, pre
tate din unitate, din momen poate ajunge la sporirea ex manentă a oamenilor în uni angajamentelor pentru anul soluţionare. Intre acestea a plimentară de 300 milioane mă. Pornind de la această si vederile privind creşterea
tul proiectării pînă în mo porturilor, în condiţii de e- tăţile socialiste trebuie pri viitor au fost amplu dezbătu amintit necesitatea asigurări' iei, să fie depăşit cu aproxi tuaţie de fapt. vorbitorul a productivităţii muncii şi vo
mentul cînd marfa iese pe ficientă superioară. vită prin prisma implicaţiilor te şi însuşite de adunările ge unei aprovizionări ritmice a mativ încă 100 milioane lei. spus ră este necesar ra in lumului de beneficii. S-a a-
poarta fabricii şi impune Este necesară, de aseme ei asupra întregii dezvoltări nerale ale oamenilor muncii, unităţilor industriale, impul Vorbitorul a insistat apoi a- vestiţiile anului viitor să fie mintit, de asemenea, că uni
menţinerea permanentă a pro nea, mai multă preocupare a societăţii noastre. ceea ce reprezintă o garan sionării ritmului de execuţie supra măsurilor luate in ve pregătite mai bine. mai ales tăţile industriale din judeţul
ducţiei în pas cu progresele concretizată in fapte pentru Dobîndirea şi păstrarea u- ţie a înfăptuirilor. Pentru a- a investiţiilor. In acest sens, derea îndeplinirii înainte de din nnnrt de vedere al dn- Braşov au înregistrat succe
ştiinţei şi tehnicii contempo extinderea cooperării inter nui înalt nivel de pregătire a nul 1973, investiţiile sînt mal în ceea ce priveşte lucrările termen a sarcinilor actualului eumenlatiilor şi al mnlractă- se în privinţa îndeplinirii pla
mici, cererile de import mai
rane. naţionale. „Programul com tuturor cadrelor este astfel reduse cu 250 milioane lei, o- pe şantierele Combinatului cincinal, numai prin creşterea rii utilajelor, şi că pentru a- nului de export, iar rezulta
Fireşte, toate acestea cer — plex" adoptat de statele intim legată de procesul dez de îngrăşăminte azotoase de indicelui de utilizare a fon roasta este nevoie do mat tele obţinute în domeniul
în afara altor măsuri organi membre ale C.A.E.R., dezvol voltării democraţiei economi fertele la export mai mari cu la Slobozia şi al Fabricii de dului de timp putîndu-se ob mult sprijin din partea unor realizării investiţiilor se si
zatorice — să se realizeze cu tarea colaborării economice a ce, a democraţiei socialiste în 150 milioane lei valută, pro betoane celulare autoclavîza- ţine, de pildă, pînă la sfîrşitul departamente centrale, tuează peste media pe ţară.
toată seriozitatea o strînsă României cu toate statele so general, deoarece extinderea ductivitatea muncii este supe te de la Călăraşi, vorbitorul cincinalului, o producţie de Luînd în discuţie unele pro Abordînd problemele reali
conlucrare între cercetare, cialiste, promovarea relaţiilor sferelor de decizie trebuie să rioară fată de actualele anga a cerut mai multă fermitate peste 3 miliarde lei. Surse bleme actuale ale realizării zării cincinalului înainte de
proiectare şi producţie \ dez cu toate ţările lumii, inde se întemeieze pe capacitatea jamente. si răspundere din partea fur importante sînt îmbunătăţirea producţiei agricole, tovarăşul termen vorbitorul a spus:
voltarea sectoarelor de con pendent de orînduirea lor so colectivelor de muncă investi S-a întocmit nomenclatorul nizorilor de utilaje pentru -— cu sprijinul ministerelor şi Vasile Potop a evidenţiat ex
cepţie din unităţi ; 1 folosirea cială, ca şi Legea de comerţ te cu asemenea atribute de produselor ce urmează a fi respectarea graficelor de li al forurilor locale — a apro perienţa pozitivă dobîndită După cum se ştie, cu pri
judicioasă a întregii capacităţi exterior creează, sub as a rezolva competent proble fabricate şl care sînt necesa vrări stabilite. vizionării tehnico-piateriale, în judeţul Iaşi în direcţia lejul Conferinţei Naţionale,
de creaţie tehnică a ingineri pect politic şi juridic, un larg mele complexe puse de pro re economiei naţionale peste perfecţionarea relaţiilor de profilării acestei producţii şi noi ne-am angajat ca în in
lor şi specialiştilor, problemă cadru de acţiune care trebuie ducţia modernă. plan în întregul cincinal. No O importantă parte a cu- cooperare între înlreprinderi. concentrării fondurilor de tervalul 1971-1975 să realizăm
care trebuie pusă cu hotărîre folosit cu mai mult spirit de Unitatea socialistă, are me menclatorul cuprinde 90 la vînlului tovarăşului Vasile Membrii biroului comitetului stat în unităţile care dispun o producţie globală indus
în centrul preocupărilor noas iniţiativă în vederea realiză nirea de a face — în pro sută din produsele a căror Marin a fost consacrată pro judeţean şi ai celor munici de condiţiile cele mai favo trială suplimentară de peste
tre. rii unor trainice cooperări în cesul muncii dublat de pro valoare însumează 52 miliar blemelor legate de sporirea pale, orăşeneşti au fost repar rabile, ca şi a reaşezării e- 15 miliarde Iei, ceea ce ar
Tovarăşi, producţie, inclusiv sub for cesul formării permanente — de lei. producţiei vegetale şi anima tizaţi pe unităţi pentru a fertivelor de animale, fâcînd, corespunde mediei unui se
Dezvoltarea fluxurilor Inter ma societăţilor mixte. Pentru din fiecare membru al colec Pe larg au fost analizate si le. Subliniind faptul că în sprijini organizaţiile de par totodată, propuneri cu privi mestru. Pe baza studiilor pe
nationale de valori materiale aceasta se cuvine să înţe tivului un beneficiar al noi alte probleme de mare în privinţa producţiei vegetale tid şi comitetele oamenilor re la asigurarea materialului, care le-am întreprins am a-
şi spirituale, multiplicarea şi legem cu toţi că formele mo lor cuceriri din ştiinţa, teh semnătate, cum ar fi: forma întreprinderile agricole de muncii în finalizarea măsuri biologic de calitate superioa juns la concluzia că 24 de
perfecţionarea formelor de co derne de cooperare Interna nica şi cultura contempora rea şl asigurarea forţei de stat şi cooperativele agricole lor, în această artiune fiind ră în cooperativele agricole, întreprinderi pot îndeplini
laborare dintre popoare jalo ţională între întreprinderi nă, condiţie esenţială pentru muncă necesare generalizării de producţie din judeţ se a- antrenate — în vederea strîn- îndeosebi cu sprijinul I.A.S.- cincinalul în 4 ani şi jumăta
nează întregul mers istoric al constituie astăzi puncte de afirmarea impetuoasă a ini schimburilor II şi 111, îmbună fiă pe un drum bun, urmă gerii legăturii dintre cerce urilor. Vorbitorul a formulat te, alte 20 de întreprinderi
societăţii omeneşti şi capătă sprijin indispensabile nu nu ţiativei personale şi promo tăţirea pregătirii muncitorilor rind îndeaproape realizarea tare şi produetie — şi cadre propuneri şi în legătură cu în 4 ani şi 8 luni. Continuăm
o forţă inexorabilă in epoca mai pentru progresul econo varea spiritului de responsa în şcolile profesionale, a ac cît mai devreme a indicaţii didactice de Ia Institutul po mai buna organizare a sec să căutăm noi resurse în a-
noastră, deoarece revoluţia mic şi tehnic al unei ţări, dar bilitate, pentru realizarea în tivităţii atolierelor-şcoală, cre lor date de tovarăşul Nicolae litehnic, din institutele de toarelor de îmbunătăţiri fun ceastă direcţie, deşi cîteva
tehnico-ştiintifică adînceşte fi şi pentru consolidarea poziţi masă a unui superior nivel de ării unor noi condiţii bune de Ceauşescu cu prilejul vizite cercetări. ciare şi gospodărire a apelor, unităţi întîmpină dificultăţi
rele interdependenţelor uni ilor ei pe piaţa mondială. cunoaştere şi transformarea muncă şi viaţă pentru tinerii lor de lucru, vorbitorul ¿i In continuare, vorbitorul a do proiectări şi construcţii în realizarea sarcinilor actua
versale. Tovarăşi, în masă a conştiinţei oame muncitori. supus atenţiei mai multe pro formulat propuneri privitoare agricole, cu privire la o mal lului cincinal, In 1973 ne
Comandament pentru orice îndeplinirea integrală a in nilor — pîrghii fundamentale întreaga muncă de asigura bleme pentru soluţionarea că la compartimentele de proiec judicioasă folosire a aparatu propunem să realizăm o pro
naţiune care vrea să păstre dicatorilor cantitativi şi mai de accelerare a progresului re a condiţiilor pentru înde rora, pe lîngă eforturile pro tare ale întreprinderilor de lui de control — atît pe li ducţie suplimentară de cel
ze cadenţa cu progresul con ales calitativi ai actualului multilateral al României so plinirea cincinalului în patru prii ale lucrătorilor din agri construcţii, institutele de pro nie de stat, cît şi pe linie de puţin 2,5 miliarde lei, astfel
temporan, participarea la cir cincinal, construirea unei eco cialiste. ani şi jumătate s-a desfăşu cultura judeţului, a solicita', iectări, unităţile existente pe partid — în problemele agri- ca pe această bază să n e
cuitul internaţional se impune nomii socialiste de înaltă e- Iată cîteva din motivele ca rat şl se desfăşoară sub con concursul forurilor centrale plan local, relevînd experien cuturii. putem eşalona eforturile pe
cu atît mai mult ţărilor mici, ficienţă şi întreaga dezvolta re mă determină să subliniez ducerea directă a birourilor de resort. In această ordine ţa dobîndită prin constituirea, In continuare, vorbitorul următorii ani ai cincinalului.
cu resurse şi potenţial inerent re a societăţii noastre sînt răspunderea ce revine orga şi rnmiteţelor de partid din de idei, el s-a referit la ne la nivelul judeţului, a unui a relevat sarcinile ce revin
In continuare, vorbitorul s-a
mai restrîns. Politica partidu condiţionate de modul în ca nelor şi organizaţiilor de înlreprinderi, acestea primind cesitatea asigurării seminţei colectiv format din activişti organelor locale în domenii ocupat de unele probleme le
lui şi stalului nostru, politică re rezolvăm problema pregă partid, conducătorilor de mi un puternic sprijin din partea de calitate, dotării cu nivela de partid, de stat, radre de atît de importante cum sînt gate de eficienta producţiei,
de dezvoltare a relaţiilor eco tirii cadrelor. nistere şi unităţi ca şi orga comitetelor de partid jap sec toare în vederea extinderi! specialitate, care verifică fie- desfăşurarea practicii în pro subliniind necesitatea înca
nomice alo României, cores Un aspect al acestei pro nizaţiilor sindicale şi de tine toare şi a comitetului munici suprafeţelor irigate prin care obiectiv, în toate etape ducţie a studenţilor şi preda drării în normele do consum,
punde întru totul unei aseme bleme priveşte formarea noi ret pentru transpunerea pro pal. In acest sens, a înfăţişat brazde, astfel ca, în balta la- le realizării sale. rea ştiinţelor sociale în insti fapt care impune în momen
nea cerinţe obiective. lor contingente de muncitori cesului de formare permanen experienţa acumulată în spri lomiţei, în afara suprafeţelor Insistînd apoi asupra posi tuţiile de învăţămînt. Lin in
In acest context, mă voi o- pentru capacităţile de pro tă a cadrelor într-un instru jinirea concretă a activităţii irigate pînă în prezent, alte bilităţilor de ridicare a nive strument de o deosebită va tul de fată o reconsiderare a
pri la problema creşterii ex ducţie ce urmează să intre ment efectiv de dezvoltare a economice din întreprinderi, cel puţin 30 000 de hectare lului producţiei agrozootehni loare în îndeplinirea tuturor tehnologiei actuale, adopta
porturilor şi la răspunderile în funcţiune şi în general a capacităţii creatoare a naţiu preocuparea, cu consecinţe să fie irigate pînă în 1975 ; ce, asupra necesităţii îmbu sarcinilor — a spus, în înche rea unor noi procedee de
Hirnare şi prelucrare a me
care ne revin tuturor, atît cei tuturor categoriilor de cadre nii socialiste. pozitive, de a explica larg pentru reducerea cheltuielilor nătăţirii, în arest scop, a a- iere, tovarăşul Vasile Potop talului.
ce au responsabilitatea direc pentru diferite activităţi so Stimaţi tovarăşi, căile de mobilizare a rezerve de transport al cerealelor a provizionării cu îngrăşăminte — îl constituie, pentru Co
tă a conducerii unităţilor cît ciale-ce urmează a fi dezvol Direcţiile în care urmează lor, de a apela la modalităţi fost formulată propunerea de chimice şi a asigurării condi mitetul judeţean de partid, Vorbind despre problemele
şi cei care, fără a avea o tate. să ne îndreptăm atenţia in diverse în acest scop, de a fo a se construi o bază de ore- ţiilor optime pentru creşterea exportului, tovarăşul Con
responsabilitate directă, au Fără îndoială, pregătirea vi scopul de a ridica la un ni losi — alături de o vastă luare în haltă, într-o zonă n- efectivelor de animale, tova comisiile pe probleme, ai că stantin Dragan a relevat po
ror membri sînt tot mai mult
însă atribuţii de îndrumare şi itoarelor cadre se face în pri vel superior organizarea ges muncă organizatorică, econo decvată. Referindu-se pe larg răşul Aurel Dura a propus antrenaţi la controale, anali sibilităţile care se deschid în
de control asupra activităţii mul rînd în şcoală; în acest tiunii economice sînt, fără în mică — activitatea politică la măsurile întreprinse în do experimentarea unui sistem de acest an pentru vînzarea u-
întreprinderilor. sens au fost adoptate măsuri doială, numeroase. Rezoluţiile menită să dezvolte conştiinţa meniul zootehniei pentru spo cointeresare a ţăranilor coo ze, dezbateri, adurînd astfel nui număr sporit de tractoa
Sarcinile de export nu sînt pentru orientarea învătămîn- Conferinţei Naţionale a Par maselor, hotărîrea lor de a rirea producţiei de carne şi peratori în creşterea — în o preţioasă contribuţie de re pe pieţe externe, sublini
uşoare, dar trebuie să le a- tului nostru spre îndeplinirea tidului Comunist Român din milita neabătut, eficient pen lapte, vorbitorul a relevat a- cadrul gospodăriilor personale idei si experienţă. ind necesitatea fructificării
bordăm pornind de la faptul în mai bune condiţiuni a iulie 1972 includ un întreg tru înfăptuirea obiectivelor e- tît măsurile ce s-au luat pen — a unor animale proprietate unei asemenea conjuncturi
că încasările din această acti funcţiei sociale ce-i revine. program de activitate în acest conomice. tru crearea condiţiilor mate a cooperativelor agricole res In cuvînlul său. tova favorabile. .
vitate constituie principalul Ministerele şi centralele — sens. M-am oprit la cîteva Oprindu-se asupra acestei riale necesare unui spor sub pective ; de asemenea, luarea răşul IOSIF UGLAR. mem Referindu-se la problemele
izvor de procurare a resurse primele interesate în nivelul dintre sarcinile stabilite, de amnle şi complexe activităţi, stanţial de producţie, cît sî unor măsuri pentru mai buna bru supleant ai Comite agriculturii, vorbitorul a ară
lor valutare necesare impor profesional al viitoarelor lor oarece consider că trebuie să vorbitorul a relevat, în conti necesitatea de a fi sprijiniţi îngrijire a animalelor in în- tului Evecutiv al C.C. al tat că anul acesta judeţul
turilor şi echilibrării balanţei cadre — nu sînt scutite de le acordăm o atenţie specia nuare, modalităţile de îmhu- de către organele de specia grăşătorii, ca şi pentru redu Braşov va obţine producţii
de plăti a ţării. Sîntem preo obligaţii în legătură cu modul lă în cadrul preocupării noas nătătire a activităţii comisiei litate pentru ameliorarea ra cerea cheltuielilor de trans P.r.R.. prim-secretar al Co bune de cartofi, sfeclă de za-
cupaţi nu numai de mărirea în care acestea sînt formale tre de a asigura condiţiuni op economice a municipiului, a selor de animale şi preveni port al furajelor. mitetului judeţean de partid
substanţială a volumului de şi trebuie să şi le îndepli time oentru înlănţuirea lor. muncii politico-ideologice, a rea îmbolnăvirilor. După ce a prezentat şi li Satu Mare, a arătat că oa (Continuare in pagina a 3-a)
menii muncii români. ma