Page 35 - Drumul_socialismului_1972_09

Bawa,»ww««a u «!H'A»*"j-'iwn.':H.7.iwj-vT.i'ma.wi'i^gii»Mi»iimwwwT» z?*wxn.rmmr.xT&n
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 496 • DUMINICA 10 SEPTEMBRE 1972

CUVINTAREA CONŞTIINŢE \ \

s \
MCOLAE CEAUŞESCU \

\
\ S I \

la Consfătuirea de lucru care a avut loc la j BRĂŢĂRI DE AUR

C.C. al P.C.R. in ii ie Se de7

(Urmare din pag. 1) măsurile necesare pentru a a- preşedinţii cooperativelor să judeţean sau chiar în depozi­ ducţiei. Mi se pare că for- |
sigura generalizarea acestor se adune şi să dezbată tul întreprinderii, precum şl marea, la comitetele judeţene, |
celaşi timp este şl preşedinte' realizări in întreaga ţară ? A- in comun problemele. Pla­ rezerve în depozite centrale a unor comisii pentru coordo- | momente. Atunci cînd şu­ a datoriilor muncitoreşti de a
al consiliului popular? Dacă vem direcţii tehnice în minis­ nul pentru cooperativele care să poată fi în orice mo­ narea acestei munci este un 5 voiul de fontă clocotitoare a realiza în mod exemplar
vorbim de simplificare şi ra­ ter — şi mie mi se pare că agricole trebuie întocmit ment livrate unde apar nevoi. lucru bun. Trebuie să pornim S încetat să mai curgă, Petru sarcinile de plan şi angaja­
ţionalizare, trebuie să avem una din atribuţiunile acestora cu participarea preşedinţilor Va trebui să punem în cel de la necesitatea de a intru- s Schiţă pentru Lipşa a spus ceva oamenilor mentele luate. Pentru el este
în vedere toate treptele orga­ ar trebui să fie tocmai studie­ uniunilor intercooperatiste sau mai scurt timp ordine atît în duce — de sus pînă jos — un 3 din echipă şi apoi ne-a oferit o ruşine să nu fie în rîndu-
nizatorice, inclusiv cele de rea şi generalizarea a tot ce­ consiliilor intercooperatiste şi planificare cit şi în sistemul spirit de înaltă exigenţă, de I prilejul unui scurt dialog. rile celor mai buni. La înce­
sus. Nu dau acum soluţii, dar ea ce se realizează nou, avan­ cu participarea în final a de aprovizionare cu piese de bună organizare în toate do- j un portret Rînd pe rînd am aflat o putul lunii septembrie colecti­
mi se pare că propunerile fă­ sat, în domeniul lor de acti­ preşedinţilor cooperativelor. schimb. Tot ce producem în meniile de activitate. Să fa- | interesantă poveste adevăra­ vul secţiei I furnale a
cute aici în această direcţie vitate- Aici sînt şi tovarăşi de Dacă în industrie trebuie să ţară trebuie să aibă cores­ cern ca lozinca „mai iute, mai Q tă despre răspunderi şi măies­ raportat un succes deosebit :
sint judicioase ; le vom ana­ la Consiliul Naţional al Cer­ lucrăm cu conducerile între­ pondentul în piese, în depo­ bine şi mai eficient“ să de- | trie muncitorească. Cu vreo îndeplinirea angajamentului
liza şi vă rog şi pe dumnea­ cetării şi Tehnologiei şi de la prinderilor, nici în agricultu­ zite, In orice moment. Sigur, vină lozinca tuturor organiza- | al furnaiistului 20 de ani în urmă un tînăr anual. Oamenii care deser­
voastră să vă gîndiţi în con­ ministere; rog să se studieze ră nu putem face planul în nu vom putea da, de exem­ (iilor noastre de partid, a tu­ moldovean s-a alăturat altui vesc furnalele au realizat 8 000
tinuare la ele, să le mai exa­ forma cea mai corespunzătoa­ mod birocratic, fără condu­ plu, cutii de viteză pentru turor oamenilor muncii. Cînd | grup de tineri de prin părţile tone de fontă peste plan şi
minaţi în judeţe — şi dacă re pentru a asigura difuzarea cerile cooperativelor — iar fiecare întreprindere, dar spun „mai iute“, am în vede- | locului şi a venit la Hunedoa­ circa 5 milioane de lei econo­
aveţi şi alte sugestii să ni le şi aplicarea cît mai operativă uniunea trebuie să ofere ca­ trebuie să le avem în cîteva re să rezolvăm mai repede | Petru Lipsa ra. Căuta de lucru. O vreme mii. Oamenii aceştia şi-au
trimiteţi spre a putea stabili a procedeelor şi tehnologiilor drul organizat, democratic, depozite pe tară. La fel, în ca­ problemele tehnice, să intro- j a muncit pe şantierul primu­ respectat cuvîntul dat de a
măsurile cele mai corespunză­ moderne existente. Probabil pentru a discuta şi analiza zul anumitor repere mari ca­ ducem mai rapid procedeele | lui furnal de mare capacitate. realiza toată fonta dată peste
toare. Măsurile înseşi vor fi că va trebui să revedem mai problemele. Deci să no gîn­ re nu se consumă în mod cu­ tehnologice moderne, să fa- B Flăcările furnalelor de alături plan cu cocs din economii.
comunicate în prealabil co­ atent şi legea inovaţiilor şi dim cum să organizăm mai rent, trebuie să «vem o re­ cem ca întreaga noastră ac- | l-au captivat. Şi-a luat adio Aflînd această frumoasă
mitetelor judeţene, pentru a raţionalizărilor, care, prin u- buna funcţionare a consiliilor zervă pentru ca în orice clipă tivitate să tină pasul cu pro- M de la schele şi a rămas veste am văzut parcă şi figu­
fi discutate, pentru a vă spu­ nele prevederi, împiedică ge­ cooperatiste, ca ajutor al co­ să putem asigura aproviziona­ greşul tehnic, cu ritmul în R Tovarăşul Gheorghe Duini- lingă fonta fierbinte. Atunci ra impunătoare a lui Petru
ne părerea asupra lor înainte neralizarea experienţei bune. mitetului judeţean în munca rea necesară. Nu este admisi­ care se dezvoltă astăzi ştiin- H triu, preşedintele comitetului nu ştia nimic despre fabrica­ Lipşa. Şi echipa condusă de
de a fi aplicate. Să prevedem în lege că pen­ sa cu cooperativele agricole. bil ca o întreprindere să stea ţa şi tehnica pe plan mondi- | sindicatului de la secţia 1 rea metalului dar pornise cu el a adus o contribuţie însem­
Sint într-adevăr posibilităţi tru ceea ce s-a inventat în- Cred că ar merita să anali­ din cauza lipsei unei piese. al. Atunci vom putea, real- | furnale a Combinatului din multă hotărîre pe un drum nată la dobîndirea succeselor
pentru o mai bună raţionali­ tr-un domeniu sau pentru zăm şi problema instructori­ Este necesar ca prin plan în­ mente, realiza o producţie su- | Hunedoara, a ţinut mult să care-1 captiva tot mai mult. amintite. Dar tot ce a realizat
zare a muncii. Nu mă îndo­ ceea ce se aplică într-un sec­ lor şi a îndrumătorilor de la treprinderile să fie obligate plimentară, vom face ca lo- B ne prezinte pe furnalistul Mereu învăţa. Mereu se stră­ anul acesta este doar o com­
iesc că ele există şi In acti­ tor nu se poate da o a doua direcţiile agricole şi de la u- să producă, — lunar, trimes­ zinca „mai iute" să nu fie Petru Lipşa. duia să stăpînească procesul pletare la o prestigioasă car­
vitatea consiliilor populare, recompensă. Inovaţia trebuie niunile judeţene, spre a eli­ trial — piesele de care avem fictivă, ci o realitate în toate — Este unul dintre vetera­ complicat de plămădire a fon­ te de vizită. Petru Lipşa şi
unde sint multe secţii şi or­ publicată, trebuie făcută cu­ mina suprapunerile şi parale­ nevoie; aceasta trebuie să domeniile de activitate. nii noştri — spunea el. A ur­ tei. Priceperea şi hărnicia echipa sa deţine un valoros
ganisme care se mai pot co­ noscută în scris tuturor între­ lismele şi a clarifica mai bi­ fie o poziţip de plan obliga­ Să ridicăm continuu nive­ cat cu stăruinţă treptele me­ l-au ajutat să urce treptele record: mulţi ani de zile la
masa. E vorba de a simpli­ prinderilor, stabilindu-se, toto­ ne atribuţiile consiliilor in­ torie. Să lichidăm cu desă- lul tehnic, calitativ al produc­ seriei de furnalist, iar acum meseriei, iar oamenii i-au a-
fica legăturile şi contactele, dată, măsuri obligatorii de a tercooperatiste. Dealtfel, ne vîrşire anarhia, starea de ţiei, să reducem tot mai mult conduce o echipă fruntaşă preciat meritele. De mai mul­ rînd s-a situat în fruntea în­
de a asigura o operativitate o aplica în domeniul în care gîndim ca la sfîrşitul acestui indisciplină, de lipsă de răs­ cheltuielile de producţie, să care nu se lasă uşor între­ tă vreme Petru Lipşa conduce trecerii. Pentru acest palma­
sporită in muncă ■, verigile corespunde. Rog ca problema an, în decembrie, să facem o pundere în asigurarea mij­ sporim mai rapid venitul na­ cută. o echipă de la furnalul nr. 6. res toţi furnaliştii din echipă
intermediare nu fac decît să generalizării experienţei să analiză a felului în care s-au loacelor necesare pentru în­ ţional şi, pe această cale, să L-am găsit pe acest veteran Cînd l-am întrebat despre rea­ au fost decoraţi cu Medalia
complice şi să lntîrzie solu­ stea permanent în atenţia or­ aplicat măsurile stabilite a- treţinerea parcului de maşini asigurăm dezvoltarea generală la furnalul nr. 6 în momentul lizările obţinute ne-a spus Muncii, iar şeful echipei a
ţionarea problemelor. Este ganelor de partid. M-am refe­ cum doi ani pentru cointere­ şi de instalaţii I Rog ca la a societăţii noastre, creşterea cînd se descărca o şarjă de degajat: primit Ordinul Muncii. Acum,
nevoie să ne ocupăm serios rit la problemele experienţei sarea şi organizarea activită­ definitivarea planului pentru necontenită a bunăstării ma- | fontă. Parcă nu mai avea as- — Noi nu rămînem în urma Petru Lipsa îşi apără pres­
de problemele organizatorice. tehnice pentru că mi se pare ţii în agricultură, Inclusiv anul viitor această problemă teriale şi spirituale a întregu- | tîmpăr. Făcea diverse semne tigiul cucerit, iar tovarăşii do
Consider că una din lipsurile că sînt cele mai importante, privind înfiinţarea consiliilor să-şi găsească o soluţionare lui nostru popor I tovarăşilor săi de muncă, altora. Ne-am luat nişte anga­ muncă sînt alături de el într-o
noastre principale este tocmai dar trebuie să avem în vede­ intercooperatiste. Pe baza a- completă, inclusiv prin stabi­ dădea indicaţii. Nimeni nu se jamente în întrecere şi ar fi permanentă competiţie pentru
Comitetele judeţene de par- 3
problema organizării. Nici pe re şi problemele generalizării ccstel analize vom putea tra­ lirea normelor de rezerve do tid, toate organele şi organi- g abătea de la cuvîntul său. La o ruşine să nu le respectăm. autodepăşire. Pentru el nr fi
linie de partid nu am acordat experienţei în domeniul mun­ ge concluziile necesare. Pîna care trebuie să dispunem. zaţiile partidului nostru tre- g lumina aurie a şuvoiului do­ In mod intenţionat a rostit o mare ruşine să păteze n-
destulă atenţie studierii te­ cii politice, al muncii de par­ atunci să examinăm şi proble­ goritor de fontă, omul acesta pă­ cest prestigiu. Pentru el îna­
meinice a acestor probleme. tid. Avem şi in domeniul ma uniunilor cooperatiste şi Este, de asemenea, necesar buie să se preocupe în conţi- § rea o statuie mişcătoare con­ mai apăsat cuvîntul „ruşine". inte de orice, este onoarea de
nuare, cu cea mai mare aten- |
Trebuie să ne ocupăm mult muncii de partid — aici s-au a direcţiilor agricole judeţe­ să stabilim o normă de piese ţie, de soluţionarea probleme- g struită după un model impună­ Pentru acest furnalist des­ muncitor înaintat.
mai serios de organizare, de­ dat cîteva exemple — tot fe­ ne. Să nu ne apucăm acum şi maşini din import pe care lor de viaţă ale oamenilor g tor, cu trăsături deosebite. Şi-a toinic este o ruşine să nu-şi
oarece aceasta e o problemă lul de metode bune de muncă să facem schimbări ci, pe ba­ în mod obligatoriu să le avem muncii, de înfăptuirea politi- g cerut scuze pentru cîteva îndeplinească cerinţa de bază C. DORIN
cardinală a conducerii! Con­ şi este necesar să acordăm o za unei analize temeinice, să in depozite centrale — acolo
ducerea presupune în primul mai mare atenţie generalizării aducem perfecţionările cores­ unde avem mai multe între­ cii de ridicare a nivelului de g
rind bună organizare I De a- lor în activitatea noastră. punzătoare, precizînd mai bi­ prinderi de acelaşi fel. Tre­ trai al întregului nostru po- i
ccea, rog comitetele judeţene Au trecut aproape trei ani ne atribuţiile, ţinînd seama buie să avem permanent un por. Trebuie acţionat pentru B
să acorde o deosebită atenţie de cînd am organizat centra­ de experienţa acumulată în stoc de piese, pentru a nu fi soluţionarea judicioasă, în 1
acestor probleme. Desigur, lele industriale. Avem în a- cei doi ani care au trecut de nevoiţi să le aducem din spiritul echităţii noastre soci- |
vom adopta şi noi — aici la cest domeniu şi experienţe la înfiinţarea lor. străinătate peste noapte, ori aliste, şi în raport cu posibi- I
Comitetul Central sau la gu­ bune şi negative; să tragem Vom analiza, de asemenea, să oprim săptămîni sau luni Etăţile materiale de care dis- g Există printre forestieri un zat peste 525 mc, determinînd
vern — măsurile necesare învăţăminte din experienţa do- şi celelalte probleme care s-au producţia. Cînd am înfiinţat punem, a problemelor de Io- g anume gen de oameni care ca în primele 8 luni ale anu­
pentru a pune ordine în acest bîndită în această direcţie. ridicat aici precum şi cele pe Ministerul Aprovizionării Teh- cuit, de asistenţă socială, pen- 1 fac din muncă o permanentă lui să obţină cu brigăzile pe
domeniu. Dealtfel, la Confe­ Pînă la sfîrşitul anului să fa­ care le vor ridica în scris cei­ nico-Materiale, am discutat tru îmbunătăţirea continuă a g chestiune de onoare şi care, care le conduce un spor de Oameni
rinţa Naţională s-a şi stabilit cem o analiză a felului în ca­ lalţi tovarăşi care n-au vor­ aceste probleme, dar ele nu aprovizionării cetăţenilor cu întregindu-şi eforturile pen­ producţie de peste 12 la sută.
să se creeze un organism ca­ re s-au aplicat hotărîrile lua­ bit. prea şi-au găsit încă rezolva­ o gamă tot mai largă de tru a conferi hărnicie la tot — Se numără printre cei
re să se ocupe pe linie de te în acest domeniu, să vedem In cadrul discuţiilor s-au rea î rog ca pînă la sfîrşitul produse, pentru îmbunătăţirea ce se întreprinde în unitatea mai buni organizatori al mun­ din primele
stat de problemele organiză­ tot ceea ce este bun, precum ridicat multe probleme econo­ anului ele să fie soluţionate. serviciilor publice, ocrotirea lor, constituie un exemplu cii din parchetele noastre, a-
rii! vom împleti activitatea şi neajunsurile şi să aducem mice cu caracter general. Nu Este necesar ca importurile de sănătăţii maselor, pentru sa­ demn de urmat. preciază Ieronim Han, pre­
lui cu cea desfăşurată pe li­ corecturile necesare. Nu este ne-am propus să le analizăm materiale pentru utilaje, de tisfacerea, într-o măsură me­ Din această categorie face şedintele comitetului sindica­
nie de partid, pentru simpli­ vorba de a ne ţine de reor­ acum în fond. Totuşi, va tre­ oţeluri şi de materială spe­ reu sporită, a necesităţilor 1 parte şi comunistul Nicodim tului. Şi nu doar atît. Este un rînduri
ficare. In fond, organizarea ganizări, dar cînd facem o ex­ bui să le examinăm cu aten­ ciale, să se asigure din timp, multiple ale oamenilor mun- fi Gherman, şef de parchet la ,>•>}!)un tovarăş gata oricînd să-ţi
statului, a aparatului de stat perienţă e greu de presupus ţie pentru a putea lua mă­ lichidîndu-se întîrzierile în cii de la oraşe şi sate. Acesta g U.E.I.L. Hunedoara, bărbat dea o mină de ajutor.
.înseamnă şi organizarea acti­ că de la început am reuşit să suri în vederea soluţionării aprovizionare. Avem un plan este un obiectiv esenţial al E vrednic, despre care la Arieş,. Ţin minte că odată Mitro-
vităţii de partid, pentru că găsim formele cele mai potri­ lor. cincinal, ştim bine — cu mici partidului şi statului nostru, g Luncuţa, Hondol, Şesuri, pe fan Vlaicu a vrut să plece
partidul nu poate fi rupt de vite. Chiar şi în organizarea Aş vrea să atrag atenţia a- excepţii — ce avem de făcut. sensul însuşi al măreţei ope- | oriunde îşi desfăşoară activi­ din mijlocul nostru pe motiv
structura generală a statului, centralelor am adoptat cîteva supra problemei urgentării or­ Ştim bine ce ne trebuie. Să re de edificare a socialismu- | tatea, poţi auzi doar vorbe că munca de forestier e grea. oamenii, stabilind cu ci în per­
a aparatului de stat. ganizării sistemului informa­ luăm din timp măsuri în a- lui pe care o înfăptuim. care Ii cinstesc munca. manenţă acea comi^icare ca-
forme şi este bine să vedem ceastă privinţă. In afară de Comunistul Gherman a stat
O altă latură a bunei con­ acum care din acestea se do­ ţional — în legătură cu care lipsurile din întreprinderi, Am convingerea că felul în | — Este şeful de parchet atunci de vorbă cu el. I-a re-i conduce în fiecare zi spre
duceri despre care s-a vorbit vedesc a fi cele mai bune. am luat o hotărîre care nu se problema neasigurării materi­ care au pornit organizaţiile de | care deţine cea mai mare explicat pe îndelete tainelp noi izbînzl
aici şi pe care vreau numai Mai sînt neajunsuri, unele prea aplică — chiar cu mij­ alelor provoacă neajunsuri se­ partid la muncă, în care au i gestiune de masă lemnoasă — meseriei, frumuseţea muncii.
să o reamintesc este buna re­ centrale încă n-au intrat in loacele pe care le avem. Pen­ rioase. Nu putem cere între­ trecut să lucreze colectivele g ne spunea inginerul Mihai Astăzi Vlaicu este un bun Pion important în an­
de oameni ai muncii, în care g
partizare a cadrelor. O bună atribuţiile lor, se acţionează tru simplificarea evidenţei am prinderilor care fac utilaje grenajul viu al muncii do la
organizare presupune şi o bu­ cu încetineală în problemele stabilit un colectiv care, de chimice să realizeze produse acţionează ministerele — con- | Tarnovschi, locţiitorul secreta­ şi apreciat forestier, constitu­ U.E.I.L. Hunedoara, comunistul
nă repartizare a forţelor, a integrării şi specializării în ca­ asemenea, nu a făcut încă pentru care nu au primit ma­ stituie o garanţie că vom ob- I rului de partid al sectorului. ind un exemplu concludent al Gherman nu-şi dezminte cali­
ţine rezultate bune. Este ne- g
oamenilor. Şi in această pri­ drul centralei. N-au fost pre­ mare lucru. Este necesar să teriale la timpul corespunză­ cesar să perfecţionăm în con- g Hărnicia şi competenţa, dar modului în care se poate tatea pe care o deţine. A-
vinţă, pe lingă multe aspecte luate de către toate centrale­ intensificăm munca pentru tor. Primii-secretari să con­ tinuare munca noastră spre g mai ales simţul datoriei — transforma un om dacă e în­
pozitive, avem încă lipsuri. le sarcinile de comerţ exteri­ realizarea măsurilor luate în troleze dacă s-au încheiat proape de oameni, de preocu­
Trebuie să acordăm o deose­ or, nu s-au adus peste tot acest domeniu de importantă contractele şi de unde se face a putea asigura traducerea în 1 calităţi permanente la Nico­ conjurat cu grija şt compe­ pările şi năzuinţele lor, el dă
bită atenţie acestei probleme. clarificările necesare în ce deosebită pentru buna condu­ aprovizionarea; să se urmă­ viaţă a tuturor sarcinilor sta- | dim Gherman — îl fac să re­ tenta unui adevărat pedagog. dovadă de o adevărată con­
Avem în această privinţă şi priveşte relaţiile cu întreprin­ cere a întregii activităţi. Con­ rească şi problema importuri­ bilile de Conferinţa Naţiona- | zolve cu operativitate multi­ Pentru că Nicodim Gherman
o lege. Problema repartizării derile sau cu alte centrale. sider juste observaţiile fă­ lor, aşa cum trebuie urmărită lă, a angajamentelor pe care | plele sarcini care îi revin. Isi — omul harnic şi priceput — ştiinţă de comunist, de cali­
forţelor, a cadrelor nu constă Deci sînt probleme care nece­ cute în această privinţă de şi realizarea exporturilor. S-a ni le-am asumat. Aceasta pre- | tăţile pe care le deţin cei
numai în a asigura numirea sită soluţionare rapidă, îmbu­ primii secretari şi trebuie să yorbit de aceste probleme, eu supune să ne ocupăm de pla- b luase angajamentul să realize­ este un adevărat pedagog. mai înaintaţi oameni.
unor oameni cu calităţi cores­ nătăţirile corespunzătoare- ne ocupăm de soluţionarea nu vreau să mă opresc asu­ nul pe anul acesta, de măsu* B ze peste plan pînă la 23 Au­ Oriunde s-ar afla, în vale la
punzătoare. Problema reparti­ S-a vorbit aici şi despre li­ acestei probleme. pra lor. Rog însă ca materia­ rile ce trebuie luate pentru | gust 400 mc de buşteni de gater, la hue sau la corhănl- IOAN VLAD
zării cadrelor, după părerea nele probleme din agricultu­ S-au ridicat, de asemenea, lele din import necesare uti­ realizarea lui în cele mai bu- I fag pentru derulaj şi a reall- tul buştenilor, stă de vorbă cu
mea, înseamnă a realiza — pe ră. Nu vreau să mă refer la probleme privind mai buna lajelor pe care le facem în ne condiţiuni. Să avem toto- | corespondent voluntar
baza forţelor de care dispu­ rezultatele in producţie ; în tipizare a produselor. Unii to­ ţară să aibă prioritate, să le dată în vedere că planul pe i
1973 este hotărîtor pentru g
nem la un moment dat — în­ curlnd va fi ziua recoltei şi varăşi s-au referit aici la ti­ realizăm în avans. Să creăm realizarea prevederilor Confe- g
cadrarea corespunzătoare a vom vorbi atunci. Desigur, pizarea construcţiilor metali­ în acest scop un fond special.
sectoarelor de muncă, înce- sînt rezultate bune — cele ce ; noi am stabilit să se Avem un program mare de rinţei Naţionale. Vom înfăptui g
pind cu unităţile de produc­ mai multe jude'ţe depăşesc a- treacă imediat la măsuri care lucrări de investiţii şi dacă aceste prevederi dacă vom g
ţie, cu cadre muncitoreşti, nul acesta planul — ceea ce să pună ordine în acest do­ nu asigurăm materialele ne­ face pregătiri din timp, dacă
tehnice, politice şi de specia­ demonstrează că avem şl în meniu. Aceasta este o proble­ cesare nu-1 vom putea reali­ planul pe 1973 va fi bine în­ prin muncă susţinută — ne ocupă de creşterea viţeilor şi
litate. Aţi vorbit aici de une­ acest sector posibilităţi de a mă mai vastă; tipizarea este tocmit, dacă se va asigura pre­ spunea inginerul Silvia Nicu- a tineretului bovin. Lor li se
le lipsuri în repartizarea ca­ obţine o creştere rapidă a necesară nu numai în con­ za. Am vorbit de multe ori de­ gătirea lui temeinică. Cînd la, şeful fermei zootehnice. acordă cîte 2,50 lei de fieca­
drelor, de faptul că unităţile producţiei. Sînt însă şi aici strucţii, cl şl în producţia de spre problemele calităţii. Rog vorbesc de planul pe 1973, mă Bilanţ J Consiliul de conducere a gă­ re kilogram sper, la care se,
noi nu sînt asigurate cu oa­ unele probleme organizatorice maşini şi în alte domenii. Tre­ primii-secretari să analizeze gîndesc nu numai la produc­ sit o soluţie de cointeresare mai adaugă pentru îngrijire
menii necesari pentru desfă­ — cîţiva tovarăşi s-au referit buie să ajungem la tipizarea situaţia din toate întreprinde­ ţie, ci la tehnică, şi mai cu pentru cooperatorii din zoo­ cîte 0,20 lei de fiecare animal.
seamă la pregătirea cadrelor, g
şurarea normală a activităţii, la ele — care trebuie solu­ unei game largi de piese şi rile şi să stabilească măsuri meritoriu — tehnie, aş putea spune mobi­ Pe lingă îngrijirea exem­
de faptul că absolvenţii insti­ ţionate. Fireşte, nu trebuie să subansamble. Am mai pus corespunzătoare, în conformi­ pentru că, dacă pînă în 1973 lizatoare : acordul global. plară a bovinelor, un accent
tutelor superioare sînt repar­ ne apucăm acum să reorgani­ problema tipizării — există şi tate cu legea calităţii, pentru timpul este mai scurt, planul Cum se aplică la ferma noas­ deosebit se pune pe asigura­
tizaţi cîte o dată la voia în- aici un colectiv central — şi pe anul viitor trebuie să ne tră? Membrilor cooperatori rea bazei furajere. Deşi uni­
zăm direcţiile agricole, dar este necesar să luăm măsuri ridicarea nivelului calitativ al ajute să rezolvăm radical, pen­
timplării, fără a se' ţine seama anumite Îmbunătăţiri se im­ hotărîte pentru ca, realmente, produselor. Mi se pare că ar tru 1974-1975, problema cadre­ pe măsura care îngrijesc vacile de lap­ tatea — din lipsă de teren —
de criterii elementare, prevă­ pun : In primul rînd, lichida­ tipizarea diferitelor produse fi util să existe o comisie de lor. Am în vedere şi cadrele te, consiliul de conducere a este deficitară şi în acest an
zute dealtfel în hotărîrea Co­ rea fărîmiţărfl exagerate a control final al calităţii — ca de muncitori, nu numai cadre­ hotărît să le acorde 0,60 Iei cu 200 tone de fîn, hrana a-
mitetului Central privind în- diferitelor sectoare şi între­ să fie rapid soluţionată. să zic aşa — în care să in­ le de conducere — întreaga prestigiului de fiecare litru de lapte valo­ nimalelor este totuşi asigura­
Legat de aceasta, se impun
vâţămîntul şi în legea de pro­ prinderi. La nivelul judeţului îmbunătăţiri în munca de pla­ tre ingineri, specialişti din forţă de muncă necesară. A- rificat. In această cifră se in­ tă cu grosiere şi plante fura­
movare şi repartizare a cadre­ există un aparat care totali­ nificare. Proiectul de lege cercetare şi muncitori dintre nul 1973 este anul hotărîtor, clude păşunatul şl mulsul a- jere caro se însilozează din
lor. Va trebui să ne ocupăm zează In medie cîteva sute de care se discută în prezent cei mai buni — care să con­ şi va trebui să ne concentrăm nimalelor. Pentru că le îngri­ vară. De pe cele 117 ha po
serios de punerea la punct oameni; dispersarea lor în prevede — după părerea mea troleze produsele după ce toată atenţia, toate forţele pen­ cooperatorilor jesc — cînd animalele se a- care sînt însămînţate sfeclă şi
a sistemului repartizării forţe­ numeroase organisme gene­ —■ un cadru bun în acest sint gata, după ce au trecut tru pregătirea şi realizarea porumb furajer se vor obţine
lor, asigurînd cuprinderea co­ rează paralelisme şl o slăbi­ sens. Vor mal fi propuneri, va prin toate controalele. Să fie măsurilor necesare îndeplini­ flă în stabulaţie — li se mal în acest an mai mult de 150
respunzătoare cu cadre a tu­ re a controlului şl îndrumă­ trebui să mai aducem corec­ o comisie muncitorească de rii planului în acest an. dă de fiecare vacă 0,20 lei pe tone sfeclă şi 600 tone de po­
turor sectoarelor. Este anor­ rii. Cînd merge cineva într-o turi, dar, ca orice lege, ea nu calitate care să funcţioneze in Orăştie zi. La prima vedere pare pu­ rumb furajer. Pînă acum s-au
In agricultură trebuie să no
mal să umflăm aparatul cen­ cooperativă agricolă se poa­ va putea să soluţioneze pro­ sub controlul comisiilor econo­ ocupăm temeinic şi operativ ţin, dar este numai o aparen­ însilozat deja 60 tone de seca­
tral cu ingineri, cu specialişti, te ocupa de mal multe pro­ blemele practice. Unele lu­ mice ale comitetelor judeţene ţă. Valoarea producţiilor de ră. De îngrijitul culturii do
iar unităţile de producţie să bleme. Dacă merge un Inginer cruri va trebui să le cuprin­ de partid şi care, împreună cu de strîngerea recoltei. Există I lapte şi cea a îngrijirii ani- * sfeclă se ocupă toţi membrii
unele greutăţi în judeţele un- S
fie lipsite de îndrumarea teh­ agronom bun, el trebuie să dem însă şi în lege mai clar. organismele pe care le avem, de au căzut ploi abundente. I malelor se transformă în nor­
nică necesară. Vom căuta ca fie în stare să soluţioneze Actualmente, noi punem un să efectueze controlul final. Sintem de acord să folosiţi, § me. Cum membrii cooperatori cooperatori de la zootehnie.
Un corespondent voluntar
şi în acest domeniu să adu­ toate problemele din coope­ mare accent pe expresia valo­ Să nu mai plece din între­ ca şi în anii trecuţi, toate for- § de la Orăştie ne-a informat de la zootehnie obţin produc­ Ei o prăşesc, ei o însilozează
cem, in cel mai scurt timp, rativă. Nu trebuie să trimi­ rică a producţiei, ceea ce, de­ prinderi instalaţii sau produ­ ţele, inclusiv elevii, Ia strîn- 3 că membrii cooperatori care ţii mari de lapte, ei ajung ca după reţeta specialistului do
îmbunătăţiri corespunzătoare, tem zece oameni să facă ce­ sigur, pentru o privire de an­ se care nu corespund cerin­ gerea recoltei. Luaţi toate mă- | lucrează la ferma zooteh­ lunar să realizeze venituri la fermă.
să stabilim atribuţiuni preci­ ea ce poate face unul singur. samblu este utilă, dar nu su­ ţelor tehnice, care pot aduce şurile pentru a stringe recolta I nică şi-au realizat sarcinile cuprinse între 1 600-1 800 lei. Se observă la membrii coo­
se pentru a se pune ordine. Noi nu vom putea avea nici­ ficientă. Exagerarea indicato­ pagube economiei noastre, ne la timp şi totodată pentru a | de plan pe anul în curs în De reţinut că valoarea unei peratori de la ferma zooteh­
Fără a asigura o justă repar­ odată un număr atît de mare rilor valorici este însă dău­ pot compromite în străinătate. asigura o evidenţă reală, o- | decurs de numai 8 luni. Desi­ norme este în acest an de 21 nică de la C.A.P. Orăştie un
tizare a forţelor — politice, de specialişti care să se de­ nătoare. Iată, s-a vorbit aici Maşina noastră, tractorul nos­ biectivă a tot ceea ce am re- I gur, vestea merită mai mult lei la cooperativa noastră. fel aparte de a se ocupa de
organizatorice, tehnice — de plaseze mereu în toate coope­ de problema pieselor do tru se întîlnesc în străinătate coltat- Totodată, să ne pregă- I decît o informaţie în coloa­ Aşa cum relatam, avem coo­ creşterea bovinelor. Cele 6
care dispunem nu vom putea rativele, din toate ramurile I schimb, nu numai pentru trac­ cu alte maşini, cu alte trac­ tim pentru însămînţări în con- I nele ziarului, merită un co­ adăposturi pe care le-am vi­
îndeplini în bune condiţiuni Nici nu trebuie să facem a- toare şi camioane, ci şi pen­ toare î vorbesc între ele şi-şi diţiuni bune, pentru a asigura g mentariu larg, bogat, pentru peratori care de la începutul zitat sînt bine pregătite pen­
anului şi pînă acum au reali­
sarcinile. Trebuie să instaurăm cest lucru l Şi aşa avem prea tru întreţinerea utilajelor. A- spun : „Aceasta e din Româ­ o recoltă şi mai mare în a- 1 că fn aceste realizări sînt în­ zat în medie lună de lună cel tru iarnă. Maria Oancea, Aron
în această privinţă o discipli­ mulţi specialişti în aparatul ici trebuie să mergem la o nia, uite cum au lucrat-o nul viitor- globate eforturile, strădania şi puţin 1 800 lei. Dintre ei pu­ Olea, Paulina şi Dumitru
nă de fier. Acesta este un alt central şi judeţean! Este ne­ planificare a produselor fizi­ muncitorii de acolo“, iar cea­ In încheiere, vreau să apre­ pasiunea pe care cooperatorii Ciocoi, Victor Cocoş, Maria
aspect al bunei conduceri de cesar să ne gîndim la anumi­ ce, pe repere. Desigur, la laltă spune: „Aceasta e din ciez că această consfătuire a tem cita pe cooperatorii Ioa­ Gyorfi, Tlena Lazăr, Gheor­
către partid a tuturor dome­ te îmbunătăţiri în acest do­ nivelul planificării centrale America, ia să vedem cum a fost deosebit de utilă dealtfel din Orăştie o acordă faţă de na şi Nicolae Boşorogan, Iş- ghe Peagu, Octavian ITomo-
;
niilor de activitate. meniu. Mie mi se pare că ce­ trebuie să avem un nomen­ fost făcută". Să nu punem ma­ este necesar să facem cît mai animale, faţă de însăşi înde­ tinica Jimboreanu, Rafila O- rodeanu, Ion Moraru, Sanda
letnicirea lor.
S-a vorbit aici despre o se­ le spuse aici în legătură cu clator restrîns, dar jos, la şina românească în situaţia des asemenea consfătuiri de nău, Ioana Ceasa, Maria şl şi Alexandru Bălan, Victoria
Ca să-şi realizeze sarcinile
rie de rezultate bune obţinu­ această problemă trebuie ana­ centrale, acestea trebuie pla­ de a-i fi ruşine să stea lingă lucru. îmi exprim convinge­ de plan în numai 8 luni, nu Dumitru Ciocan şl alţii. Zerba, Maria Văleanu, Traian
te în industrie, în munca cen­ lizate în mod atent — şi, fă­ nificate concret, pînă la ulti­ o maşină străină! Nu mai rea că toate comitetele jude­ Din zori, de la ora 5,30 cînd Cornea, Letiţia Stoica, Simi-
tralelor şi întreprinderilor. In ră să producem perturbaţii în mul reper. Nu se poate re­ spun de oameni, dar să nu ţene, toate organizaţiile de este un lucru uşor. Să izbu­ vacile trebuie mulse, apoi on Stef, Dumitru Ciuceanu,
legătură cu aceasta nu doresc muncă —, să realizăm o con­ zolva problema asigurării Ia punem nici maşina în aceas­ partid, ministerele, centralele teşti acest efort trebuie să scoase la păşune şi ţinute pî­ Ana Popa, Ana Lupuţ, Eştini-
să relev decît un singur as­ centrare a forţelor şi o mai timp a tuturor ansamblurilor tă situaţie! Este necesar să şi întreprinderile, toţi oame­ depui eforturi continue. Dar nă după ora 24, oamenii nu ca Tamba, toţi cei 40 de coo­
pect — acela al generalizării bună organizare a muncii lor. şi componentelor necesare da­ stabilim măsuri energice în nii muncii nu vor precupeţi cunosc răgaz. Supraveghează
experienţei pozitive. Avem, Va trebui, de asemenea, să că nu se planifică şi nu se controlul de calitate. Consi­ nimic pentru a îndeplini în să vedem ce au făcut concret cu atenţie loturile de animale peratori angajaţi acolo — ca­
într-adevăr, în munca noastră ne ocupăm de întărirea consi­ stabileşte precis cine va pro­ der că înfiinţarea comisiilor cele mai bune condiţii hotărî­ milionarii de la ferma zoo­ pe care le au în primire, le re pot fi tot atît de bine ase­
rezultate bune- Dacă aş lua liilor intercooperatiste, de duce fiecare piesă, oricît de muncitoreşti care să execute rile adoptate de Conferinţa tehnică ? Nu greşim cînd spu­ adapă şi le hrănesc suplimen­ muiţi cu oamenii din produc­
numai ceea ce s-a spus aici sporirea atribuţiunilor lor şi mică, care intră în compo­ controlul final va întări pre­ Naţională, pentru a asigura nem milionari! Planul de ve­ ţie ce modelează la focurile
în legătură cu turnarea unor — în acest cadru — să ve­ nenţa unui anumit utilaj sau ocuparea pentru calitate. sporirea continuă a bogăţiei tar. Fiind retribuiţi după pro­ continue ale cuptoarelor vii­
piese prin care se reduce con­ dem şi rolul consiliilor jude­ produs. Ştiind ce număr de Aş dori, în încheiere, să noastre naţionale, înflorirea nituri pe anul în curs a fost ducţia de lapte cooperatorii torul ţării — sînt autorii suc­
sumul de materiale şi se du­ ţene cooperatiste. Este nece­ tractoare, camioane sau alte subliniez încă o dată necesi­ României pe drumul dezvoltă­ şi el depăşit ca urmare a re­ sînt interesaţi ca animalele ceselor relatate mai sus, suc­
blează productivitatea muncii sar să vedem cum să organi­ maşini avem în exploatare, tatea luării tuturor măsurilor rii socialiste multilaterale, al alizării producţiilor de lapte, din lot să intre în gestaţie în-
sau cu prelucrarea prin extru­ zăm munca lor, pentru ca ele trebuie să stabilim pentru fi­ pentru realizarea în bune progresului şi civilizaţiei. carne, ouă, păsări şi lînă, ast­ tr-un timp cit mai scurt, să fe­ cese pe care ei Ie vor îmbogă­
dare la rece a unor piese, ca­ să constituie într-adevăr ca­ ecare reper rezerva necesară condiţiuni a sarcinilor trasa­ Urez organizaţiilor de par- I te în fiecare an cîte un viţel. ţi cu noi cifre din izvorul vi­
re reduce consumul şi spo­ drul în care preşedinţii uniu­ de piese de schimb. Va tre­ te de Conferinţa Naţională, tid, comuniştilor, tuturor oa- I fel că faţă de 1 181 000 lei, De la interlocutoare am aflat guros de tărif al braţelor lor.
reşte de cîteva ori producti­ nilor, consiliilor intercoo­ bui să avem rezerve pentru pentru întocmirea programe­ menilor muncii succes deplin i ei au obţinut 1 250 000 lei. că în acord global sînt retri­
vitatea ! De ce să nu luăm peratiste şi periodic, chiar consum curent în depozitul lor privind suplimentarea pro­ în această nobilă activitate I ■ — Am realizat aceste cifre buiţi şi cooperatorii care se N. PALTIN