Page 36 - Drumul_socialismului_1972_09

mwan'fwm WWHUWUliKIinUR f «b*p> .ngrwgn «m. * wtj» g ggBSBBEMWBBEBBBBWMI
ammvj. .wvwewttwswaBww
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 496 © DUMINICĂ 10 SEPTEMBRIE 1972
d^s»*u^7F^TrSTTniESl

CHTHUR8L COMEMOSUTIV AVRAM IAU

Glorios partid j

Tot ce are ţara mai frumos, | Marşul
In cintul meu ţi-aduce azi prinos.
Te urmăm partid,
Care ne-ai unit
Sub steagul tău de luptă glorios.
Astăzi cu bucurie De fluier, de cimpoaie, lanculul Mare
Partidul drag, inima vie,
A patriei noastre mindrie I Românilor veniţi Pădurile răsun. Şi brav român,
Frumaasă-I ţara mea, i Pe lancu, in cimpie, Românii se aşează Fulger şi trăznet
Ne-ncetat se va-nălţa, j Voioşi să-l însoţiţi. Pe lîng-un mare foc Peste al lui creştet
Luminoasă ca o stea. Spălaţi armele voastre, Şi lancu ospătează De la român I
Partidul drag, inima vie,
; De grabă s-alergăm Cu dinşii la un loc. lată-i voioşi porniră
A patriei noastre mindrie I
i Din locurile noastre, Românii cei voinici,
Frumoasă-i ţara mea,
Ne-ncetat se va-nălţa, Pe duşmani s-alungăm.' Sînt gata, stau cu toţii Ca lanţul se înşiră
La Ţebea, lingă secularul gorun al lui Horea, se află mor mintul lui Avram lancu, conducător de frunte ai revoluţiei de
Luminoasă e ţara mea I Să se coboare-n văi, Pe-a munţilor poteci, la 1848—1849, tribun de la a cărui moarte se împlinesc astăzi 100 de ani. Foto: V. ONOIU
Gindul tău e-ndemn înălţător, ; lancule mare,
Să izgonească hoţii Nevestele cu jale
Al cîntecelor nesecat izvor, ; Bravule, tare,
Din oraşe noi, Şi-ai neamului călăi, Privindu-I lăcrimind,
j Cu noi să fii, PRESTĂRILE DE SERVICII - MAI STRINS
Cîntece şuvoi lancu mergea-nainte
! Tu însoţeşte ll urmăreau în vale
Prind aripi largi ca vulturii in zbori Pe-un cal cu ager curs,
; Şi însufleţeşte Cum se duceau cîntînd.
Drag partid, partid biruitor, Şi peste-nbrăcăminte
Eşti conştiinţa-ntregului popor, Pe ai tăi fii I LEGATE DE CERINŢELE POPULAŢIEI :
Glorios prin vremi, ; Optzeci de oi despoaie Purta piele de urs. (Din colecţia
înainte chemi ; Şl prin frigări le pun, Cine-a sta-n cale TIMOTEI POPOVICI)
Şi ţara-ndruml spre mindru viitori
\
TIBERIU UTAN © Maşinile de curăţat „se odihnesc" cu schimbul Lămurirea pe care am pri­ că In organizarea muncii am
şi termenele de execuţie se prelungesc mit-o aparţine tovarăşului cam rămas în urmă fată de
loan Vctan, preşedintele coo­ dezvoltarea cooperativei, fată
© Drumul pieselor co mandate nu ţine loc de perativei „Mureşul". Mărturi­ de diversificarea gamei ei
Vifor d® lumini Fluierul uriaş frigider... sim că aşteptam să auzim de de servicii. Mă gindesc, mal
Iezer de munte stîncos © Recunoaşterea unei deficienţe nu e încă ac­ la tovarăşul Ve{an, în afara cu seamă, la secţia curăţăto­
propunerii ca pentru aparate­
Albastru de cer neumbrit, ţiune practică de eliminare a ei. le Tv. aflate în garanţie res­ rie şi la cea mai nouă secţie,
Nemărginit dor de neaplecare Străbunii şi-au cioplit cu dor un tulnic ascundea-n tulpină. ponsabilitatea reparaţiilor să cea de presat cauciuc. In a-
Chemare-n lumini şi dreptate un fluier pe măsura lor Gigantul fluier - mîndrli moţi Ne-am propus Sntr-un raid chiar la încălţăminte este pu­ fie trecută în sarcina unor ceasta din urmă îşi desfăşoa­
Unire în luptă spre libertate. In munţii falnici spre Apus i-a strins în jurul lui pe toţi. efectuat zilele trecute să ur­ să, între altele, pe seama sla­ reprezentante judeţene ale fa­ ră activitatea 130 de salariaţi,
Acesta e lancu aveau cu el ceva de spus. Cu lăncii, flinte şi săcuri mărim cum răspund in muni­ bei aprovizionări cu piese do bricii producătoare ce ar tre­ la care avem un singur spe­
cialist. Pentru curăţătorie la
Vifor de lumini, uniţi ca brazii din păduri I cipiul Deva solicitărilor popu­ schimb, cuie, piele, sticlă, bui înfiinţate şi nişte proiec­ fel, am trimis la şcolarizare
Răsărit dintre stînci de răbdare Chemau iubirile de neam laţiei cooperativele meşteşugă­ pervazuri. Ziceam între altele, te de viitor menite să ducă un croitor... Avem mare ne­
Aspru torent de arzînde dorinţl şi murgul tancului Avram. OVIDIU STURZA reşti „Progresul“ şi „Mureşul“.
Mocnite in vremi de-mpilare. Tot bradul lăcrimînd răşină (Din volumul „Dor ars") Intre numeroase unităţi a- voie de tehnicieni specialişti
ILEANA LASCU parţinînd cooperativei „Pro­ şl, în general, această situa­
gresul" so află şi centrul do ţie poate fl extinsă la mal
primire al secţiei de curăţat prin unităţi ale cooperativelor toate secţiile şl ramurile noas­
Fă-mă, doamne, Chemarea chimic de pe strada Lenin. meşteşugăreşti „Progresul“ tre. De la cine aşteaptă tova­
Responsabila unităţii, tovarăşa
luliana Koşleal, ne pune in răşul Mangelus specialişti?
ce mi-i face lui temă cu activitatea de aici. şi „Mureşul“ din Deva U.J.C.M. aprobă şcolarizarea,
Există două feluri de terme­
cooperativa n-are decît să
(circa 2 săptămîni) şi urgen­
Fă-mă, doamne, ce mi-i face, ne de execuţie: obişnuite trimită oameni. 1 Lipsa aceasta
acută de personal tehnic ar
Fă-mă roata stelelor te (circa 3-4 zile). De fapt,
In calea vidrenilor, la acestea din urmă citiţi 3 pentru că amin arca nejustl- la o mai bună activitate în fl putut tine loc de scuză pen­
Am un drăguţ de vidrean l a n c u zile, a patra reprezintă coefi­ ficată a executării reparaţiilor unităţile cooperativei, pentru tru unele deficienţe, dar nu
Şi-l cheamă lancu Avram, cientul de siguranţă. Cum sînt la pantofi (unitatea nr. 1 — că deficientele nu sînt numai pentru toate. In privinţa orga­
Gura lui pahar cristal, respeclate? Din condica de responsabilă Ecaterina Sebes- cele arătate de noi. N-am au­ nizării, tot conducerii coope­
Ochii lui mărgăritar, sugestii cîteva reclamaţii ne zit însă, dumnealui rămînînd rativei îi revine sarcina s-o
Păru lui mătase-n plete Un om voinic, cu faţa aspră, răspund: Nu prea se respec­ tyen), existenta doar a unui la stadiul constatărilor. rezolve; cu siguranţă, alţii nu
Nu mi-i frică că l-oi pierde, Şi-a descheiat puţin sumanul tă I De ce ? Aflăm de la res­ singur salariat la atelierul de — Da, trebuie să recunosc
Că l-am mai pierdut o dată, ponsabilă : reparat obiecte clectrocasnice le-o vor face.
L-am căutat ţara toată. S-a aşezat pe-un colţ de piatră : — Sînt foarte multe co­ din Complexul M. Kogălnicen- — continuă tovarăşul pre­
Ardealu tot l-am cătat - Io v-am mai spus ş-amu îi anul menzi, din care cauză cu greu nu — Gojdu sînt şl aceştia şedinte de la „Progresul" — 1. GABOR
Şi cu greu că l-am aflat, facem fată tuturor solicitări­ factori care alimentează pre­
Colo-n munţii de la Ţebea lor în termenele stabilite. O lungirea termenelor.
Sub stejaru gros lui Horea ; Că plînge rouă dimineţii perioadă a fost şi maşina de­ — Ce se întîmplă cu apa­
Stejaru era-nfrunzit, fectă, aşa că... ratele aflate în termen do În magazine şi depozife
lancu-n umbră adormit. Sub arşiţa opincii sparte. garanţie, dacă nu aveţi piese
Frunză verde bradule, Voi toţi simţiţi la fel cu mine Aşa că... am apelat la ex­ pentru înlocuirea celor de­
Dormi lancule, dragule, Tăcerea noastră-nseamnă moarte. plicaţiile pe care a binevoit fecte ?
Jandarii n-or mai lua să ni le dea tovarăşul Adoll — Comandăm I — ne răspun­
Cununi de pe crucea ta, Mangelus, preşedintele coope­ de Loghin Drăgoi, de la a- Trebuie evitată orice posibilitate
Că acu ai tăi nepoţi Veniţi I Nu staţi I Veniţi la luptă I rativei. telierul de reparat obiecte o-
Iţi iubesc mormîntu toţi. — încă de la proiectarea u-
Şi iar verde bradule, Sus in căruţe şi pe cai I nitătii s-a prevăzut dotarea lectrocasnice Gojdu. Dacă nu
Dormi lancule, dragule, Vrem libertate naţională I acesteia cu maşină de cură­ sînt, intr-un anumit termen
dăm o negaţie şi cetăţeanul,
Visu tău s-o împlinit, ţat avînd o capacitate de 25 pe baza ei, îşi ia un aparat care poate da naştere la incendii
Fie-ţi somnu liniştit. Şi-o viaţă slobodă I „No, hai 1". kg. Curăţătoria a intrat însă
Culeasă de ION MARINESCU în exploatare tot cu maşina nou de la magazin.
de la Florea Zaharia din Jebea AUREL DELASALAJ veche de 10 kg, prea mică, Nu e rău, dar nu e renta­ In activitatea de apărare şi tionar trebuie să urmărească
dealtfel, pentru a satisface bil, mai ales că „promptitudi­ păstrare în bune conditiuni a ca periodic să se verifice sta­
extinderea pe care a luat-o nea“ cu care sosesc unele pie­ avutului obştesc trebuie evi­ rea coşurilor de evacuare a
acest tip de serviciu. De cir­ se se materializează chiar în tată orice posibilitate de a fumului. Responsabilii de ma­
ca 2 luni am primit încă una, două luni de zile. Acesta es­ da naştere la incendii. E bi­ gazine, gestionarii trebuie să
N u m e l e l u i I an c u îmbrăcăminte. Acum stagnea­ te un aspect. Cît timp stă ne ca nici un amănunt să nu chiderea magazinului sau a
în stare să cureţe 15 kg de
verifice în fiecare zi la în­
fie scăpat din vedere. In a-
frigiderul la reparat (poate
ză cea veche, din lipsă do toată vara), cetăţeanul ape­ ceastă direcţie, la O.C.L. Ali­ depozitului dacă nu au rămas
rezistenţe electrice. lează la vecini — alt aspect. mentara Flunedoara se acţio­ resturi de ţigări aprinse pe
Atunci cînd veacul crîncen era spre jumătate - De l-au simţit toţi domnii, ca sloiul, pe spinare. Am mai vorbit cu tovarăşul La fel se petrec lucrurile si nează ferm, cu perseverentă. jos sau în alte părţi, să ve­
Un munte peste munţii purtaţi de moţi în spate, Visau fără să doarmă, potop de trunchiuri grele preşedinte şi despre alte lu­ cu aparatele de radio şi te­ Un fapt de importantă ma­ rifice dacă focul din sobe a
Atunci cînd iobăgia era mai grea ca piatra Ecou prelung de bucium, chemînd la Fîntînele. cruri, ca de pildă reprogra- joră este păstrarea în bune fost stins şi s-a evacuat ce­
Fecioru-nalt din Vidra, rostea mulţimii : Gata ? Iar cînd i-au fost minţite nădejdile, amarnic marea expedierii şi primirii levizoare. conditiuni a instalaţiilor şi u- nuşa la locul stabilit după ce
No haide I Să ne facem cu sabia lumină, A pălmuit obrazu-mpăratului făţarnic, obiectelor spre şl dinspre cu­ — In ceea ce priveşte a- tilizarea lor corectă. Orice în prealabil a fost stinsă cu
Să vină toţi iobagii. Şi Horia să vină ! Apoi s-a făcut jale şi linişte de codru, răţătorie pentru a nu sili ce­ provizionarea, greutăţile sînt improvizaţie, de orice fel la a>pă; dacă în magazii, depo­
Vederea nu mă-nşală, nici nu mă minte-auzul ; A vrut să treacă-n moarte dar doamne, n-a fost modru tăţenii să facă „timpi morţi“ legate de cooperarea cu dife­ instalaţiile electrice se inter­ zite deşeurile inflamabile au
Românii-s mulţi, ca toamna pe cîmpuri cucuruzul. Din geamătul securii şi din al coasei şuier în acest răstimp, despre de­ rite întreprinderi furnizoare. zice cu desăvîrşire. Nu se fost evacuate şi vasele cu li­
Şi s-au trezit o mie de ani de suferinţă A izvorît balada amarului său fluier, zordinea din secţia ceapraze- Astfel, la pervazuri ni se o- permite folosirea abajururilor chide inflamabile au fost de­
invifo'rînd românii-ntr-o singură fiinţă Ca peste veacul sumbru pînă la noi să vină rie (responsabil Rodica Ogner) norează sub balanţă, în pro­ confecţionate din hîrtie sau pozitate la locurile anume
Care străbate noaptea pădurilor cu calul, Să înflorească-n cîntec de liberă lumină. şi despre multe altele. porţie de 45 la sută doar. La alte materiale inflamabile la stabilite.
Galopul fără umbră cutremură Ardealul. Spun numele lui lancu şi parcă-nalţ o spadă La unităţile vizitate, apartf- corpurile de iluminat, iar apa­ Fiecare responsabil de ma­
Dreptate I Libertate I Strigau cîmpia, munţii. Lungi veacuri de-ntuneric din depărtări s-o vadă nînd cooperativei „Mureşul", sticlă, planul a fost depăşit, ratele electrice, radiatoarele, gazin sau gestionar este obli­
Plătite sînt cu sînge şi cu sudoarea frunţii. Spre numele lui lancu şi-aud cîntînd o ţară, nerespectarea termenelor do iar la cuiele-texuri cantităţile reşourile nu trebuie lăsate gat prin lege să respecte în­
Şi buciumele suie pe culmi, stîrnind furtună, Mari veacuri de lumină pe ceru-i să răsară. execuţie, fie la aparatele e- pe care le livrează sînt des­ în priză fără supraveghere. tocmai regulile de p.c.i. Ne­
Topoare, furci şi coase vuiesc şi să răzbună. lectrocasnice, radiouri sau tul de reduse. In anotimpul rece se instalea­ respectarea lor atrage sanc­
Iar numele lui lancu umbla pe munţi călare TRAIAN FILIMON ză sobe, reşouri. Nu trebuie ţiuni materiale conform pre­
admisă nici o lucrare fără res­ vederilor H.C.M. nr. 2285/961
pectarea întocmai a regulilor cu amendă de la 100 la 3 000
p.c.i. Fiecare responsabil, ges­ lei.
Personalitatea marelui iritai în lirica populară Apărarea avuţiei obşteşti -

Fascinanta personalitate a tuia înregistrează o ascenden­ moţională, ce concentrează-n buza „ca zmeura codrului". îndatorire a responsabililor
marelui tribun Avram lancu, tă tulburătoare proiectată de ele admiraţia nemărginită a Grandoarea şi măreţia Ian­
care a condus iobagii români conştiinţa colectivă în planul poporului fată de eroul său: cului se menţin în viziunea
clin Apuseni în lupta pentru ierarhiei valorice caracteris­ „Foaie verde din livezi/. Om populară şi-n perioada prăbu­ de mafazine
libertate socială şi naţională tice epocii. Astfel, din fecio­ ca lancu nu mai vezi/ Cît îi şirii acestuia sub loviturile
clin 1848—1849, a fost asimi­ rul de moţ („lancule, fecior ceru, cît îi vîntu/ Şi cît ţine necruţătoare ale aliatului per­
lată legendei, devenind — a- de mot", el devine voinic de tot pămîntu'". fid : „Şi-o pălit un brad stu­ Apărarea avuţiei obşteşti, că totuşi, din neatenţia cuiva
laturi de Horea, Tudor, Ştefan moţ („lancule, voinic de moţ"), Măreţia şi frumuseţea erou­ fos,/ Ca soarele de frumos,/ ferirea ei de pericolul unui sau dintr-un alt motiv, apare
sau Mihai — o figură lumi­ caracterizat prin vitejie („Ian- lui sînt izvorîte, desigur, din C-o picat un stei în munte,/ incendiu, este o datorie de un focar de incendiu, trebuie
noasă, ce va străluci de-a pu­ cule, viteazule"), apoi, trep­ nobleţea idealurilor sale so­ Un ficior cu ste în frunte/ răspundere a fiecărui salariat acţionat rapid în vederea lo­
ruri în istoria şi conştiinţa tat, treptat el devine condu­ ciale, din acţiunile şi faptele Şl-o-nchis ochii suspinînd/ Şl de la O.C.L. Alimentara din calizării lui. In acest scop,
poporului nostru. cător („Şi că-n fruntea tutu­ sale închinate libertăţii celor din fluieră cîntînd". Hunedoara. In această direc­ trebuie asigurată păstrarea şi
El a apărut, parcă, din lu­ ror/ Stă un brav conducător"), asupriţi: „Om ca lancu n-o Marea încredere a iobagilor ţie, o mare răspundere revi­ întreţinerea în cele mai bune
mea miturilor şi a nădejdilor crai de-omenie („lancule, crai mai fost/ De voinic şi de fru­ în lancu, al cărui nume de­ ne gestionarilor, responsabi­ conditiuni a materialului de
noastre, pentru a reprezenta de-omenie"), şi împărat de mos/, C-o pus iobăgia jos". venise un simbol al nădejdi­ lilor de magazine. Conform stingere a incendiilor.
conştiinţa şi voinţa de afir­ moţi („lancule, -împărat de Dimensiunile imaginii erou­ lor nestrămutate în ideea de instrucţiunilor cu nr. 180/1969, Este ştiut că unul dintre
mare a poporului român în moţi"). lui intrat în legendă sporesc dreptate şi libertate, îi face ale M.C.I., gestionarii de ma­ focarele periculoase ale incen­
marea revoluţie de la 1848, Marea admiraţie a creato­ necontenit, ancorînd în atmo­ să vadă în el un gigant, un gazine şi depozite poartă în­ diilor sînt instalaţiile electri­
ce anunţa libertatea naţiunilor rului anonim se extinde, spa­ sfera fermecătoare a basme­ adevărat titan ce n-are moar­ treaga responsabilitate pentru ce caro au defecţiuni sau im­
Europei. ţial, la scara întregii ţări lor. In viziunea artistică popu­ te : „Nuraa' lancu cel pogan/ buna organizare a pazei con­ provizaţii. De aceea, instala­
Frumos la chip, curat şi în­ („Om ca lancu nu-i în ţară“), lară, imaginea transformată a Care n-a muri şohan". tra incendiilor în unităţile pe ţiile electrice de iluminat şi
ţelept in cuget şi gîndire, ca să nu-şi găsească apoi e- Iancului stă alături de Făt- Ideea aceasta — a Iancului care le gestionează. forţă vor fi verificate perio­
cumpătat la vorbe şi ferm în gal în întreaga- lume („Om ca Frumos sau îl depăşeşte chiar: ca simbol al triumfului drep­ De aceea, în cadrul îndato­ dic şi exploatate conform nor­
acţiune, lancu s-a identificat lancu nu-i în lume"). Măreţia „lancule, ce mindru eşti,/ Ca tăţii — ce se-mplineşte cu ririlor lor de serviciu au obli­ melor în vigoare. Totodată,
pe deplin cu năzuinţele ioba­ Iancului nu este exprimată Făt Frumos din poveşti —/ prisosinţă în zilele noastre gaţia să acţioneze cu toată tablourile electrice vor fi pro­
gilor săi, cu idealurile şi lupta doar în imagini raportate spa­ Ba mai mindru decît el;/ Eşti — este exprimată în versurile hotărîrea pentru aplicarea în­ tejate în carcase corespunză­
poporului său, impunîndu-se ţial. Fascinat de măreţia Ian­ înalt şi subţirel,/ Nalt ca bra- ce-i surprind în formă mo­ tocmai a regulilor p.c.i. şi toare şi asigurate cu încuie­
contemporanilor, care i-au cului şi-ndeosebi de înaltele du sus în munte,/ Cu doi ochi numentală dimensiunea legen­ respectarea normelor de pre­ tori, iar accesul la ele va fi
păstrat pentru eternitate chi­ sale idealuri umanitare, crea­ de cer sub frunte". dară, nepieritoare şi de-a pu­ venire şi stingere a incendii­ permis numai personalului de
pul încrustat în conştiinţă şi torul anonim îl vede, cu in­ Comparaţia şi metafora din ruri pilduitoare: întreţinere.
amplificat în legendă. spiraţia sa hioerbolizantă. ultimele versuri îl circum­ „lancu n-are duh să moară, lor. Ei trebuie să instruiască
In nenumăratele stihuri deasupra timpurilor („Om ca scriu pe erou peisajului sobru Duhul Iul îl duh de ţară. lunar tot personalul din sub­ Respectînd aceste reguli, se
create de popor pentru a-şi lancu nu mai vezi"). Alteori, şi grandios în care şi-a trăit Şi-n veci, pururi n-o să piară". La crcşa din cartierul „Aeroport" Petroşani, copiii minerilor ordine şi să le cultive acesto­ reduce mult posibilitatea iz­
exprima admiraţia, ataşamen­ raportarea imaginii lui lancu gloria şi tragedia. In alte cunosc din plin bucuriile anilor in care cresc. ra grija, răspunderea pentru bucnirii unui incendiu, feriţi
tul şi nemărginita dragoste la spaţiu şi timp fuzionează creaţii, ochii săi sînt „ca ie- Prof. DUMITRU SUSAN Foto: ION LICIU astfel bunurile obşteşti de
fată de lancu, imaginea aces­ în versuri de o mare forţă e- zării", părul „ca mătasa", la? Liceul ¡,Decebal^ Deva apărarea avutului obştesc. Da­ pericolul focului.