Page 38 - Drumul_socialismului_1972_09

Proletari din foafe fările, unifi-vă !
Agerprës relatează

SIMPOZIONUL ci vor examina zăcămintele
INTERNAŢIONAL PENTRU de loes caracteristice acestor
, STUDIUL LOESULUI zone şi vor face un schimb
larg de vederi asupra unor
Luni dimineaţa au început probleme de actualitate* care
la Bucureşti lucrările Simpo­ preocupă pe mulţi geologi,
zionului internaţional pentru pedologi şi geografi din nu­
studiul loesului. Alături de meroase ţări.
numeroşi specialişti români,
participă geologi, pedologi si CONGRESUL
geografi din Austria, Ceho­ INTERNAŢIONAL DE STUDII
slovacia, R.D. Germană, R.F. a
Germaniei, Italia, Polonia, Un­ ASUPRA FRONTIERELOR
garia şi U.R.S.S. ROMANE
In şedinţa inaugurală, par­
ticipanţii au fost salutaţi de La Mamaia au luat sfârşit
Radu Botezatu, adjunct al mi­ lucrările celui de-al 9-lea
nistrului minelor, petrolului si Congres internaţional de stu­
geologiei, de reprezentanţi ai dii asupra frontierelor romane,
conducerii institutelor do geo­ organizat sub auspiciile Aca­
logie, de studii şi cercetări demiei de .ştiinţe sociale şl
pedologice şi de geografie. politice din ţara noastră.
Incepînd de marţi dimineaţa, Participanţii -*■ cercetători
participanţii la simpozion vor de renume din peste 20 de
face o călătorie de studii în ţari — au dezbătut timp de
ANUL XXIV Nr. 5 497 MARJI 12 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI sudul tării, în timpul căreia cinci zile aproape 70 de ra­
poarte şi comunicări ştiinţifi­
ce din domeniile istoriei si
arheologiei. Tematica abordată
s-a referit în general la stu­
IN CINSTEA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI CONSFĂTUIRILE Dl LUCRU diile asupra istoriei militare
a imperiului roman, cu deo­
sebire asupra limesului dună­
rean, dacic şi oriental, Dună­
rea de Jos şi Scythia Minor,
M l CADRELOR DIOACTICE reprezentînd una din frontie­
rele cele mai ameninţate, un­
de eforturile de apărare a'o
romanilor au fost mal îndîrji-
Ieri, la Deva, Petroşani, Hu­ ţean, care jalonează activita­ te şi mai sistematic organi­
nedoara, Hpţeg, Orăştie, Ilia, tea pentru întregul an de în- zate.
Brad şi Lupeni au început vătămint.
consfătuirile de lucru ale ca­ O atenţie deosebită se a- FORMAŢII ARTISTICE DIN
drelor didactice din unităţile cordă în cadrul consfătuirilor AMERICA LATINA VOR
şcolare ale judeţului. In pri­ predării ştiinţelor sociale. Re­ VIZITA ROMÂNIA
ma zi, participanţii au purtat alizările precum şi lipsurile
utile discuţii pe marginea re­ ce s-au manifestat în activi­ Două formalii artistice din
feratului „Perfecţionarea orga­ tatea cadrelor didactice do America Latină vor vizita în
nizării şi desfăşurării lecţiei", specialitate în anul şcolar tre­ curînd România.
întocmit pe specialităţi- Cu cut, modul in care se materia­ Dintre acestea, ansamblul
acest prilej, s-au făcut referiri lizează prevederile sistemului „Directo de Cuba" îşi va în­
concrete la modalităţile de unitar al predării ştiinţelor so­ cepe seria spectacolelor la
creştere a eficacităţii lecţiilor ciale în perspectiva sarcinilor Bucureşti, la 12 septembrie,
din punct de vedere informa­ trasate dc plenara C.C. al după care va fi oaspetele al­
tiv şi formativ. S-au prezen­ P.C.R. din 3—5 noiembrie anul tor oraşe ale României. Publi­
tat, de asemenea, modele de trecut, se analizează in cadrul cul românesc va avea astfel
lecţii, au fost analizate meto­ cercului organizat la Deva cu ocazia să se reîntîlnească cu
de şi procedee ce conduc la profesorii de istorie şi ştiinţe originalul şi antrenantul cvar­
dezvoltarea în mai mare mă­ sociale din întreg judeţul. In tet vocnl-instrumcntal „Los
sură a gîndirii elevilor, la sti­ continuare vor fi prezentate Papines“ care a mai susţinut
mularea interesului lor în des­ trei referate' tratînd următoa­ spectacole în România, în ur­
făşurarea activităţilor prac­ rele teme: „Direcţiile princi­ mă cu 6 ani, precum şi cu
tice. pale ale perlectionării condu­ solista ansamblului, cînlăreata
Azi, participanţii la consfă­ cerii planificate a economiei Ela Calvo, care a mai între­
tuiri examinează programele naţionale stabilite de Confe­ prins şi ea în 1968 împreună
şcolare, planificări’e calenda­ rinţa Naţională a partidului“, cu formaţia „Saludos Cuba-
ristice, stabilesc tematica cer­ susţinut de tovarăşul Nicolae nos“ un turneu în România.
curilor pedagogice. Directorii Andronache, şeful secţiei pro­ Din Chile va sosi Baletul
de şcoli, întruniţi la Deva, pagandă a Comitetului jude­ folcloric naţional „Aucaman“.
ţean de partid, „Probleme ac­
Comandamentul de acţiune au ca punct principal pe agen­ tuale ale istoriei P.C.R. si Sub conducerea lui Claudio
da de lucru dezbaterea sarci­
Lobos, profesor de folclor la
nilor ce revin şcolii în lumi­ creşterea rolului conducător Universitatea din Santiago, an­
na documentelor Conferinţei al partidului în procesul fău­ samblul va prezenta, în cadrul
al organizaţiilor de partid, Naţionale a partidului sl ririi societăţii socialiste mul­ spectacolelor de la Bucureşti
măsurilor cu privire la îmbu­ tilateral dezvoltate“, prezentat şi din alte oraşe ale României,
nătăţirea in continuare a pre­ de conf. dr. Ionită Gheorghe o selecţie de cîntece şi dan­
al tuturor oamenilor muncii gătirii practice a elevilor. Se si „Contradicţiile şi rolul lor suri care vor face cunoscute
în procesul făuririi societăţii
prezintă cu acest prilej un re­
obiceiuri şl tradiţii ale popo­
ferat şi un plan de măsuri al socialiste", susţinut de conf. rului chilian, frumuseţea fol­
Inspectoratului şcolar jude­ dr. Alexandru Florlan. clorului său.
MAI IUTE, MAI
Centenarul comemorativ Avram Iancu“
yy
BINE, MAI EFICIENT!

Organizaţia judeţeană de patriei, pentru crearea unei Festivalul coral „Craiul munţilor“
partid, colectivităţile de mun­ societăţi socialiste moderne,
că hunedorene s-au încadrat multilateral dezvoltate.
cu hotărire şi responsabilitate întrecerea pentru îndeplini­ Festivalul „Craiul munţilor“ fost interpretate şi „Pui do dintre cintecele aduse pe sce­
In marea acţiune naţională rea înainte de termen a pre­ a constituit un adevărat reci­ lei“, de I. Brătianu precum şi na festivalului, apartinlnd
pentru realizarea actualului vederilor cincinalului se deo­ Laminorul de sîrmă al C.S. Hunedoara. Maistrul mecanic Viorel Dancu, Împreună cu utilajelor tal coral. In fata publicului e- cîntecul ce dă glas cinstirii compozitorilor Iraclie Porum-
echipa
cincinal înainte de termen. sebeşte calitativ de marile ac­ de lăcătuşi condusă de Gheorghe Cupeţ, care veghează permanent la buna funcţionare a voluau formaţii cu un palma- partidului, conducătorul încer­ bescu, Ion Totan, Iuliu Crişan,
din secţie, asamblează un reduc tor de la o cajă verticală.
Născută in perioada de în- ţiuni precedente ale poporului • res de succese impresionant. cat al partidului nostru („Par­ Radu Paladi, de corul dirijat
tîmpinare a Conferinţei Na­ nostru pentru transpunerea e- Ceea ce le ridică mai mult tid, paza mea“ de 1. D. Chi- de Valentin Băintan.
ţionale a partidului, ca acţiu­ xemplară în viată a sarcinilor prestigiul este faptul că aceste rescu). Spectacolul, de înalţă tinutS
ne de identificare a rezerve­ economice ce i-au stat în fată. colective reuşesc să-şi menţi­ Impresionant au evoluat co­ artistică, a fost întregit de e-
lor suplimentare de creştere Aşa după cum s-a subliniat Numărătoare inversa pe nă în permanentă un înalt po­ riştii căminului cultural din voluţiile Asociaţiei corale
economică, mişcarea de masă la recenta consfătuire de lu­ 4 700 tone laminate | tenţial artistic evoluînd într-o Buteni (Arad). Şi dacă cei „Cîntarea brănişteană" din Bră-
pentru depăşirea prevederilor cru de la Comitetul Central al şantierul furnalului nr. 9 manieră impresionantă în fie­ prezenţi comentau în final la neşti (Dîmboviţa), corurilor că­
înscrise în planul cincinal P.C-R., această întrecere are peste prevederi care confruntare la care iau modul laudativ evoluţia aces­ minului cultural din Sintesti
1971-1975 are o importantă po­ ca obiectiv fundamental spo­ parte. tui cor, e spre cinstea lor şi (Timiş) şi Casei de cultură din
litică şi socială de o excep­ rirea avuţiei naţionale şi a HUNEDOARA. In perioa­ In interpretarea corului băr­ a dirijorului Paul Paradenco Blaj (Alba).
ţională însemnătate, constituie venitului naţional printr-un da care a trecut din acest bătesc „Iacob Mureşianu“ al — Adameşti. întrunite pe aceeaşi scenă,
expresia dorinţei arzătoare a plus real de produse fizice, an harnicii muncitori, teh­ Ultima săptămină Casei de cultură din Cluj, di­ „Cîntecul lui Iancu“ are şi colectivele amintite, din afara
întregului popor de a da via­ dar nu prin eforturi fizice sau nicieni şi ingineri ai lami­ rijat de Marius Cuteanu, în Maramureş, la Ardusat, a- judeţului, alături de care au
tă neintîrziat holărîrilor isto­ financiaro suplimentare, ci pe norului de 650 mm din Hu- „Marşul lui Iancu" a primit celeaşi rezonanţe ca şi po me­ evoluat formaţiile liunedorene,
rice ale marelui forum al co­ baza unei creşteri mai puter­ i nedoara au obţinut remar­ Deşi „numărătoarea" a pă­ economia noastră naţională va forţă, dezvăluind unei săli ce leagurile noastre. Aceşti să­ au făcut o elevată popu­
muniştilor, de a grăbi dezvol­ nice a eficienţei economice, cabile rezultate în întrece­ şit în perimetrul ultimelor primi o cantitate apreciabilă vibra la unison cu cei de pe teni harnici şi talentaţi pro­ laritate muzicii corale, eviden-
tarea multilaterală a patriei, unei folosiri mai bune a re­ rea socialistă. Ca urmare a şapte zile, cum anunţam şi de metal în plus fată de cea scenă, grandioasa personali­ nunţă cu aceeaşi veneraţie ţiind-o în întreaga sa splen­
ridicarea României tn rîndul zervelor existente în între­ folosirii mai intensive a în cronica trecută, construc­ planificată. Angajamentul ul­ tate a aceluia pe care îl nu­ „Tu, Iancule, eşti printre noi" doare.
ţărilor cu o economie avan­ prinderi, a mijloacelor de capacităţilor de producţie şl torii prezenţi pe şantierul tim al constructorilor demon­ mim cu dragoste şi mîndrie şi aruncă gînduri frumoaso
sată. Rădăcinile adinei ale a- producţie care au fost create prin eliminarea pierderilor furnalului nr. 9 de la Hune­ strează încă o dată — deşi patriotică „Craiul munţilor". El „Colo-n munţii Ţebci“, undo La sfârşit, participanţilor la
cestei dorinţe, scopurile şi de-a lungul anilor. In acest de laminare, diversificarea doara s-au angajat ferm să nu mai era necesar — că în . străbate prin veac oferindu-ne Iancu, prin gindul şi fapta sa, acest prestigios festival, or­
sensurile ei sînt determinate context, angajamentele supli­ şi îmbunătăţirea calitativă a termine obiectivul siderurgic bătălia cu timpul, dimensiune model inăltâtor de devotament a făcut să strălucească pentru ganizat în semn de cinstire a
de cerinţa obiectivă a progre­ mentare stabilite trebuie să laminatelor, acest colectiv i în cinstea „Zilei metalurgistu­ fundamentală a existentei pentru cauza poporului ro­ moment „mîndra zi a libertă­
sului material şi spiritual al aibă o bază reală, o funda­ a livrat peste prevederi i lui“. Aceasta înseamnă că gi­ noastre, oamenii ies întotdea­ mân. Cu aceeaşi acurateţe au ţii '. Am amintit doar citeva (Continuare in pagina a 2-a)
1
societăţii, a satisfacerii tot mentare ştiinţifică economico- 4 700 tone laminate şi a ob- j gantul siderurgic va putea una victorioşi dacă aceasta es­
mai depline a nevoilor funda­ socială, să răspundă pe deplin ţinut mai mult de 1,2 mili­ produce fontă cu citeva zile
mentale ale omului, care se imperativului unei economii oane lei economii la preţul înainte de epuizarea numără­ te vrerea lor. Şi e o realitate f.............. ........ ........1
amplifică în permanenţă. An­ moderne : ce producem, cum de cost. torii noastre. Schimbarea — MARIN NEGOIŢÂ
gajamentele asumate, modul producem, pentru ce, cu ce Importantele rezultate do- „forţată" de constructori — ne i Instruirea lectorilor i
cum s-a trecut la înfăptuirea cheltuieli materiale şi nivel j bîndite pun în evidenţă in-
lor reprezintă răspunsul cel de competitivitate. Este de la j contestabilă talentul şi ab- va bucura pe toţi, ştiind că (Continuare in pag. a 2-a) i şi propagandiştilor j
mai potrivit, mai firesc, la în- sine înţeles că împlinirea a- ! negaţia, competenţa şi răs-
flăcăratele chemări , adresate cestui deziderat reclamă o I punderea cu care laminato-
de secretarul general al par­ permanentă contribuţie de din mediul rural
l
tidului de la tribuna Confe­ gindire colectivă, o angajare rii de la „650“, mobilizaţi de Pagina a ll-a ; In zilele de 6-7 septem­
rinţei Naţionale clasei munci­ şi o responsabilitate colectivă ; comunişti, se străduiesc să brie a.c. au avut loc în
toare, ţărănimii, intelectuali­ din partea tuturor celor che­ | dea viaţă programului sta­ j pregătirea anului de învă- j
tăţii, comuniştilor, întregii na­ maţi să realizeze sarcinile. bilit de Conferinţa Naţiona- SPORT ■ SPORT mint de partid schimburi i
ţiuni de a face totul pentru i lă a partidului. de experienţă la care au j
dezvoltarea în ritm susţinut a (Continuare In pagina a 2-a) j participat lectori şi propa- ■
gandişti din mediul rural, j
Cu acest prilej, propagau- :
dişlii şi lectorii au vorbit ;
despre orientarea tematici- j
lor, selectarea acestora, ;
INTRODUCEREA ÎN CULTURA A SOIURILOR consultarea membrilor de j
partid în legătură cu alege- I
rea formelor de învăţămînt
şi a temelor.
In cadrul dezbaterilor au
luat, în continuare, cuvîn-
Sporirea producţiei de grîu 3 ani (1970—1972), la princi­ cioasă a mijloacelor materiale posibilităţi mai mari de a va­ pacitate ridicată' de producţie, tul propagandişti şi condu­
este condiţionată atit de apli­ palele soiuri de griu în ca­ şi a condiţiilor naturale. In lorifica îngrăşămintele chimi­ se recomandă a fi cultivat pe cători ai formelor de învă-
carea raţională a complexului drul Staţiunii experimentale condiţii de experimentare, so­ ce aplicate în doze mai mari. terenuri fertile, profunde, bi­ ţămînt pentru cadrele didac­
de măsuri agrotehnice, cit şi Geoagiu reprezintă creşteri iul Favorit, în medie pe 3 ani, Dă o producţie ridicată şi are ne lucrate şi îngrăşate. In tice.
de introducerea şi generaliza­ importante. a produs 4 560 kg boabe la o bună plasticitate ecologică, condiţii de experimentare, la A fost apoi expusă o lec­
rea în producţie a noilor so­ Soiul Bezostaia 1, datorită ha. ceea ce îi permite răspîndi- acest soi s-au obţinut in me­ ţie melodică in cadrul că­
iuri caracterizate prinlr-o ca­ însuşirilor sale de producţie, Plantele din soiul semiinten- rea pe o arie mai mare. In die 5 250 kg la ha, depăşind reia s-a evidenţiat utilita­
pacitate mare de producţie şi rezistă la cădere, la iernare siv Dacia sînt de talie mij- cei 3 ani de experimentare a soiul Bezostaia cu 540 kg. tea unor iorme moderne ca
rezistenţă la factori nefavora­ şi va rămîne pentru anul produs 4 510 kg boabe la ha. Ţinînd seama de caracteris­ folosirea graficelor, planuri­
bili (iernare, secetă, cădere, 1973 soiul de bază în cultură. Soiul Turda 195-65 are talia ticile noilor soiuri de grîu ce lor de expunere, planşelor
boli, dăunători). La soiul Favorit (semiinten- cuprinsă între 100—110 cm. se introduc sau se extind în şi altor materiale didactice
Pentru a cunoaşte modul de siv), talia plantelor este cu­ Spicul este aristat şi fusiform, •cultură în cadrul judeţului ilustrative. S-a subliniat, de
comportare a celor mai noi prinsă între 85—90 cm. Spi­ 0 pirghie mijlociu de dens, avînd lun­ nostru, se recomandă ca so­ asemenea, necesitatea folo­
creaţii în scopul introducerii cele sînt fusiforme, aristate şi gimea de 9 cm. Este apropiat iul Favorit să se cultive cu sirii pe scară tot mai largă
lor în producţie în zona noas­ mijlocii ca densitate. Soiul importantă de ca perioadă de vegetaţie de prioritate în zona dealurilor, a mijloacelor audio-vizua-
tră, s-au studiat an de an în Favorit este mai precoce cu soiul Bezostaia 1. Prezintă re­ iar soiurile Dacia şi Turda le : aparate de proiecţie, e-
cadrul Staţiunii experimenta­ circa 3 zile decît soiul Be­ zistenţă mijlocie Ia ger, că­ 195 să fie amplasate pe tere­ pidiascoape, aspectomate, rii-
le Geoagiu, între 84—130 so­ zostaia 1 şi prezintă o bună sporire a producţiei dere, rugini, fuzarioză şi făi- nurile cu fertilitate mijlocie. ascoiul, magnetofonul, înre­
iuri şi linii obţinute în ţara rezistenţă la cădere, secetă şi nare. Dă producţii bune pe Cunoscînd capacitatea mare gistrări.
noastră şi din import. Pe baza rugini. La ger, are o rezisten­ de griu terenurile fertile, bine lucra­ de producţie şi cerinţele so­ A avut loc şi o dezbatere
analizei efectuate cu privire ţă medie. El se caracterizează te. Din punct de vedere al iului Aurora, acesta se va cul­ pe tema folosirii cabinete­
la comportarea soiurilor şi a printr-o bună producţie, ma- panificaţiei, are calităţi re­ tiva pe solurile cele mai fer­ lor pentru ştiinţele sociale
rezultatelor obţinute în cadrul nifestînd o plasticitate ecolo­ marcabile. La . acest soi s-au tile şi cu un regim hidric co­ şi punctele de informare şi
Staţiunii experimentale Geoa­ gică ridicată. Produce bine şi locie spre înaltă. Spicul este realizat 5 160 kg boabe la ha, respunzător. documentare de la comune
giu, Centrul de încercare a pe terenurile din zona dealu­ cilindric, mijlociu de idens, depăşind soiul Bezostaia cu 9 Prin introducerea în cultură în sprijinul invăţămintuiui
soiurilor Gurasada şi în unită­ rilor cu fertilitate mijlocie, cu aristele la maturitate fiind la sută. a noilor soiuri şi aplicarea de partid.
ţile agricole socialiste, con­ soluri mai subţiri, supuse fe­ răsfirate. Ca însuşiri fiziolo­ Soiul Aurora este caracte­ măsurilor agrofitotehnice la
sfătuirea judeţeană privind nomenului de eroziune. Din gice, este mai precoce cu 3-4 rizat printr-o bună rezistenţă un nivel superior, diferenţiat, Ieri, secţia de propagandă
cultura griului a reliefat ne­ punct de vedere al calităţii, la iernare, cădere, scuturare in raport cu cerinţele aces­ a Comitetului judeţean de
partid a organizat o vizită
cesitatea ca, alături de soiul recolta este bună. Folosit cu zile decît soiul Bezostaia 1. şi boli criptogramice. Ca pe­ tora, se va asigura sporirea
Bezostaia 1, să se extindă în chibzuinţă alături de soiurile Rezistă la iernare şi secetă- rioadă de vegetaţie, menţio­ continuă a producţiei de gtîu- de documentare cu propa­
gandiştii şi lectorii de la
cultură pe suprafeţe mai mari intensive, el poate contribui, Rezistenţa la cădere este bună năm că în zona noastră de­ sate la Termocentrala Min­
ale
I.M.
centrjrle
I.a
Barza,
şi soiurile de toamnă: Dacia, pe lingă obţinerea de produc­ şi mijlocie la rugina galbenă păşeşte cu 3—4 zile pe soiul Ing. ŞTEFAN HOMORODEAN, tia şi complexul de sere Argila- atelierele cunoscut ca un consecvent lucrează şi in electricianul
cercetător principal
producţie
fruntaş
Golea,
Favorit, Turda 195 şi Aurora. ţii mari, şi la eşalonarea lu­ şi brună. Spre deosebire de Bezostaia 1. Inlrucît acest soi la Staţiunea agricolă Sintandrei. apreciat pentru aceasta şi pentru calitatea lucrărilor pe care le
Producţiile medii realizate pe crărilor şi utilizarea mai judi­ soiul Favorit, acest soi are se caracterizează printr-o ca­ experimentală Geoagiu execută. Foto: V. ONOIU