Page 32 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 32
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 495 ® SIMBĂTĂ 9 SEPTEMBRIE 1972
«aaaas
CONSFĂTUIRE DE LUCRU LA C.C. AL P.C.R.
- DIN CUVÎNTUL PARTICIPANŢILOR -
i
(Urmare din pag a 2-a) din factori de răspundere ca tivitatea organizaţiilor de noilor promoţii de absolvenţi cît şi a societăţii noastre în munci diferite în cadrul ace rindu-se la anumite rămînerî cincinal în cele 20 de luni
re a analizat săptămînal mer partid, comitetele oamenilor ai învăţămîntului superior şi general. Nu demult, tovară leiaşi ramuri, a subliniat în urmă în realizarea sarcini care au trecut pînă acum, ju
sul lucrărilor pe şantiere şi a muncii pentru rezolvarea a propus ca să se ţină seama şul Ceauşescu a emis ideea preocuparea pe care trebuie lor de creştere a productivi deţul a cîştlgat deja un a-
hăr, legume, porumb şi alte stabilit măsurile necesare pen multiplelor probleme care se în mai mare măsură de ju dezbaterii, într-o plenară a Co să o manifeste organele cen tăţii muncii, vorbitorul a in vans de 41 de zile, Aceasta
culturi. De asemenea, în zo tru impulsionarea livrărilor ridică în procesul producţiei. deţele din care provin aceşti mitetului Central al partidu trale şi locale pentru înfăp sistat asupra însemnătăţii spo arată că angajamentele asu
otehnie se înregistrează re de materiale din ţară şi din După ce s-a referit la mă absolvenţi. lui, a problemelor dezvoltării tuirea indicaţiilor conducem ririi continue a indicelui de mate de colectivele între
zultate bune. import. In acest context, vor surile pentru identificarea şi Ocupîndu-se do unele pro in continuare a învâţămîntu- partidului cu privire la lichi utilizare a maşinilor şi a coe prinderilor industriale din ju
Vorbitorul a arătat că se bitorul a relevat şi unele de exploatarea de noi resurse bleme de perspectivă ale e- lui nostru. Acesta ar fi un darea specializării înguste, a ficientului de schimburi. deţ, de a realiza planul cin
impune o sporire a producţiei ficienţe, amintind că o serie de substanţe minerale utile, conomiei judeţului, vorbitorul bun prilej de elaborare şi cla diversificării nejustifjcate a In continuare, vorbitorul s-a cinal mai devreme, vor putea
de îngrăşăminte pentru jude de capacităţi au fost puse în folosirea intensivă, cu indici a propus să se devanseze lu rificare profundă a sarcinilor profesiilor şi meseriilor, la referit la problemele dezbătute fi realizate cu succes, unele
ţul Braşov, dat fiind procen funcţiune cu întîrziere. De a- de nivel competitiv, a capa crările planilicate pentru ali noi care stau în faţa învăţâ- realizarea unei pregătiri pro în cadrul recentelor adunări ge dintre ele găsind posibilităţi
tul redus al populaţiei active semenea, a criticat unele me cităţilor furnalelor, cuptoare mentarea cu apă şi a prezen mîntului, de mobilizare a tu fesionale şi a unei calificări nerale ale oamenilor muncii, să-şi îndeplinească sarcinile
care lucrează în agricultură. tode practicate de proiectanţi lor şi laminoarelor, reduce tat unele aspecte ale con turor forţelor partidului şi so complete multilaterale a ele amintind că au fost făcute cu ce le revin în acest cincinal
In încheiere vorbitorul a care, după livrarea proiecte rea consumurilor specifice de strucţiilor de locuinţe. cietăţii noastre pentru solu vilor şi studenţilor. acest prilej numeroase propu chiar cu un an mai devreme.
spus: Vă promitem tovarăşe lor, intervin cu suplimentări, materii prime şi materiale, In judeţul Bistriţa-Năsăud, ţionarea lor. Referindu-se ia preocupări neri menite sa contribuie Ia Dealtfel, în toate întreprin
Ceauşescu că vom folosi toa necesitînd cheltuieli sporite. vorbitorul a arătat că în pri anul agricol se încheie mul Arătînd că una din cerinţe le centrale din învăţămîntul mai buna organizare a proce derile din judeţ, în prezent
tă forţa organizaţiei noastre Vorbitorul a înfăţişat apoi mele opt luni ale anului pla ţumitor, producţia de porumb, le fundamentale este ca învă- superior, vorbitorul a relevat sului de producţie, aprovizio se desfăşoară o largă acţiu
de partid, priceperea şi tra acţiunile întreprinse de comi nul la producţia globală in cartofi şi tutun fiind satisfă ţămîntul să constituie un mij faptul că dezvoltarea cu suc narea ritmică a întreprinde ne de prospectare a unor noi
diţiile colectivelor de muncă tetul judeţean de partid pen dustrială a fost realizat cu o cătoare, în ciuda intemperii loc eficace ai societăţii pen ces a acestuia depinde de mo rilor cu materii prime şi ma rezerve pentru atingerea aces
din judeţul Braşov, astfel ca tru realizarea planului de ex suplimentare de 165 milioane lor din această vară. In zoo tru pregătirea cadrelor nece dul cum se realizează inte teriale, respectarea riguroasă tui obiectiv, prin moderniza
să îndeplinim cu cinste sar port pe anul în curs, plan ale lei. tehnie, producţia se' apropie sare dezvoltării social-econo- grarea între învăfămînt, pro a contractelor economice, în rea proceselor de producţie,
cinile ce ne revin în acest an cărui prevederi sînt superioa Furnalul nr. 9, în ciuda u- de sarcinile stabilite. Ţinînd mice a patriei, vorbitorul a ducţie şi cercetare, idee afir lăturarea muncii în asalt şi a reducerea consumurilor do
şi în actualul cincinal. re cu 23 la sută celor din a- nor greutăţi întîmpinate în seama că judeţul are un sec subliniat că învăţămîntul tre mată cu consecvenţă de tova orelor suplimentare. materii prime şl materiale,
nul trecut. această perioadă, va fi pus tor pomicol dezvoltat, el a buie să facă imediat faţă sar răşul Nicolae Ceauşescu în După ce a adresat critici creşterea productivităţii mun
Infăţişînd activitatea rodni în funcţiune cu zece zile mai sugerat ca organele de resort cinilor concrete de asigurare ultimii ani. Iniţiativele apro unor ministere şi centrale pen cii. In perioada care urmea
Tovarăşul CONSTANTIN că desfăşurată de oamenii devreme, inaugurarea lui co- să analizeze soluţiile cores a cadrelor solicitate de marea pierii învăţămîntului superior tru insuficienta ajutorului ză — a remarcat vorbitorul —
BABALAU, membru supleant al muncii din întreprinderi, acţiu incizînd cu sărbătorirea pen punzătoare pentru creşterea mişcare naţională pentru în de producţie, încheierea de concret acordat unităţilor e- se va urmări în mod deosebit
Comitetului Executiv al C.C. nile iniţiate de numeroase co tru prima dată în ţara noas recoltelor de fructe, îndeo făptuirea planului cincinal îna contracte cu întreprinderile conomice în realizarea planu felul în care se îndeplinesc
al P.C.R., prim-secretar al Co lective în sprijinul ridicării tră a „Zilei metalurgistului". sebi de mere. inte do termen, de realizarea economice sînt bune, dar spo lui şi a angajamentelor, vor prevederile planului la export
mitetului judeţean Dolj al randamentului muncii, primul In aceeaşi perioadă au fost cu succes a obiectivelor sta radice. învăţămîntul, cerceta bitorul a insistat asupra nece şi investiţii. In continuare,
P.C.R., a relevat, în cuvîntul secretar al comitetului jude date în folosinţă 4 063 apar In încheiere, vorbitorul a bilite de Conferinţa Naţiona rea, produefia sînt încă sepa sităţii ca fiecare minister şi subliniind importanţa pe ca
său, activitatea însufleţită ca ţean de partid a spus: Pre tamente. mulţumit pentru ajutorul pe lă a partidului. In acest sens, rate una de alta. Noile con centrală să analizeze fără în re o are devansarea realiză
re se desfăşoară pe cuprinsul vederile planului producţiei- In continuare, vorbitorul care l-a primit judeţul Bistri- pentru anul şcolar 1972-1973 diţii ale dezvoltării ştiinţei si tîrziere cele mai importante rii planului de investiţii, vor
ţa-Năsăud şi a asigurat con
judeţului în vederea înfăptui marfă vîndute şi încasate pe s-a referit la o serie de pro s-au prevăzut cifre superioa tehnicii cer să se aducă co probleme ridicate in cadrul bitorul a arătat că, încă de po
rii hotărîrilor Congresului al 8 luni au fost depăşite cu 137 bleme ale activităţii în uni ducerea partidului că organi re de pregătire a cadrelor rective fundamentale. Referin adunărilor generale ale oame acum, este necesară o coor
X-lea şi ale Conferinţei Na milioane lei. Rezultatele din tăţile miniere din Valea Jiu zaţia judeţeană de partid va pentru diferite activităţi eco du-se la învăţămîntul superior nilor muncii şi să ia măsuri donare a tuturor forţelor — de
ţionale ale partidului, a reali anul 1972 reprezintă, faţă de lui şi în exploatările de mi face totul pentru ca sarcinile nomice, tehnice, sociale. Ast tehnic, vorbitorul a arătat că operative de soluţionare a la judeţ şj de la centrale st
zării planului cincinal înainte sarcinile stabilite în planul nereu de fier, subliniind nece trasate de Conferinţa Naţio fel, în învăţămîntul profe el trebuie să dispună de ate acestora atunci cînd aceas ministere — pentru asigura
de termen. Indeplinindu-şi an cincinal, o depăşire de aproa sitatea unei preocupări spo nală să fie traduse în viaţa. sional şi la ucenicie vor intra liere, de o bază modernă de ta depăşeşte posibilităţile uni rea condiţiilor necesare pune
gajamentul luat pe acest an, pe 1 miliard iei. Vorbitorul a rite pentru găsirea de tehno în anul I 145 000 de elevi) în producţie pentru a putea crea tăţii respective. rii Ia timp în funcţiune a
colectivele de oameni ai adăugat însă că rezultatele logii de folosire a minereuri In preambulul intervenţiei liceele de specialitate — maşini, utilaje, procese teh Subliniind că există toate noilor obiective. In acest
muncii din judeţ vor da peste obţinute în această perioadă lor mai sărace în fier. De a- 36 000; în şcolile de maiştri, nologice noi şi pentru a asi condiţiile ca sindicatele să sens, el a arătat că o proble
plan o producţie în valoare nu sînt pe măsura posibilită semenea, pentru folosirea la sale, tovarăşul TRANDAFIR şcolile postliceale şi alte şcoli gura o instruire teoretică şi aducă o contribuţie mai sub mă prioritară este asigurarea
de 380 milioane lei. ţilor pe care le oferă econo întreaga capacitate a utilaje COCÎRLĂ — prim-secretar al tehnice — 40 000 ; în total practică a studenţilor conform stanţială la realizarea cincina documentaţiilor. îndeosebi de
Comitetului judeţean Caraş-
Vorbind despre preocupa mia judeţului Galaţi. lor de prelucrare a marmu Severin al P.C.R. — a subli circa 220 000 faţă de circa cerinţelor moderne. Numai in lului înainte de termen, vor către unităţile Ministerului
rea existentă pentru ridicarea Ocupîndu-se de problemele rei a propus revederea pre niat că oamenii muncii din a- 190 000 în precedentul an şco felul acesta învăţămîntul, îm bitorul a solicitat comitetele Chimiei, pentru ca toate lu
eficienţei întregii activităţi e- dezvoltării agriculturii, tova vederilor de export de mar cest judeţ se simt puternic lar. Pentru generalizarea binat organic cu cercetarea şi judeţene de partid să antre crările să fie începute la ter
conomice, vorbitorul a semna răşul Constantin Dăscălescu a mură prelucrată. mobilizaţi în marea acţiune de schimburilor II şi 111 în între producţia, se poate ridica la neze sistematic sindicatele în menele stabilite.
lat o serie de greutăţi pe ca arătat că comitetul judeţean Abordînd problemele a- a traduce în fapte sarcinile de prinderile industriale se pre nivelul ştiinţei şi tehnicii con întreaga activitate consacrată Ocupîndu-se de problemele
re le întîmpină unele mari în de partid a elaborat un pro griculturii judeţului, vorbito istorică însemnătate stabilite vede sporirea numărului de temporane înfăptuirii măsurilor adoptate agriculturii judeţului, vorbito
treprinderi din judeţ — cum gram complex care include rul a arătat că planul la pro de partid la Congresul a X- muncitori şcolarizaţi în cursul In continuare, vorbitorul s-a de Conferinţa Naţională. rul a arătat că, în urma unei
ar fi de exemplu uzina Eler- ample lucrări de îmbunătăţiri ducţia de grîu şi de livrări lea şi la Conferinţa Naţională. de scurtă durată la 260 000, oprit asupra necesităţii întări Pe primul plan al preocu plenaje a comitetului jude
troputere — în colaborarea funciare, irigări, îndiguiri, lu la fondul de stat a fost rea in industrie, judeţul îşi va faţă de 180 000 cîţi au fost a- rii legăturii între învâţă- părilor sindicatelor, cu parti ţean de partid, s-a elaborat un
lor cu unităţi furnizoare de crări de extindere a suprafe lizat în anii 1971 şi 1972 şi realiza planul la toţi indica nul trecut. mînt, rerrelare şi pro ciparea efectivă a consiliilor program de dezvoltare a zoo
materiale şi aparataj electric ţelor viticole, de dezvoltare a se prelimină îndeplinirea lui torii, iar pentru unii dintre Vorbitorul a subliniat nece ducţie, în învăţămîntul su şi comitetelor oamenilor muu. tehniei pînă în anul 1974, ur
din ţară şi a făcut propuneri producţiei de legume şT. a pro la culturile de toamnă. Pro aceşti indicatori angajamente sitatea ca fiecare întreprinde perior agricol, economic, în cil, va trebui să se situeze mărind concentrarea şi speciali
în vederea remedierii de ur ducţiei animaliere, măsuri me ducţia de lapte este în creş le luate vor fi cu certitudi re care îşi cunoaşte programul domeniul ştiinţelor exacte şl generalizarea experienţei îna zarea unităţilor; a început
genţă a acestei situaţii. nite să contribuie la asigura tere atît în I.A.S. cît şi ne depăşite. Referindu-se la de dezvoltare şi, deci, nevoile umaniste şi a subliniat sarci intate in fiecare ramură şi în acţiunea de sistematizare si
Referindu-se, în continuare, rea consumului local. C.A.P.-uri. Au fost stabilite activitatea desfăşurată de or de cadre să prevadă şi să în nile organizaţiilor de partid, fiecare judeţ, extinderea ini fertilizare a păşunilor, pentru
la prevederile planului, pe a- In continuare, vorbitorul a măsuri pentru a se asigura ganizaţia judeţeană de par făptuiască — odată cu dez ale instituţiilor de învăţă- ţiativelor valoroase ale oame asigurarea bazei furajere. Tl-
0
nul 1973, vorbitorul a sublini abordat unele probleme lega într-o proporţie mai mare din tid pentru realizarea cincina voltarea economică — şi mă mint superior din cele 19 ni !' muncii, combătîndu-se cu nînd seama de perspectivele
at că la nivelul judeţului se te de activitatea consiliilor producţie proprie necesarul lului înainte de termen, vor surile corespunzătoare pentril centre universitare de a asi fermitate tendinţele de for dezvoltării pomlculturll şl
are în vedere o creştere a populare în domeniul sistema de legume şi cartofi, prin bitorul a subliniat că în toa pregătirea acestor cadre. In a- gura o legătură mai strînsă malism ce se mai manifestă în viticulturii, ministerul de re
producţiei marfă cu 16 la tizării localităţilor rurale, ale extinderea suprafeţelor culti te unităţile se fac investiga cest sens, fiecare comitet ju Intre lucrătorii din învăţă- acest domeniu. sort ar trebui să urgenteze e-
mînt, din cercetare şi produc
sută şi o sporire a beneficii comerţului local, transportului vate îndeosebi în I.A.S. din ţii profunde pentru folosirea deţean de partid este dator In continuare, vorbitorul s-a xecutarea In acest bazin a si
lor de aproape 49,8 la sută. în comun, gospodăriei orăşe Valea Mureşului. tuturor condiţiilor propice în să acorde toată atenţia asi ţia materială, de a antrena referit pe larg la sarcinile ce lozurilor şi a celorlalte amena
In ceea ce priveşte investiţii neşti şi altele, subliniind că acest sens. Posibilităţile de gurării cadrelor necesare ge toaţe aceste forte, împreună revin sindicatelor în asigura jări necesare valorificării
la soluţionarea marilor pro
le, s-a arătat că toate obiec comitetul judeţean de partid depăşire substanţială a cinci neralizării schimburilor II şi bleme ale dezvoltării econo rea folosirii integrale a tim fructelor. In continuare, el a
tivele prevăzute vor li puse s-a străduit să imprime în rîn- Tovarăşul MIHAI TELESCU, nalului — reale şi evidente III, punerii în funcţiune a mice şi sociale a patriei noas pului de lucru, întărirea or relevat că îndeplinirea obiec
în funcţiune la termenele fi dul acestor organe un stil do prim-secretar al Comitetului în ramurile industriale ale noilor investiţii, dezvoltării tre. S-au subliniat apoi per dinii şi disciplinei muncii, ca tivelor agriculturii judeţului
xate. muncă nou, dinamic, eficient. judeţean Timiş al P.C.R., a judeţului — vor putea fi întregii activităţi economice, fecţionările aduse după plena o condifie esenţială a perfec impune îmbunătăţirea stilului
ţionării organizării producţiei.
de muncă al organelor agrico
Tovarăşul C o n s t a n t i n In încheiere, vorbitorul a a- relevat sprijinul deosebit pe fructificate însă la un înalt sociale pe teritoriul judeţului ra din noiembrie în predarea Sindicatele trebuie să se o- le, sprijinirea temeinică, efi
Băbălău a evidenţiat apoi pe sigurat pe secretarul gene care-1 primesc comitetele ju grad dacă şi ministerele de său. ştiinfelor sociale, sarcinile cupe mai îndeaproape de cientă a fiecărei unităţi să se
deţene din partea conducem
ral al partidului, tovarăşul
larg rezultatele bune obţinu partidului, a tovarăşului resort vor manifesta mai In continuarea cuvîntului, îmbunătăţirii educării mate- popularizarea legislaţiei mun dezvolte, să valorifice în mod
te în domeniul agriculturii. El Nicolae Ceauşescu, că orga Nicolae Ceauşescu personal, multă solicitudine. tovarăşul Paul Niculescu-Mi- riaiist-dialeclice a studenţiloi. cii şi să urmărească aplica eficient resursele de care dis
a insistat asupra necesităţii nizaţia judeţeană de partid prin organizarea sistematică Una din ramurile cu un cu- zil a arătat că trebuie luate înarmării lor cu politica par rea ei, să nu tolereze în nici pune.
Galaţi se va strădui în conti
extinderii mecanizării lucrări nuare să asigure toate măsu a unor dezbateri aprofundate vînt greu în îndeplinirea cin toate măsurile penţru ca nou) tidului, măsurile luate pentru un fel încălcarea prevederilor
lor, diversificării maşinilor rile pentru ca planul pe anul privind sarcinile fundamenta cinalului mai devreme este, an de învăţămint să se des dezvoltarea învăţămîntului în acesteia. Fără îndoială, oa
destinate muncilor agricole, 1972 şi angajamentele asuma le ale organelor şi organiza în judeţul Caraş-Severin, si chidă în cele mai bune condi rîndurile naţionalităţilor con menii muncii sînt nemijlocit In cuvîntul său, tovarăşul
folosirii mai raţionale a su te de oamenii muncii în în ţiilor de partid şi de stat, derurgia. Tovarăşul Cocîrlă a ţii în şcolile de toate gradele, locuitoare. precum şi sarcini interesaţi în realizarea inte GHEORGHE ROŞU, prim-se
prafeţelor aflate în pantă, a trecerea socialistă să fie în metodele şi stilul lor de mun precizat mai întîi că, preocu- să se asigure realizarea ci le perfecţionării continue a grală a planului de producţie, cretar al Comitetului jude
unei cooperări mai strînse în tru totul realizate. că. Vorbitorul a prezentat a- pîndu-se să asigure metal cit frelor de şcolarizare în şcoli muncii politico-ideologice în iar atunci cînd apar anumite ţean Bacău al P.C.R,, a rele
tre sectorul de stat şi cel poi experienţa organizaţiei mai mult construcţiei de ma le profesionale, de ucenici, în rîndurile elevilor si studenţi greutăţi în producţie conduce vat atmosfera bună do lucru
cooperatist, a optimizării ra judeţene de partid Timiş în şini şi altor ramuri industria celelalte şcoli, repartizarea în lor. rile întreprinderilor trebuie din întreprinderi, de pe ogoa
portului între dezvoltarea sec In cuvîntul său, tovarăşul antrenarea activului de par le ale ţării, Reşiţa şi „Oţelul producţie a actualelor promo Subliniind în încheiere că să discute despre ele cu mun re, faptul că peste tot comu
torului agricol cerealier şi a LUDOVIC FAZEKAS, prim- tid, a cadrelor didactice din Roşu" au şi găsit importante ţii de absolvenţi ai şcolilor sarcinile mari din domeniul citorii, Sindicatele au datoria niştii, toţi oamenii muncii,
sectorului zootehnic, perfecţi secretar al Comitetului jude învăţămîntul superior, a cer posibilităţi interne. îndeplini tehnice, economice, agricole, învăţămîntului şi pregătirii să acţioneze cu hotărîre pen caută noi mijloace pentru a
onării activităţii do proiectare ţean Harghita al P.C.R., a ex cetătorilor ştiinţifici şi a al rea cincinalului cu şase luni pregătirea prin cursuri post cadrelor pot fi duse la înde tru a asigura condiţiile nece îndeplini cît mai repede ho-
a complexelor zootehnice, a primat hotărîrea comuniştilor, tor specialişti în acţiunea de mai devreme necesită, totoda liceale sau cursuri de scurtă plinire cu succes cu condiţia sare bunei organizări a pro tărîrile Conferinţei Naţionale
stabilirii unei metodologii u- a tuturor oamenilor muncii, valorificare a rezervelor in tă, rezolvarea unor probleme durată a celor care au termi conducerii acestei activităţi ducţiei astf?| îneîţ să nu fie a partidului. Analizele făcu
nice privind evidenţa muncii de a-şi mobiliza şi concentra terne din industrie şi agricul pe plan central şi, în acest nat învăţămîntul liceal de cul de către partid, de către or nevoie de ore suplimentare) te în întreprinderi în vederea
în C.A.P.-uri, a îmbunătăţirii eforturile în vederea realiză tură, acţiune concretizată, în sens, vorbitorul a făcut unele tură generală şi care nu stu ganizaţiile de partid, tovară atunci, însă, cînd acest lucru realizării înainte de termen a
activităţii ir.Uustriale şi a rii cincinalului înainte de ter tre altele, prin realizarea an propuneri concrete. De ase diază mai departe, în vederea şul Paul Niculescu-Mizil s-a devine toluşi necesar, ele tre- planului — a arătat vorbito
prestărilor de serviciu în coo men, a sporirii contribuţiei ju gajamentului anual în opt menea, se simte nevoia ca a- asigurării plasării lor în pro referit la perfecţionarea în buie să analizeze cauzele, răs rul — ne-au dat cifre certe
perativele agricole de pro deţului lor la dezvoltarea eco luni, prin crearea perspecti tît ministerul de resort, cît si ducţie, creşterea numărului de continuare a activităţii orga punderile şi să-şi dea acordul că, pe baza resurselor desco
fete în şcolile tehnice şi re
ducţie. nomiei naţionale. In această vei de a se depăşi planul a- uzinele, caro în prezent se in partizarea lor în unităţile e- nizaţiilor de partid, U.T.C. şi la prelungirea în cazul res perite pînă acum, planul poa
In încheiere, vorbitorul a ordine de idei, vorbitorul a nual cu 500 milioane lei, a teresează mai ales de volu U.AS.R. din şcoli şi facultăţi, pectiv a programului de lu te fi îndeplinit în 4 ani şi 7
împărtăşit din experienţa or arătat că, pe primele 8 luni realizării planului cincinal îna mul producţiei, să pună şi ac conomice. la sarcinile comitetelor jude cru, discutînd însă neapărat în luni. Analiza continuă încă şi
ganizaţiei judeţene de partid ale anului, planul a fost în inte de termen. El a relevat, centul cuvenit pe eficienţă. Au fost abordate apoi pro ţene de partid privind condu prealabil cu oamenii muncii noi sîntem convinşi că se vor
Dolj privind creşterea şi pro deplinit, la nivelul judeţului, totodată, unele neajunsuri c- După ce a dezbătut citeva bleme legate de modul cum cerea acestui compartiment din secţia sau sectorul res descoperi noi rezerve pentru
movarea cadrelor, pe linie de la toţi indicatorii. Tot in a- xistente în realizarea investi aspecte din construcţia de se aplică indicaţia conducerii de mare însemnătate al con pectiv. ca acest termen să fie scur
partid şi de stat. cest răstimp, producţia marfă ţiilor şi a unor produse. maşini (privind asimilarea u- partidului de a li restructura strucţiei socialiste în patria O mare parte a cuvîntului tat.
tilajelor noi, aprovizionarea,
te acele forme de învăfâmînt
a înregistrat o depăşire de Referindu-se la preocupă cooperarea între întreprinderi, care nu dau pregătirii tineri noastră „ a fost consacrată problemelor In ce priveşte planul pe a-
106 milioane lei. De aseme rile pentru dezvoltarea pro In cuvîntul său, tovarăşul legate de înfăptuirea măsuri ceşt an, el a fost realizat fn
Ca urinare a grijii deosebite nea, s-au evidenţiat unele ducţiei agricole in judeţul Ti integrarea mai deplină a cen lor o finalizare practică, în VTRGIL TROF1N, membru al lor stabilite de Conferinţa
acordate de partid dezvoltării preocupări pe linia îmbunătă tralelor industriale, speciali deosebi liceul de cultură ge Comitetului Executiv, al Pre Naţională privind îmbunătăţi primele opt luni la produefia
tuturor judeţelor ţării, a spus ţirii producţiei destinate ex miş, vorbitorul s-n oprit pe zarea întreprinderilor şi tipi nerală. Apreciindu-se că a- zidiului Permanent al C.C. al rea condiţiilor de trai, pe globală în proporţie de 101,7
la sută. cu o depăşire de 116
larg asupra necesităţii creării
în cuvîntul său tovarăşul portului, domeniu în caro se zarea construcţiilor metalice), cest tip de învăfămînt nu mai P C R , preşedintele Consiliulu linia indicaţiilor cuprinse în
CONSTANTIN DĂSCĂLESCU, manifestă, in prezent, rămî- unor seminţe de grîu şi po vorbitorul a abordat pe larg corespunde actualelor cerinţe Central al U.G.S.R., s-a referii raportul prezentat de tovară milioane lei, ceea ce ne dă
rumb de înaltă productivita
garanţia că sarcinile anuale
prim-secretar a! Comitetului neri în urmă. te, a subliniat unele succese citeva probleme ale valorifi ale dezvoltării societăţii noas pe larg la sarcinile de mare şul Nicolae Ceauşescu la vor fi îndeplinite.
judeţean Galaţi al P.C.R., e- In continuare, s-au făcut o dobîndite de Staţiunea expe cării masei lemnoase şi ale tre, s-a arătat că este nece răspundere care revin sindi Conferinţa Naţională. După
conomia judeţului nostru se serie de propuneri privind rimentală Lovrin în această agriculturii. In special, în a- sar să se creeze un asemenea catelor în înfăptuirea hotărî ce a scos fn evidenţă largul In continuare, vorbitorul s-a
află în plin avînt. In indus îmbunătăţirea muncii în in direcţie. Au fost prezentate a- cest din urmă domeniu, jude tip do liceu care să dea ab rilor Conferinţei Naţionale a ecou stîrnit în rîndurile popu referit la problemele unor în
trie, creşterea producţiei glo dustria minieră din judeţ. In poi preocupările pentru dez ţul are multiple posibilităţi de solventului cunoştinţele de P.C.R. laţiei de hotârîrile privind treprinderi care nu-şi reali
bale va înregistra un ritm acest sens, s-a subliniat nece voltarea irigaţiilor în judeţ a spori, în decurs de 4-5 ani, cultură şi deci posibilitatea de După ce a arătat că rezul creşterea salariului minim şi zează planurile de producţie,
a studia mai departe în în-
mediu anual de 18 la sută, sitatea accelerării lucrărilor şi s-a sugerat forurilor de efectivul de ovine şi bovine, văfămîntul superior şi, în a- tatele obţinute în ultimul majorarea unor categorii de grevînd cu multe milioane bi
ceea ce va face ca nivelul a- geologice. resort să contribuie la reali de a creşte considerabil pro celaşi timp, să-i asigure o timp în activitatea politică şi pensii, vorbitorul a arătat că lanţul general al judeţului.
cesluia să fie în 1975 de pe zarea unui studiu pentru va ducţia de legume şi a asigu organizatorică a mişcării noas dezbaterea publică a proiec Referindu-se la problemele
ste două ori mai mare decît Vorbitorul s-a referit, apoi, ra o cantitate tot mai maro pregătire de specialitate, pe tre sindicale ilustrează grăi tului Legii remunerării mun agriculturii, vorbitorul a ară
în 1970. De asemenea, în com la problema cadrelor necesare lorificarea apelor freatice, ca de produse alimentare pentru baza căreia să poată fi angajai tor justeţea măsurilor stabili cii şi a noului Cod al mun tat că, în ciuda greutăţilor
în producţia materială sau
paraţie cu cincinalul prece industriei şi agriculturii, sub re, după cum arată experien consumul locuitorilor din a- spirituală. In acest scop, în te de plenara C.C. al P.C.R. cii relielea/ă acordul oameni create de ploile aproape con
ceastâ zonă.
ţa de la Tomnatic, pot asigu
dent, producţia agricolă va liniind că această problemă ra producţii mari în legumi- ultimul timp s-a dezvoltat re din februarie 1971 pe linia lor muncii fată de aceste pro tinue din perioada secerişului,
creşte cu peste 75 la sută. capătă o însemnătate deose cultură. El a relevat unele In încheiere, vorbitorul a ţeaua liceelor de specialitate, ideilor cuprinse în raportul iecte şi participarea lor efec planul privind livrările de
Astfel, anul 1972, cînd vom bita in condiţiile dezvoltării e- neajunsuri existente în creş făcut cîţeva propuneri, prin numai in ultimii doi ani cre- prezentat de t o v a r ă ş u l tivă la îmbunătăţirea preve grîu va fi îndeplinit integral.
înregistra cel mai înalt ritm conomice a judeţului într-un terea animalelor şi a arătat tre care coordonarea produc îndu-se 138 de asemenea şcoli. Nicolae Ceauşescu privind derilor. De asemenea, vorbi Mentionînd diferenţa mare în
do producţie, reprezintă un ritm rapid. Au fost citate că pentru remedierea lor în ţiei pieselor de schimb pe Astăzi, raportul între liceele creşterea rolului şi atribu torul s-a referit la sarcinile tre producţiile de lapte din
an hotărîtor pentru realizarea măsurile luate în această di grupe de utilaje. ţiilor sindicatelor în ac sindicatelor în îmbunătăţirea I.A.S. şi cele din C.A.P., el
prevederilor planului cincinal. recţie, menţionîndu-se că, în judeţul Timiş se acordă aten de cultură generală şi liceele tuala etapă de dezvoltare a protecţiei muncii, ocrotirea a arătat că a început con
de specialitate este de 491 la
Vorbitorul s-a oprit apoi a- momentul de faţă, industria ţie cercetărilor ştiinţifice pri societăţii noastre socialiste, mamei şi copilului. struirea unor complexe, care
supra muncii politice desfă judeţului dispune de ingineri vind selecţia şi reproducţia. Referindu-se la citeva pro 362 iar al elevilor care intră vorbitorul a făcut o cuprinză In cuvîntul tovarăşului Vir vor fi populate cu material
în anul I — 55 000 la 36 000.
In încheiere, vorbitorul a
şurate de comitetul judeţean şi muncitori calificaţi. Tovară insistat asupra atenţiei pe bleme actuale ale învăţămîn- Va trebui să se continue, în toare trecere în ¡revistă a vas de elită, ceea ce va permite
gil Trofin au fost aduse cri
de partid, relevînd măsurile şul Ludovic Fazekas a spus care sînt datoare să o acorde tului şi pregătirii cadrelor, to tr-un termen scurt, schimba tului efort cerator al clasei tici modului birocratic, admi în anii următori o creştere
adoptate pentru folosirea ra că, cu toate acestea, în in organele şi organizaţiile de varăşul PAUL NICULESCU- rea mai departe a acestui ra muncitoare, al tuturor oame masivă la producţia de lapte
ţională şi eficientă a capaci dustria judeţului se resimte partid generalizării experien MIZIL, membru al Comitetului port în aşa fel îneît ponde nilor muncii, spre a da viaţă nistrativ, în care consiliile şi a numărului de vite,
tăţilor de producţie, ridicarea lipsa unui număr suficient de ţei pozitive în toate domeni Executiv, al Prezidiului Per rea cea mai mare a elevilor programului stabilit de Con populare au aplicat în unele Abordjnd problemele învă-
indicilor de folosire a maşi economişti şi specialişti cu ile, pentru realizarea marilor manent al C.C. al P.C.R., vi să revină liceelor de specia ferinţa Naţională. Este grăitor oraşe prevederile Legii pri fămîntului, tovarăşul Gh. Ro
nilor, îmbunătăţirea calităţii, experienţă, de cadre medii şi cepreşedinte al Consiliului de litate. Justeţea acestei orien în această privinţă faptul că vind organizarea contribuţiei şu, a arătat că populaţia îşi
creşterea productivităţii mun maiştri. El a sugerat crearea obiective stabilite de partid Miniştri, a relevat faptul că, tări este oglindită şi de nu in 14 judeţe au şi fost depă băneşti şi în muncă pentru e- îndreaptă în tot mai mare
cii, pentru asimilarea unor unei secţii pe lingă şcoala în dezvoltarea economico-so- pe baza hotărîrilor din 1968 mărul mare de candidaţi care şite angajamentele luate în fectuarea unor lucrări de In măsură copiii spre liceele do
cială a patriei.
teres obştesc. Totodată, vor
produse cu performanţe ridi tehnică existentă, care să pre ale Comitetului Central, în a- s-au prezentat Ia examenele întrecerea socialistă pentru a- bitorul a subliniat necesitatea specialilate şi a subliniat ne
cate — cum sînt navele ma gătească maiştri în construc cest domeniu s-au obţinut o do admitere pentru aceste li pul 1972. In Capitală, în pe cesitatea sporirii eforturilor
ritime de 25 000 de tone şi ţii. In cuvîntul său, tovarăşul serie de rezultate pozitive. cee. In acelaşi timp, se stu ste 100 de întreprinderi, se a- continuei îmbunătăţiri a acti pentru dotarea atelierelor
cele de 38 000 de tone — pen In încheiere, vorbitorul a a- ADALBERT CRIŞAN, prim- Dar avîntul economiei şi cul diază ideea creării şi dezvol plicâ cu rezultate din ce in ce vităţii politice şi cultural-e şcolare.
tru realizarea integrală a cin sigurat conducerea partidului, secretar al Comitetului jude turii, a spus vorbitorul, pers tării unor licee de matemati mai bune numeroase iniţiative ducative de masă a sindica In încheiere, vorbitorul a
cinalului înainte de termen. personal pe tovarăşul Nicolae pectivele noi pe care le-au că, fizică, chimie, biologie ca valoroase privind: introduce telor. relevat că în ultimul an se în
In acest scop, principalele Ceauşescu că organizaţia de ţean de partid Bislriţa-Nă- deschis Congresul al X-lea şl re să dea pregătire legată de rea proceselor tehnologice In încheiere, tovarăşul Vir- registrează un progres evi
probleme economice au făcut partid din judeţul Harghita, săud, a arătat că, datorită a- îndeosebi Conferinţa Naţiona aceste domenii, precum şi a moderne, reproieclarea unor qil Trofin a arâlat că sindica dent în creşterea şi maturi
obiectul a numeroase studii, toţi oamenii muncii — români, plicării în practică a politicii lă a partidului pentru dezvol unor licee care să pregătească produse, mecanizarea lucrări tele, sub conducerea organi zarea organelor şi organizaţii
analize, plenare ale comitetu maghiari — vor munci cu partidului de dezvoltare ar tarea în ritm accelerat a pa cadrele necesare în domeniul lor, reducerea consumurilor de zaţiilor de partid, sînt dotă lor de partid, în rezolvarea
monioasă a tuturor judeţelor
lui, la care au fost antrenaţi abnegaţie şi dăruire pentru triei noastrp pe drumul civili ştiinfelor şi preocupărilor u- materii prime şi materiale, rile să aducă o contribuţie competentă, operativă a pro
numeroşi specialişti, muncitori, îndeplinirea exemplară a ţării, încă în anii acestui cin zaţiei socialiste, necesităţile maniste. creşterea indicilor de utilizare sporită la înfăptuirea hotărî blemelor din toate domeniile
cinal se va schimba structural
ingineri şi tehnicieni. De ase sarcinilor ce le revin, că îşi mari în domeniul pregătirii a maşinilor şi instalaţiilor, rilor Congresului al X-lea şi de activitate. Se constată o
menea, au avut loc şedinţe de vor face pe deplin datoria, fizionomia economică a jude cadrelor necesare înfăptuirii In continuare, vorbitorul a îmbunătăţirea calităţii produ ale Conferinţei Naţionale pen tmbinare mai corespunzătoare
secretariat la faţa locului, în aşa cum s-au angajat la Con ţului Bistriţa-Năsăud, unde în acestor perspective pun în abordat uncie probleme pri selor. In peste 40 de între tru accelerarea progresului e- a muncii de conducere colec
unităţi, atrăgîndu-se la dez ferinţa Naţională a partidului urmă cu patru ani nu exista faţa învăţămîntului noi şi im vind activitatea de instrucţie prinderi din judeful Braşov se conomic şi social al Români tivă cu răspunderea persona
bateri un larg activ. Conside pentru a realiza planul, cinci nici o unitate industrială. El portante probleme. Esenţa a- şi educaţie, insistind asupra aplică iniţiativa „Micronul, ei socialiste. lă. Dă bune rezultate metoda
răm, a spus el, că este nece nal înainte de termen. a relevat că prima fabrică din cestor probleme, spiritul în îmbunătăţirii activităţii des gramul, secunda în slujba e- folosirii unor organe colecti
sar să perfecţionăm în conti judeţ a şi intrat în funcţiu care trebuie să fie ele solu tinate pregătirii elevilor pen ficienţoi economice". In jude ve de control pe teren, con
nuare acest stil de muncă, o- ne, că pînă la sfîrşitul anu ţionate sînt formulate în ra tru munca productivă. El s-a ţul Prahova se aplică în pe Relevînd succesele obţinute duse de secretari, de membrii
rienlîndu-ne cu hotărîre asu In cuvîntul său, tovarăşul lui vor fi date în exploatare portul prezentat de tovarăşul referit la sarcina dezvoltării ste 50 de întreprinderi iniţia plnă în prezent de oamenii biroului judefean, care în
pra celor mai importante şi IOACHIM MOGA, prim-se alte două întreprinderi din Nicolae Ceauşescu la Confe atelierelor, laboratoarelor şi a tiva „Să gospodărim cu efi muncii din judeţul Mureş, to cursul unui an reuşesc să cu
actuale probleme ale econo cretar al Comitetului jude cele 14, cîte se vor ridica pî rinţa Naţională a partidului, întregii baze materiale în a- cienţă sporită metalul". In ex varăşul NICOLAE VEREŞ, prindă aproape toate comite
miei judeţului. ţean Hunedoara al P.C.R., a nă la sfîrşitul cincinalului. în expunerile sale, în indica cest scop, la dezvoltarea pa ploatările miniere din Valea prim-secretar al Comitetului tele municipale, orăşeneşti şi
Evidenţiind volumul mare înfăţişat aspecte din experien Vorbitorul a analizat în ţiile pe care le-a dat, în re tronajelor liceelor şi şcolilor Jiului se extinde cu rezulta judeţean de partid Mureş, s-a să le dea ajutor concret.
de către întreprinderi, Ia per
de investiţii afectate an de ţa biroului Comitetului jude continuare unele probleme ale petate rînduri, lucrătorilor din fecţionarea muncii practice a te bune inifiativa „Cel puţin referit pe larg la măsurile
an dezvoltării judeţului Ga ţean de partid Hunedoara în asigurării cadrelor necesare frontul învăţămîntului. In elevilor şi studenţilor. Ară- două cicluri peste plan în luate do organele şi organi
laţi, vorbitorul a relevat ex folosirea mai bună a poten în condiţiile dezvoltării jude prezent, în spiritul şi pe baza tînd că în condiţiile noi ale fiecare lună la abatajelo iron- zaţiile de partid în perioada Tovarăşul ANDREI CER-
perienţa dobîndită în acest ţialului uman şi material al ţului şi a subliniat experienţa acestor indicaţii, se elaborea revoluţiei tehnico-ştiinfifice se tale". care a trecut de la Conferin VENCOVICI, prim-secretar al
domeniu de comitetul jude judeţului pentru realizarea ri pozitivă a pregătirii muncito ză materiale cu propuneri cer cadre cu un profil de spe Paralel cu aceste rezultate ţa Naţională a partidului pen Comitetului judefean de par
ţean de partid, experienţă pe ne' producţii sporite, relevînd rilor necesari pentru noile menite să generalizeze expe cialitate mai larg, care să poa pozitive, nu poate fi ignorat tru îndeplinirea înainte de tid Arad, a pus accentul, la
care îşi propune să o dezvol rezultatele bune ale reparti întreprinderi în judeţele un rienţa bună obţinută în ulti tă mînui tehnica în cele mai faptul că în unele judeţe an termen a planului cincinal. începutul cuvîntului său, pe
te. Biroul comitetului judeţean zării membrilor biroului pe de există unităţi similare cu mii ani şi să dea — în ace buna condiţii, să poată face gajamentele asumate în între Din analizele făcute asupra
de partid a instituit, încă din principalele întreprinderi, şan tradiţie, cu mare experienţă. laşi timp — soluţii acestor noi faţă schimbărilor rapide ale a- cerea socialistă au fost nu felului în care au fost înde măsurile întreprinse pentru
prima decadă a lunii ianua tiere, obiective, cu scopul do Totodată, a criticat neajunsu probleme de care depinde a- mai parţial realizate în pri plinite sarcinile actualului (Continuare in pag. a 4-a)
rie, un comandament alcătuit a ajuta efectiv, concret, ac rile existente în repartizarea tit dezvoltarea învăţămîntului, cesteia şi să poată presta mele 8 luni ale anului. Refe-