Page 34 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 34
A
In cinstea celei de-a XXV-a
Proletari din toate tarile, unifl-vă!
n ^ n| ^ |aaaHiaaMgHBaHaaMla|Ha|||MBBiaaalHIBBaBB1BHlnnalBBMaaMaaBHHan B R MaaaMaiiannMiBMaM
aniversări a proclamării Republicii
Producţie Numărătoare inversă pe
suplimentară şantierul furnalului nr. 9
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI P0P01AR JUDEŢEAN de 10 milioane
lei Angajamentul ferm al constructorilor:
CĂLAN. Colectivul de
muncă al Uzinei „Victoria",
ANUL XXIV Nr. 5 496 DUMINICĂ 10 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
angajat în plenara întrecere
de a finaliza cincinalul îna Furnalul va fi pus în
inte de termen, a produs
suplimentar de la începutul
anului o producţie marfă
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI suplimentară de peste 10 funcţiune în cinstea
milioane lei, concretizată în
1 200 tone fontă, 3 000 tone
produse cărbunoase şi 271
tone piese turnate. In a- „Zilei metalurgistului“
cest fel colectivul uzinei
NICOLAE CEAUŞESCU le luate pentru acest an,
şi-a îndeplinit angajamente
creînd suport solid pentru
alte izbînzi asemănătoare. Au mai rămas puţine zile nalului. Aici, sînt concentra
La obţinerea acestor suc pînă la punerea în funcţiune te în aceste zile cele mai im
la Consfătuirea de lucru care a avut loc la cese de prestigiu o contri torii hunedoreni sînt ferm ho portante forte. Am urcat în
a furnalului nr. 9. Construc
mijlocul constructorilor de pe
buţie însemnată o are sec
torul de furnale, din cadrul
căruia s-au remarcat fur- tărîti să pună în funcţiune estacadă. Echipa de lăcătuşi-
montori condusă de Vasile
acest uriaş obiectiv în cinstea
„Zilei metalurgistului“. Con
Murin este prezentă pe bun-
naliştii Gheorghe Hriţcu, Du
C.C. al P.C.R. in zilele de7 mitru Marin, Pompei Mure- trar calendarului, pe şantierul cărele din nord. La una din
aceste uriaşe plinii, Vasile
colosului siderurgic soarele ră
şan, Gheorghe Ancuţa, Ioan
Maier, Victor Ştefănescu şi sare tot mal devreme şi apu Borca ridica cu o macara
alţii. ne tot mai tîrziu. Pe şantier „KSZ“ table de mari dimen
Slimaţi tovarăşi, masă a continuat să se dez râ, produse noi, de o mai le, le interzice. Ne-am pomenit — atît pe plan local cît şi persistă o atmosferă tonifian siuni pentru căpluşirea buncă
volte şi să se accentueze du mare complexitate tehnică, es că aceste contribuţii volunta central — nu sînt încă solu tă de primăvară, de început rului. După un zbor dirijat
Consfătuirea noastră a avut pă Conferinţa Naţională. Este te firesc ca valoarea să creas re s-au ridicat la 800 de mili ţionate în toate cazurile în de viată 1 „Parcă s-a schim prin înălţimi, plăcile de me
drept scop să analizeze modul o expresie elocventă a fap că ; dar această creştere tre oane lei,- ceea ce, fată de ve modul cel mai corespunzător, bat lumea 1“ — cum ar spu tal erau aşezate, fiecare la
cum acţionează, şi cum tre tului că eroica noastră clasă buie legată exclusiv de reali niturile oamenilor muncii, re Există paralelism, suprapune O noua capacitate ne bătrînii. Şi, într-adevăr, nu locul său, pe longeronii bun
buie să acţioneze în viitor, muncitoare, ţărănimea, inte zarea unor produse cu per prezintă destul de mult. Mi re —- şi, din această cauză îl de producţie încape nici o îndoială, lumea cărului. Lăcătuşii Karol Nis-
comitetele judeţene, organele lectualitatea, toti oamenii formanţe tehnice superioare. nisterul de Finanţe şi Comi găseşti foarte greu pe cel ca VULCAN. La sectorul I tor, Ioan Hanc, sudorii Gheor
şi organizaţiile de partid din muncii sînt ferm hotărîti să De exemplu, dacă uzina de tetul de Stat pentru Economia re poartă răspunderea, pe cel s-a schimbat. Conştiinţa oa ghe Diaconu, Constantin Oba-
toate unităţile economico-socia- îndeplinească cu cinste pre camioane va produce bascu şi Administraţia Locală — ca care trebuie să realizeze o al minei Vulcan, în stratul menilor a atins piscuri de rară dă, Dumitru Feier şi alţi mem
le, în vederea înfăptuirii în vederile Conferinţei Naţiona lante de 16 tone, de 28 tone, re trebuiau de la început să sarcină sau alta. Desigur, am nr. 13 se execută montarea frumuseţe, are dimensiunile bri ai echipei acţionau la
cele mai bune conditiuni a le, care corespund întru totul de 50 tone, este clar că preţul vegheze la aplicarea legii — în vedere că şi munca de ultimilor metri de transpor muncii şi vieţii noi. Dacă ar unison, cu rapiditate. La un
libtărîrilor Congresului al intereselor şi aspiraţiilor de lor nu va fi acelaşi cu al au lăsat să se descurce fie conducere şi îndrumare, în tor necesar pentru trecerea fi să ne limităm doar la spa buncăr alăturat, echipa lui
X-lea al partidului şi ale progres şi bunăstare ale în basculantei de 5 tone. Va tre care cum vrea. Am dat indi măsura în care este bine or la extracţia cărbunelui din- ţiul în care se înalţă gigan Ioan Bici monta longeronii.
Conferinţei Naţionale din lu tregului popor. Adunările ge bui să pornim de la consu caţii să se elaboreze norme ganizată, constituie o parte a tr-o nouă capacitate de pro tul siderurgic, şi tot am avea Aceştia seamănă cu o ţesă
na iulie a acestui an. Informă nerale care au avut loc în muri reale, de la realizări precise pentru aplicarea judi procesului de producţie. Este, ducţie situată în panourile o probă vie, puternică pentru tură de metal cu pătrăţele u-
rile prezentate şi discuţiile întreprinderi şi instituţii după tehnice reale, nu de la circu cioasă a prevederilor legii. deci, necesar să aducem sim adiacente 3 sud şi 4 sud. tot ce se înfăptuieşte azi în riaşe dar ordonate ca la şah.
purtate în aceste două zile Conferinţa Naţională au acor laţia de subproduse dintr-un Iată de ce insist în mod deo plificări şi îmbunătăţiri în or Concomitent s-a încheiat e- tară. Constructorii furnalului Pe planul lor oblic, în poziţii
au relevat o serie de proble dat o atenţie deosebită aces loc în altul, de la înregistra sebit şi consider necesar să ganizare. Am tăcut unele lu chiparea metalică cu stîlpi nr. 9 ne-au oferit şi ne ofe incomode, constructorii mînu-
me deosebit de importante. tor probleme. Deşi nu au tre rea de mai multe ori a valo acordăm o mare atenţie sta cruri in acest sens la jude S.V.J. 315 şi grinzi G.S.M. ră, mai ales acum, spre sfîr- iau uneltele ca marii maeştri 1
Primii secretari s-au referit, cut nici două luni de la con rii aceluiaşi produs. Vreau ca bilirii tuturor măsurilor pe ţe, dar, pe baza a ceea ce s-a 60/110, a celor două abata şitul uneia din cele mai im
în cuvîntul lor, la preocupa ferinţă, din cele prezentate de acest lucru să fie clar tutu baza consultării cu masele de spus aici, va trebui să mer je frontale nou deschise. portante misiuni a lor, măr Alăturat, dulgherii lui Mace-
rea de a găsi cele mai bune tovarăşii care au luat cuvîn^ ror. Ceea ce au făcut tovară oameni ai muncii. Să punem gem mai departe. Cred că Abatajul superior este do turia superbă a abnegaţiei şi don Pop demontau scheletul
căi pentru accelerarea dez tul reiese că organizaţiile de şii de la Capitală trebuie să capăt mentalităţii după care este bună ideea ca secreta tat cu o combină de tăiere devotamentului muncitoresc ce care a susţinut cadrul a două
voltării industriei, agriculturii, partid, comitetele judeţene se constituie din acest punct de „noi putem stabili orice, pen rul cu propaganda să fie şi aflată deja în stare de func există în fiecare colectiv de buncăre şi se pregăteau pen
ştiinţei şi culturii, pentru ri preocupă tot mai activ de vedere un model. Desigur, se tru că sîntem forţa conducă vicepreşedinte al consiliului ţionare. muncă. tru cofrarea ultimului cadru
dicarea bunăstării materiale şi concretizarea angajamentelor poate face şi mai bine, eu mă toare, şi toată lumea trebuie popular cu problemele acti Conducerea lucrărilor din din nord. In punctul cardinal
spirituale a întregului popor. asumate, a sarcinilor noi, de refer la modul în care ei au să execute". O asemenea vităţii educative şi de învă- cele două frontale a fost Unul din „punctele nevral opus, echipele conduse de
S-au arătat diferitele aspecte găsirea căilor pentru asigura procedat, pentru că n-am stu mentalitate trebuie lichidată, ţămînt, pentru a se lucra di încredinţată unui destoinic gice" ale construcţiei marelui Ioan Kricli şi Dionisie Deneş
ale muncii desfăşurate în a- rea realizării lor. diat încă modul în care au contravenind liniei partidului. rect cu organismele chemate brigadier, Ioan Calotă. obiectiv siderurgic a fost tre executau ultimele operaţii de
ceastă direcţie, precum şi suc Aş dori să menţionez aici realizat ceea ce şi-au propus. Sprijinirea în tot ceea ce fa să îndeplinească aceste sar Prin intrarea în exploata cut cu succes ; furnalul nr. 9 cofrare a unor cadre. Pe toa
cesele obţinute. Tovarăşul în mod deosebit activitatea După cum ati văzut, tovarăşii cem pe organizaţiile de partid, cini. Apreciez, de asemenea, re a noii capacităţi de pro a fost pus în paralel cu tot tă suprafaţa de lucru a esta
Maurer s-a referit, de aseme desfăşurată de organizaţia de de la Capitală au avut în ve pe oamenii muncii, consulta bună ideea ca şi secretarii ducţie se vor extrage zil sistemul energetic existent. cadei, constructorii dau bătă
nea, în cuvîntul său la o se partid a Capitalei. Felul în dere cîte schimburi să intro rea şi atragerea maselor la cu problemele economice să nic peste 400 tone de căr Altă încercare pentru con lia cu timpul, apropie cu for
rie de probleme legate de a- care s-a lucrat pînă la con ducă, necesarul de maşini, ne elaborarea măsurilor consti fie vicepreşedinţi ai consilii bune, îmbunătăţlndu-se în structori o constituie estaca ţă finalizarea.
ceastă activitate asupra căro ferinţă, dar mai cu seamă du cesarul de forţă de muncă, tuie problema esenţială a bu lor populare, cu atît mai acest fel posibilitatea reali da buncărelor, în concret,
ra eu nu doresc acum să mă pă aceea, dovedeşte că Comi cum şi unde să califice aceas nei conduceri a societăţii de mult, cu cît la organizarea zării ritmice a sarcinilor ce sistemul de alimentare al fur MARIN NEGOIŢA
mai opresc. tetul municipal de partid tă forţă; ei au ajuns, de a- către partid, a dezvoltării comisiilor economice s-a sta revin acestui sector al mi
Pentru toti este evident că Bucureşti a obţinut o îmbu scmcnea, la concluzia că pot democraţiei noastre socialiste. bilit că ele 6înt organe de nei.
planul cincinal — atît în in nătăţire serioasă a stilului şi să mai reducă volumul inves De aceea, subliniind progrese partid şi de stat. Această mă
dustrie, cît şi în agricultură metodelor sale de muncă, pre- tiţiilor. Mi se pare că felul le obţinute pe această cale, sură va da posibilitatea ca
— se îndeplineşte cu succes, ocupîndu-se în mod concret acesta de muncă este bun, insist să se acorde în conti comisiile să lucreze nemijlo
că există conditiuni reale ca şi nemijlocit de stabilirea tu dovedeşte răspundere. In a- nuare o şi mai mare atenţie cit cu unităţile de producţie Adunare festivă dedicată centenarului
pe baza eforturilor depuse de turor măsurilor pentru înfăp cest fel trebuie să acţionăm consultării maselor, astfel că şi, într-adevăr, să poată so
clasa muncitoare, de întregul tuirea angajamentelor luate de în toate judeţele. Desigur, noi această metodă să devină ca luţiona mai bine problemele.
popor pentru dezvoltarea ba întreprinderile din Capitală,. am saluta dacă un număr tot racteristica generală a muncii Avem în vedere să organizăm
zei tehnico-roateriale a socie Şi alte comitete judeţene ac mai mare de judeţe vor reali organelor şi organizaţiilor de şi momişi!, secţii sau servicii
tăţii noastre să obţinem o ţionează în acest spirit. Au za planul în patru ani şi ju partid în toate domeniile de planificare la judeţe, toc comemorativ „Avram lancu“
mai bună punere în valoare vorbit aici 21 Ide prim-secre- mătate, aşa cum vom saluta vieţii sociale. îmi exprim spe mai ţinînd seama de faptul că
a mijloacelor şi fondurilor tari ai comitetelor judeţene — întreprinderile care-1 pot în ranţa că aceasta va deveni şi în viitor ele vor contribui la
productive de care dispunem. dar şi celelalte comitete, ai deplini chiar în patru ani. Dar o caracteristică a muncii mi elaborarea întregului plan —
In acest sefis avem un pro căror prim-secretari nu au pentru aceasta trebuie să se nisterelor pentru că şi orga nu numai al celui local — ci P.C.R., de recenta Conferin sala de emoţia reintilnirii
gram clar care a fost însuşit luat cuvîntul, — lucrează în ţină seama de ceea ce s-a nele noastre de stat trebuie şi al planului general terito Sala cinematogra f ului cu bravii fii ai neamului.
în mod unanim de întregul aceeaşi direcţie. Mie mi se subliniat la Conferinţă, de să procedeze în acelaşi fel. rial ; vom avea nevoie de a- „Steaua roşie“ din Brad a 1 ţă Naţională, Mîndrie şi elan patriotic,
partid şi popor. Acum ne re pare că în Capitală lucrurile ceea ce am spus şi acum. Fiecare minister şi organ cen ceste organe de planificare. găzduit, ieri, adunarea fes- Adunarea populară de la
vine sarcina de a stabili mă sînt însă ceva mai avansate Mi se pare demn de relevat tral trebuie să înţeleagă că nu îmi surîde ideea care s-a tivă dedicată comemorării Brad a fost continuată cu vers de cinstire eroului din
surile corespunzătoare pentru — şi de aceea, 1 consider că că organizaţia de partid a Ca poate soluţiona problemele emis aici, ca secretarul cu centenarului morţii lui A- un bogat program artistic munţi, au adus „Balada lui
lancu". recitată cu mult pa
a asigura înfăptuirea în bune experienţa Comitetului muni pitalei şi alte organizaţii de decît în strînsâ legătură cu problemele organizatorice să vram lancu. In prezenţa or susţinut de artişti amatori. tos de Ionel Receanu şi
conditiuni a acestui program. cipal Bucureşti merită să fie partid pun un accent tot mai ma colectivele din fiecare unitate fie şi secretarul Frontului U- ganelor locale de partid şi Ţesut asemeni chipurilor
Este de înţeles pentru toti studiată, generalizată, pentru re, în elaborarea măsurilor, pe care o conduc, prin discu nitătii Socialiste, pentru a lu de stat, a reprezentanţilor din alesăturile ţărăneşti, în „lancu trăieşte" a poetului
că, în această direcţie, un a contribui la perfecţionarea pe consultarea şi participarea ţii şi comentări la faţa locu cra nemijlocit în vederea co organizaţiilor de masă şi cintece şi versuri fără local Marin Stan.
rol esenţial are munca orga muncii în toate organizaţiile activă a celor mai bune ca lui. ordonării sindicatelor şi obşteşti, a conducătorilor moarte, chipul lui lancu De un prestigios succes
nizaţiilor şi organelor noas de partid. dre, inclusiv a muncitorilor S-au evidenţiat aici o serie U-T-C.-ului, organizaţiilor de de întreprinderi şi institu s-a desprins din fiecare e- s-a bucurat evoluţia corului
tre de partid. Trebuie să por Pînă la urmă, rolul condu din întreprinderi. Pînă la ur de experienţe bune. Cred că femei pe care, după cîte ştiu, ţii din oraş, a unui nume voluţie artistică de ieri. Au Casei de cultură a munici
nim în această privinţă de la cător al organizaţiilor de par mă, pentru că măsurile să fie merită a fi relevată experien le coordonează şi în prezent ros public, profesond Ro- răsunat ţarinele moţeşti de piului din Buzău, prezent
hotărîrile stabilite de Congres tid se materializează în capa cît mai bune este necesar ca ţa comitetului judeţean şi or secretarul cu probleme orga mulus Neagu, membru al pe Criş, în interpretarea ta cu numeroase cîntece patri
şi de Conferinţa Naţională, citatea şi priceperea cu care ele să fie emanaţia colecti ganizaţiei de partid din Ar nizatorice. De ce să se facă biroului comitetului orăşe rafului Casei de cultură din otice şi prelucrări folclorice
de la realităţile societăţii stabilesc măsurile privind dez velor din întreprinderile res geş. Acest judeţ are o expe de două ori această treabă, nesc de partid, a prezentat Brad, ecoul buciumurilor la această mare sărbătoare
cînd s-ar putea face o singu
a
brădenilor.
Acordurile.
noastre, de la faptul că parti voltarea economico-socială a pective. Metoda de a consul rienţă bună şi în domeniul ră dată? personalitatea complexă a s-a desprins cald din cîntul
dul îndeplineşte rolul de forţă tării, a tuturor judeţelor şi ta, de a atrage un număr cît economic, dar vreau să men celui care a fost Avram meşteşugit al taragotistului „Marşului lui lancu“ au
politică conducătoare în toa localităţilor. Aşa cum s-a vă mai mare de specialişti şi de ţionez experienţa în domeniul Merită atenţie şi propune lancu. Oprindu-se asupra e- Ion lancu, dansatorii din ridicat sala in picioare a-
te domeniile de activitate. De zut, în Capitală există pre muncitori din fiecare înteprin- . activităţii politico-educative rea de a se studia unifica pocalei sale activităţi revo Musariu au adus în ritmul ducînd cel mai sincer şi
aici şi preocuparea noastră ocuparea de a concretiza de dere în elaborarea măsurilor care merită studiată; luîndu-se rea controlului la judeţ, cel luţionare, a calităţilor care căluşarilor şi al jocului „Fe fierbinte omagiu eroului de
la a cărui stingere azi co
constantă de a stabili cum păşirea sau realizarea înainte trebuie să se încetăţenească, tot ceea ce este bun spre a puţin în ce priveşte controlul l-au ridicat în fruntea mul cioreasca" vigoarea şi dîr-
să-şi exercite partidul acest de termen a planului cinci în general, în munca noastră 1 fi generalizat. Aş menţiona, de partid şi al consiliilor zenia. bărbăţia şi hotărirea memorăm 100 de ani.
rol în cît mai bune conditi nal. întocmirea listei de pro Numai în măsura în care or de asemenea, experienţa Co populare. Desigur, mai există ţimii, a poporului, vorbitorul fără egal ale moţilor. Cîn- ☆
uni. Pentru că partidul nu es duse şi punerea ei de acord ganizaţiile de partid, comite mitetului judeţean de partid şi controlul financiar — şi pe a subliniat perenitatea fi tecele soliştilor Mariana şi Tot ieri, omagiind me
te o noţiune abstractă, ne cu ministerele, cu C.S.P.-ul, cu tele judeţene se vor sprijini Galaţi, stilul său de muncă, acesta va trebui să-l unifi gurii sale în conştiinţa ur Iuliana Mindac şi Rodica moria ilustrului înaintaş,
preocupăm cum să lucreze Ministerul Comerţului Exte pe masa membrilor de par practica de a deplasa mem căm, dar într-un mod deose maşilor, trăinicia ideilor Ştefan au adus ecoul versu pionierii au depus jerbe de
rior mi se pare un lucru deo
mâi bine organizaţiile de sebit de pozitiv. Aşa cum am tid, pe colective largi de brii biroului judeţean, ai se bit, ţinînd seamă de proble insuflate de el în sufletul lui moţesc, iar cintecele flori la monumentele lui
partid din fiecare unitate e- subliniat la .Conferinţa Naţio specialişti şi de oameni ai cretariatului în organizaţiile mele specifice, strict economi poporului liber de azi. Evi dedicate tancului şi parti Avram lancu din centrul o-
conomico-socială, cum să nală şi cum a spus cu cîteva muncii, vom avea garanţia că de partid, pentru a discuta ce, care fac obiectul său. denţiind coordonatele Lirica dului, în interpretarea co raşului Brad, de la Liceul
muncească comuniştii din fie minute mai înainte şi tova lucrurile se fac cu spirit de şi soluţiona acolo probleme Vom consulta judeţele, vom ale figurii „craiului din rului din Brad, au înfiorat „Avram lancu“.
care întreprindere şi secţie, răspundere, că se ţine seama le. Ştiu că şi alte comitete Studia cum să unificăm con munţi", păstrate şi cultivate
din fiecare instituţie pentru a răşul Maurer, nu trebuie să de posibilităţile reale; • tot judeţene procedează astfeh trolul de partid şi al consi cu grijă de creatorii ano
producem orice, ci numai ceea
asigura îndeplinirea cu suc ce este necesar pentru eco odată, astfel vom avea garan Va trebui să acţionăm mai liilor populare. Intr-adevăr, nimi ai poporului, profeso
ces a rolului conducător ce nomia naţională, pentru ne ţia că colectivele respective susţinut în această direcţie- de ce să avem doi instructori rul Romulus Neagu a ac minimă va fi cuprinsă intre
revine partidului noătru în voile interne şi pentru piaţa vor acţiona pentru înfăptuirea In munca noastră de sus şi care să meargă în comună la centuat o dată in plus sem 10 şi 14 grade, iar maxima in
tre 23 şi 26 grade.
societate. Pînă la urmă, de internaţională- In al doilea măsurilor stabilite. pînă jos trebuie să intervină secretarul de partid care este şi nificaţiile comemorării a- VREMEA.
felul cum munceşte fiecare rînd, trebuie să realizăm pro Subliniez acest lucru pen o schimbare radicală — mu primar şi nu unul singur ? De cestei brave figuri a isto PENTRU URMĂTOARELE
organizaţie de partid, fiecare duse de calitate ridicată — tru că, din păcate, se mai ţind centrul de greutate din ce trebuie să avem şi la Con riei moţilor. în contextul
comitet de partid, inclusiv prin calitate înţelegînd inclu practică pe alocuri metode bi birou, din activitatea cu hîr- siliul de Stat şi la Consiliul DOUA ZILE
de Miniştri şi la Comitetul
Comitetul Central, de activi siv nivelul tehnic al produse rocratice de muncă, se mai tiile — pe discutarea şi so avîntului cu care poporul PENTRU 24 ORE Vremea devine instabilă, cu
tatea fiecărui membru de lor- In al treilea rînd, trebuie manifestă tendinţa de a în luţionarea problemelor direct Central instructori care să se întreg, moţii hunedoreni cerul mai mult noros. Tempo
ce
•.partid, a fiecărui activist de să avem în vedere eficienţa, tocmi lucrările în birou, sau cu oamenii muncii în unităţile ducă la acelaşi om, la primul luptă pentru înfăptuirea rul Vreme schimbătoare, cu noros. rar vor cădea precipitaţii sub
temporar
variabil,
formă de ploaie. Vintul va su
partid, indiferent de funcţia scăderea cheltuielilor cu care de a lăsa lucrările să mear economico-sociale. Să nu ui secretar judeţean, care în a- măreţelor obiective trasate Vintul va sufla potrivit din fla, în general, din vest. Tem
şi de locul pe care îl are realizăm produsele. Aş dori gă de la sine — ceea ce face tăm că încă mai există obi (Contlnuare în pag. a 2-a) sectorul sud-est. Temperatura peratura în uşoară scădere.
în cadrul diviziunii muncii so să-mi exprim speranţa că toa ca unele măsuri să vină în ceiul de a se încerca să se de Congresul al X-lea al
ciale din tara noastră — de te judeţele vor proceda în a- contradicţie cu legile tării, cu rezolve problemele prin circu
pinde modul în care partidul celaşi mod. Am în vedere ca orientările date de partid. In lari, pe cale birocratică, în
îsi îndeplineşte misiunea sa toate întreprinderile să-şi con acest sens aş da un exemplu loc să se analizeze proble
istorică în societate. cretizeze angajamentele în — pe care l-am discutat zile mele concret, la fata locului.
Unii vor să se justifice cu
Desigur, aşa cum s-a stabi produse fizice, să le discute le acestea mai mult — şi a- adrese şi hîrtii, spunînd „eu CREŞTEREA ANIMALELOR E TRADIŢIA DUMNEAVOASTRĂ!
lit la Conferinţa Naţională, şi cu ministerele, cu centralele, nume, felul în care s-a apli
după cum este tuturor cunos cu C.S.P.-ul, pentru a stabili cat legea privind contribuţia am spus, am scris". In loc de
cut, Partidul Comunist Român ce vor realiza, astfel încît să voluntară a cetăţenilor. A fost rezolvări, unii oferă dosare,
îşi îndeplineşte cu cinste a- producem numai ceea ce so adoptată această lege, la ce din care poţi citi o lună de DE CE ATI LĂSAT FURAJELE iN ClMP?
cest fol, se achită cu succes licită realmente economia na rerea multor judeţe, a consi zile fără să înţelegi nimic. Or
de îndatoririle ce-i revin în ţională. Nu trebuie să produ liilor populare, a cetăţenilor, ganizarea discutării şi soluţio
societatea noastră socialistă. cem pentru a depozita mate de a li se da posibilitatea ca nării problemelor în unităţi, Membrii cooperatori din cu alte lucrări. Nu am avut suprafeţe unde finul stă încă la adăposturile de animal
Rezultatele pe care le avem riale prelucrate sau numai unele acţiuni de interes obş împreună şi cu cei interesaţi Nădăştia de Jos sînt recunos nici conducători de atelaje. în picioare’ Dacă nici briga timpul optim.
pînă acum în toate domeniile pentru a consuma materii pri tesc să le poată realiza şi cu din alte întreprinderi şi mi cuţi în judeţ ca buni crescă Şi interlocutorul a încercat diera zootehnică, Lucretia Bu- Rămîneri în urmă se
de activitate se datoresc toc me, pentru a raporta depăşiri o oarecare contribuţie în bani nistere, trebuie să devină for tori de animale. In gospodă să. ne motiveze cu argumente diu, care este membră în con nalează la C.A.P. Nâdâşti
mai faptului că partidul nos de plan. sau muncă a cetăţenilor. In ma principală a muncii de riile lor personale şi la fer evident neconvingătoare că siliul de conducere, nu şi-a Jos nu numai la transp
tru, organele şi organizaţiile Concretizarea în produse fi lege s-a specificat ceea ce partid şi de stat. Am spus • şi ma zootehnică de la G.A.P. membrii cooperatori au fost cosit fînul repartizat, ce li se furajelor. Pentru acest an
sale, comuniştii, îşi îndepli zice este esenţială şi pentru s-ar putea face, arătîndu-se, ia Conferinţa Naţională — se pot vedea multe ovine şi mobilizaţi la strînsul păioa- mai poate cere cooperatori prevăzut să se însămî:
nesc în bune conditiuni sar a împiedica obţinerea unor în orice caz, că lucrul acesta repet şi aici — că începînd bovine frumoase. Cooperativa aici porumb furajer pe c
cinile ce le revin, se strădu procente de creştere a pro trebuie hotărît de adunarea de la Secretariatul Comitetu agricolă deţine 160 capete bo prafată de 30 de hectare,
iesc să-şi perfecţioneze conti ducţiei globale care să nu se generală a cetăţenilor ; s-a sta lui Central, de la Comitetul vine şi 312 ovine, de la care motive necunoscute, nu
nuu activitatea. Acesta este materializeze în produse con bilit să se discute pe sate, pe Executiv, apropierea muncii se obţin producţii multumi- realizat însă nici măcar
unul din factorii esenţiali ai crete — prin mutarea şi în cartiere, iar acestea să-şi de de unităţile de bază şi rezol toate de lapte şi carne, să nu Raid la C. A. P. Nădăştia de Jos hectar. De ce ? Şi preşec
victoriilor noastre de pînă a- registrarea trecerii produse lege reprezentanţii care să varea împreună cu masele a mai amintim de animalele lui i-a venit greu să ne
cum, o garanţie că şi pe vii lor de la o întreprindere la se întrunească şi să stabileas problemelor constituie sarci membrilor cooperatori. Nu pundă. Evident că oricui
tor vom îndeplini programul alta. Noi am atras atenţia — că ce este de făcut şi care na esenţială de care depinde întîmplător l-am întrebat deu greu să răspundă că nu
elaborat de Congresul al X-lea şi vreau să subliniez din nou să fie contribuţia. Aşa preve soluţionarea marilor probleme năzi pe preşedintele unităţii, selor, „iar combinele au mers lor Carol Ciripan, Aron Glieor- preocupat în suficientă r
şi dezvoltat de Conferinţa în această consfătuire de lu de legea. Ne-am pomenit însă care ne stau în fată! De Carol Judele, asupra modului tare rău". Nu ştim ce legătu ghioni-C-, Augustin Stanciu, ră de bunul mers al tre
Naţională din iulie 1972. cru : nici un fel de mişcare că în aplicarea legii s-au pro aceea, insist să se ia măsuri cum s-au preocupat membrii ră au combinele cu furajele! Pascu Stanciu, Gheorghe Bel- lor. Fată de această
In informările prezentate sau înregistrare nu trebuie dus denaturări. In practică, hotărîte în vederea îmbună cooperatori ca să le asigure La recoltatul griului mecani descu şi Dionisie Hondea! de lucruri care se mai
aici au fost subliniate preocu să fie admisă pentru a umfla contribuţia benevolă a devenit tăţirii în acest spirit a forme animalelor furaje pentru ano zat au lucrat zilnic numai Justificarea preşedintelui, cum ţă la C-A’P. Nădăştia de
pările' comitetelor judeţene, artificial producţia globală. un fel de impozit obligatoriu; lor de organizare şi a stilului timpul alb. Răspunsul pe care 10—15 cooperatori, Restul ce că nu au avut conductori de în privinţa asigurării
ale organizaţiilor de partid de Iată de ce trebuie să concre consiliile populare au trimis de muncă al tuturor organe l-am primit nu a fost însă cel au făcut ? La această întreba atelaje, nu rezistă. Afirmăm furajere pentru animale,
a da viată hotărîrilor Confe tizăm în produse fizice tot funcţionari care s-au apucat lor noastre de partid şi de aşteptat. re preşedintele nu ne-a mai astfel pentru că toate cele' 80 narea generală — într-un
rinţei Naţionale. Este cunos ceea ce ne propunem să rea — pur şi simplu — să întoc stat. — Din suprafaţa de 165 de putut răspunde. de care de la C.A.P. sînt date vînt obştea —■ este dai
cut că în preajma conferin lizăm, la preturile anului mească liste cu cît trebuie să O problemă de o deosebită hectare cu cît sîntem cuprinşi Realitatea este însă alta. în custodie la membrii coope să intervină hotărît, să
ţei s-a creat o largă mişcare 1972, adică la preţurile în dea fiecare cetăţean. Ne-am importanţă este buna organi în planul de producţie, am Din partea consiliului de con ratori. mobilizeze pentru ca în
naţională pentru îndeplinirea scrise în plan. Necesitatea de pomenit cu judeţe care vroiau zare a muncii. In legătură cu cosit finul de pe numai 116 ducere nu a existat preocu Deci, cu 80 de care în uni timp cît se poate de scur
înainte de termen, la un nivel a se asigura un preţ constant să-şi facă pe această cale sta aceasta, aici s-au făcut un şir ha. Diferenţa de teren riu este pare pentru mobilizarea tutu treaga cantitate de furaje
calitativ superior, şi cu efi trebuie bine înţeleasă de toţi! dioane, bazine de înot, săli de de critici şi de propuneri. bun producător de furaje na ror forţelor la cositul, usca tate şi cu o remorcă în dota tată în cîmp să fie grabn;
cientă crescută, a planului Desigur, dacă vom realiza sport pe care legea nu le pre Cred că, într-adevăr, proble turale. Nu am transportat ni tul, strînsul şi transportatul re de la S.M.A., furajele nu dusă la ferma zootehnică.
cincinal. Această mişcare de Droduse de calitate sunerioa- vede — şi, deci, neprevăzîndu- mele de organizare a muncii mic pentru că am fost ocupaţi furajelor. Şi acum mai sînt au fost încă aduse din cîmp N. PANAITESC