Page 39 - Drumul_socialismului_1972_09

A¡h'r>i«*recr-<rWT'rg"7»T” r^a^aipggatggaw
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 497 ® MARŢI 12 SEPTEMBRIE 1972
2
¡^»«eMiJMrrragamiw.'a

« Exemplu de dăruire pefíiru
MATERIALIZARE EXEMPLARA

t- < —rt
,-, , í
fc ,w ww
l, í
,
**"*****’** 11 1 11 *'** * * *^ * * ^*** ,e,,,,— ** “ * ***** * ***“^ »^***w*m**^*»*»w*«*«***r*«*»*****»**»«****«*i«**«««*»É*«**É**»í«*»i(M»É»***«**íí<(i*iaipp«(aíÉ^»í^i«t^i*»í*Mí^^
cauza dreptăţii şi libertăţii
A SARCINILOR TRASATE DE
Andrei Sas Dragoş s-a nu­ In noua calitate organizează reşti, care ii înlesneşte tre­ care făcea parte Andrei Sas
mărat printre sutele de comu­ şi participă la numeroase ac­ cerea clandestină a graniţei Dragoş a trecut munţii Piri-
Austria,
ţelţoslovacia,
prin
nei în Franţa, fiind internat
ţiuni revendicative ale tinere­
nişti şi patrioţi români care au
CONFERINŢA \ răspuns la chemarea înflăcă­ să fie urmărit de organele re­ Elveţia, Franţa şi, de aici, în în lagărele de la Argeles,
tului, fapt pentru care Începe
toamna anului 1937, în Spania
St. Cyprien, Gurs. Autorităţi­
rată a Partidului Comunist Ro­
le reacţionare franceze nu ho-
mân şi au luat parte la lupta
presive. Incorporat la Regi­
republicană. După o scurtă
dreaptă a poporului spaniol,
cueze voluntarii din lagărul
na anului 1934, a fost mutat
în localitatea Âlbacote, în
pentru apărarea Spaniei repu­ mentul 84 infanterie în toam­ perioadă de pregătire militară tărît, în martie 1941, să eva­
blicane, iar apoi s-a înrolat în în atelierul de croitorie al primăvara anului 1938 a luat Argelés in Africa de nord. In
detaşamentele de partizani din
parte, în cadrul companiei de
timp ce erau transportaţi cu
Cercului militar din Bucu-
A PARTIDULUI Franţa. trenul, Andrei Sas Dragoş îm­
S-a născut la 12 septembrie
preună cu încă 15 tovarăşi
reuşesc să evadeze. După o
1912 în familia argatului Dra­
goş Sas care trudea din greu
unui comunist român stabilit
pe moşia grofului Zicky din 60 de ani de la naşterea perioadă de refacere în casa
părţile Sighişoarei. In primul lui Andrei Sas Dragoş în oraşul Toulouse, pleacă la
război mondial îi moare ta­ Paris. Aici se încadrează in
detaşamentul
românesc
de
ULTIMA SĂP tăl. Mama sa, pentru a-şi creş­ franctirori şi partizani, parlirl-
te cei doi copii, pleacă la
Bucureşti şi intră la stăpîn. reşti. El continuă în rîndul puşcaşi „Griviţa" din brigada pînd la numeroase acţiuni de
Andrei
lei iute, m bine, mei eficient! şi sora sa, Iuliana, ră­ militarilor activitatea revolu­ internaţională 129, la luptele sabotaj contra trupelor fas­
(Urmară din pag, 1) pad Kallos împreună cu echi­ ţionară. de pe frontul Aragonului. A-
pa lui loan Klein fac ultimele mân la bunicul lor care slu­ După lăsarea la vatră, An­ ciste germane de ocupaţie. In
că în colectivele muncitoreşti pregătiri pentru începerea pro­ (Urmare din pag. 1) loacelor de producţie create gărea şi el pe moşia aceluiaşi drei Sas Dragoş află despre poi este încadrat în bateria octombrie 1942, după un atac
hunedorene, ca şi în cele din belor la schipuri, verifică tro- prin mari eforturi, pentru grof. lupta dreaptă a poporului de artilerie „Tudor Vladimi- asupra unui grup de aviatori
întreaga ţară, oamenii acţio­ liul de acţionare al acestuia. Acţiunea de masă, naţiona­ creşterea eficienţei investiţi­ După absolvirea şcolii ele­ spaniol împotriva intervenţio- rescu", condusă de Nicolae hitlerişti care se instruia» ia
Montrouge, lingă Paris, An­
Cristea, care acţiona pe Ebru.
nează cu hotărîre pentru în­ In cursul zilei de ieri, aceşti lă pentru înfăptuirea mai de­ ilor care se fac în prezent şi mentare, Andrei a intrat uce­ niştilor fascişti. In această După cum se ştie, cu tot e- drei Sas Dragoş a fost ares­
nic la un atelie.r de croitorie
vingerea secundelor — în montori au legat cablul de ac­ vreme a programului adoptat în continuare, pentru îmbună­ din Tîrnăveni, de unde a ob­ vreme, Partidul Comunist Ro­ roismul şi abnegaţia în luptă tat împreună cu Nicolae Cris­
concret, pentru scurtarea ter­ ţionare a penelor skipului — de Congresul al X-lea, de tăţirea calităţii produselor în mân şi-a ridicat cu consec­ a poporului spaniol şi a vo­ tea. întemniţaţi in închisoa­
menelor de execuţie a tuturor containere cu ajutorul căro­ Conferinţa Naţională a parti­ confruntarea cu cele de pe ţinut calificarea în 1928. La venţă glasul în apărarea cau­ luntarilor din peste 50 de sta­ rea militară din Fresnes (îm­
Tîrnăveni face cunoştinţă cu
lucrărilor, pentru introduce­ ra va fi alimentat furnalul. dului are drept comandament, plan mondial, pentru reduce­ zei drepte a poporului spaniol, te ale lumii, trupele fasciste preună cu un alt participant la
rea în fluxul productiv a noi Vor mai fi verificate frînele, ca fir călăuzitor, sintetizant, rea cheltuielilor materiale şi lupta revoluţionară a clasei a organizat multiple forme de au reuşit să cotropească noi re­
capacităţi, pentru realizarea mecanismele de la troliu si chemarea secretarului general a consumului de muncă so­ muncitoare. In 1929 pleacă la ajutorare a luptei sale pline acea acţiune, Ion Crăciun) au
unei înalte eficiente econo­ mişcarea benelor va putea al partidului : „MAI IUTE, cială- Transpunerea ei în via­ Bucureşti unde lucrează în de sacrificii şi eroism. An­ giuni din teritoriul spaniol. La fost judecaţi şi împuşcaţi.
sfirşitul anului 1938, sub pre­
Participarea sutelor de vo­
mice. Harnicii constructori ai începe. Nu definitiv, ci pen­ MAI BINE ŞI MAI EFICIENT". ţă este indisolubil legată de diferite ateliere de croitorie. drei Sas Dragoş a răspuns cu siunea comitetului de neinter­ luntari români la luptele din
In această perioadă de pro­
colosului siderurgic au arătat, tru alte... verificări: limitarea „Să facem ca lozinca „mai creşterea rolului conducător funde frămîntări sociale care entuziasm la chemarea parti­ venţie, voluntarii români ca şi Spania şi Franţa a fost o con­
în toată perioada ce s-a scurs cursei benelor la încărcarea Iute, mai bine şi mai eficient“ să al partidului, al fiecăreia din au cuprins, alături de mun­ dului de a se înrola, împreu­ ceilalţi au fost demobilizaţi. tinuare a memorabilelor ac­
pentru construcţia obiectivului, şi alimentarea furnalului, re­ devină lozinca tuturor orga­ organizaţiile sale în parte, de citori, pături largi ale popu­ nă cu alte sute de voluntari In ianuarie-februarie 1939 An­ ţiuni de solidaritate ale po­
că victoria finală este în... glarea, rodajul în gol con­ nizaţiilor noastre de ' partid, îmbunătăţirea permanentă a laţiei — ţărănimea, funcţiona­ români, în rîndurile Armatei drei Sas Dragoş, împreună cu
mina lor ! In frunte cu comu­ form unui grafic. a tuturor oamenilor muncii — activităţii lor organizatorice. rii publici, micii meseriaşi, Republicane Spaniole. Pentru alţi voluntari români, partici­ porului român cu lupta po­
poarelor pentru libertate, in­
niştii, oamenii marelui şantier In partea de nord a estaca­ sublinia tovarăşul Nicolae Comuniştii, oamenii muncii pensionarii, intelectualii — a ajunge în Spania, a încer­
au ridicat spre înălţimi con­ dei buncărelor alţi oament... Ceauşescu în cuvîntarea la din industria, agricultura, uni­ crunt lovite de politica „curbe­ cat calea legală prin obţine­ pă la cel de al „doilea volun­ dependenţă, democraţie şi
tariat" pe frontul catalan creat
strucţii impunătoare — expre­ verifică, probează, definitivea­ Consfătuirea de lucru care a tăţile de transporturi şi din lor de sacrificii", de impozi­ rea unui paşaport. Autorită­ in scopul zăgăzuirii înaintă­ progres social.
sie a unor înalte trăsături ză ! Montorii din echipa con­ avut loc la C.C. al P.C.R. în alte domenii ale economiei tele tot mai apăsătoare, de ţile, considerîndu-1 „suspect rii trupelor fasciste şi pentru IOAN DON
profesionale şi muncitoreşti dusă de Constantin Hurmuz zilele de 7-8 septembrie a. c. judeţului s-au încadrat, aşa neplala la timp a salariilor, de de activitate comunistă", i-au a permite zecilor de mii de GHEORGHE PIRVULESCU
ce-i caracterizează.. ridică ultimele închizătoare cu Cînd spun „mai iute", am în după cum arătam, cu hotărî­ scumpete etc., Andrei Sas refuzat acest lucru şi, astfel, familii spaniole să treacă fron­ cercetători la Muzeul de istorie
Ce se mai întîmplă, totuşi, tambur de la buncărele de vedere să rezolvăm mai repe­ re şi responsabilitate în ma­ Dragoş ia legătura cu mişca­ Andrei cere ajutorul Comite­ tiera şi să se refugieze în a Partidului Comunist, a mişcă­
in aceste ultime zile pe şan­ minereu. Apoi, vor trece în de problemele tehnice, să in­ rea întrecere pentru îndepli­ rea muncitorească revoluţio­ tului român pentru sprijinirea Franţa. La sfirşitul acestei ac­
tierul furnalului nr. 9? lată o sud unde mai trebuie făcută troducem mai rapid procede­ nirea înainte de termen a nară încndrîndu-se în U.T.C. Spaniei republicane din Bucu- ţiuni efectivul bateriei din rii revoluţionare şi democratice
din România
întrebare căreia, mărturisim, această operaţie pentru trei ele tehnologice moderne, să cincinalului. Faptele vor do­
ne este din ce in ce mai greu buncăre. In urma lui Hurmuz facem ca întreaga noastră ac­ vedi, cu siguranţă, că fiecare
să-i dăm răspuns. Pentru că, vin alţi montori care — ati tivitate să ţină pasul cu pro­ organizaţie de partid, fiecare
acum, constructorii se află ghicit! — centrează, verifică, gresul tehnic, cu ritmul în colectivitate, fiecare om al
spre vîrfuri în aproape toate termină definitiv închizătoare­ care se dezvoltă astăzi ştiin­ muncii a înţeles pe deplin
punctele de lucru ; au depă­ le cu tambur. * ţa şi tehnica pe plan mondial". semnificaţia acestei confrun­ Mărturii despre tradiţiile
r
şit cu mulţi metri... miezul Aşadar, pe întreg şantierul Lozinca „mai iute, mai bine şi tări a inteligenţei, a hărniciei
incandescent al lucrărilor, sînt se simte din ce în ce mai pu­ mai eficient" înmănunchează şi spiritului de dăruire pentru
gata să înfigă steagul victori­ ternic „suflul“ victoriei defi­ toate imperativele actuale şi progresul multilateral al so­
ei pe ultimele „redute" ! Pes­ de perspectivă ale creşterii e- cietăţii noastre socialiste, pen­
te tot se aud acum cuvintele : nitive! E un adevăr pe<-rare conomice. Ea vizează sporirea tru ridicarea bunăstării între­ ole pompierilor român
verificări, probe, definitivări 1 îl datorăm, în exclusivitate, preocupărilor pentru utilizarea gului popor şi a fiecăruia în
De pildă, maistrul montor Ar- constructorilor hunedoreni! la întreaga capacitate a mij- parte-
Tradiţiile de luptă ale pompie­ ga unitate de pompieri din Bu­ om : Pe tunuri băieţi, că ne pră­ mânul nu piere, căci apa trece,
rilor, parte integrantă a tradiţi­ cureşti a participat la demonstra­ pădesc. Şi se aruncară dintr-o să­ pietrele rămîn“. Generaţiunea de
ilor poporului şi a armatei ro­ ţia de pe Cîmpia Libertăţii, ju- ritură şi tunurile încărcate gata astăzi nu poale uita pe eroii de
mâne, izvorăsc din istoria glo­ rind credinţă şi devotament cau­ de a face iarăşi foc, căzură in la 13 septembrie 1048... pentru că
rioasă a patriei noastre, din lup­ zei revoluţiei pe stindardul trico­ puterea oamenilor mei : ei ie în­ din acea mină de oameni care au
ta de eliberare naţională şi so­ lor al patriei iubite. toarseră in contra rinduriior cele luptat in Dealul Splrtl a răsărit
cială a poporului român. Aşa „Aceşti feciori foarte bravi — dese ale turcilor şi dădură foc. o oştire care şi-a Înălţat remi-
cum sublinia tovarăşul Nicolae aşa cum ii denumeau gazetele Atunci se făcu acea ucidere cum­ mele de vitează atit de sus. Să
Ceauşescu : „împrejurările istori- democratice din acea vreme —, plită de care turcii se plîng În­ Înconjurăm acest monument al
co-sociale vitrege în care şi-a dus majoritatea fii de ţărani şi fii de că...“. iubirii de ţară şi de neam cu
existenţa, au obligat poporul ro­ calfe, urmăriseră cu mult interes Acţiunea acestei subunităţi a toată căldura mîinilor şi să stri­
mân din cele mai vechi timpuri desfăşurarea revoluţiei, în care rămas ca un simbol al bărbăţiei găm înaintea lui din tot sufle­
să-şi apere dreptul la viaţă eu ei, la fel ca întregul popor ro­ şi onoarei armatei române în lup­ tul : Să trăiască România“.
arma in mină. Rezistind tuturor mân, vedeau izbăvirea Ţârii Ro­ ta cu trupele otomane, invadatoa­ Tradiţiile de luptă ale pompie­
încercărilor, el a străbătut vre­ mâneşti de sub jugul otoman“. re. In această „baie de singe de rilor români s-au îmbogăţit cu
murile de restrişte şi a ieşit la Devotamentul pentru cauza po­ la Bucureşti“, cum a denumit-o noi fapte de arme în războiul
lumină, cucerindu-şi locul ce i se porului şi a revoluţiei manifes­ Karl Marx. a căzut mai bine de pentru independenţa de stat a
cuvine în marea familie a popoa­ tat pe timpul evenimentelor a- jumătate din efectivul companiei României — 1877-1878. Constituiţi
relor lumii, pentru că întotdea­ nului 1848 de către ostaşii pom­ de pompieri, precum şi o parte în patru baterii active de artile­
una a fost animat de o nestinsă pieri a determinat guvernul pro­ din ostaşii batalionului 2 din Re­ rie, alături de dorobanţi, artile-
dragoste de patrie, de curaj şi vizoriu să încredinţeze temporar gimentul de infanterie. rişti, roşiori, vinători. pompierii
spirit de abnegaţie, sentimentul ofiţerului de pompieri, locotenent Ca recompensă, domnitorul A- militari au făcut dovada unor
patriotismului fierbinte a fost Ion Deivos. importanta funcţie de lexandru Ioan Cuza a acordat tu­ înalte fapte de vitejie şi eroism.
transmis ca o flacără vie din ge­ şef al Gărzii Naţionale şi să e- turor ostaşilor ce au luat parte Pentru faptele de vitejie mulţi
neraţie in generaţie“. mită la 13 iulie un decret consa­ la luptele din Dealul Spiril o me­ pompieri au fost' cu
Primele unităţi militare de pom­ crat companiei de pompieri şi o- dalie cu panglică tricoloră, inti­ „Virtutea Militară- şi alto c
pieri iau fiinţă în Moldova în fiţerului Dineă Bălşan. în mod tulată : „Pro virtute militari“ ca­ raţii. Ziarul „Dorobanţul“- con­
1835, iar în Ţara Românească cu deosebit, apreciind că roata de re era însoţită de următoarea semna : ...........pentru curajul şi de­
10 ani mai tîrziu. încă de ia în­ pompieri .......... in lot cursul timpu­ proclamaţie : „Români care aţi votamentul arătat cu ocazia bom­
ceput ele se afirmă prin nenumă­ lui s-a purtat cu toată onoarea luat parte la această luptă ! Din bardării unui vapor de război -
rate intervenţii curajoase în lupta cuvenită unui cap de oştire“. singele vostru, România a în­ namic şi în alte lupte se acordă
împotriva incendiilor, prin parti­ Sentimentul dragostei neţărmu­ viat ! Mare şi liberă, vă mulţu­ „Virtutea Militară“ mai multor ar-
ciparea activă alături de masele rite faţă de popor, faţă de pâ- meşte şi drept semn de recunoş­ tilerişli din bateriile de coastă,
populare şi de celelalte unităţi mintul strămoşesc, de care erau tinţă, pune astăzi pe pieptul vos­ printre care: sergentul Constan­
ale armatei la toate evenimentele însufleţiţi militarii pompieri, es­ tru, această medalie. Este sin­ tin Dumitru, sergentul Barbu stan
importante din viaţa ţării noas­ te redat în memoriile comandan­ gura răsplată onorabilă ce se şi caporalul Nlţă Dumitru, pom­
tre. tului lor, căpitanul Pave! Zăgă­ poale acorda bravilor. Purtaţi-o pieri“.
In zilele furtunoase ale anului nescu, astfel : „M-am văzut în­ cu mindrie. sinteţi puţini care o Continulnd firul tradiţiilor do
1848, compania de pompieri din conjurat de ei şi adresindu-mi aveţi, iar după moarte o veţi lăsa luptă, pompierii militari sito nre-
Bucureşti, sub comanda căpita­ cuvintele : Să trăiţi, domnule că­ in familiile voastre. Generaţiile zenţl la datorie în glorioasele zile
nului Pavel Zâgănescu, s-a alătu­ pitan, luaţi-ne şi pe noi, nu ne viitoare, găsind-o, vor răscoli is­ ale insurecţiei naţionale armate an­
Tn Kpcfla de confecţii de haine din blană a Fabricii „Vidra“ din Orăştle, supravegherea procesului de producţie şl Îndru­ rat trup şi suflet luptei maselor lăsaţi în cazarmă, ca pe nişte ne­ toria şi vor învăţa cum românul tifasciste din august 1944. Alături
marea competentă a oamenilor din subordine stnt asigurate eu conştiinciozitate şl răspundere de maistrul VasUe Pasca, prezent populare pentru apărarea idealu­ volnici (nevrednici) căci dacă a- îşi împlineşte datoria sa către de armată şl gărzile patriotice,
In această Imagine Intre croitorii blănarl. Fo(o: v - ONOIU rilor şi cuceririlor revoluţionare. colo în Dealul Spirit va fl vreun patrie ! Trăiască România“. subunităţile do pompieri au parti­
Sub faldurile tricolorului româ­ război, noi vrem să murim cu fra­ Pentru a imortaliza faptele de cipat la izolarea unităţilor şi co­
nesc, Însufleţiţi de dragoste fier­ ţii noştri“. vitejie ale pompierilor, Pavel Zâ- mandamentelor hltlerisle prin în­
binte faţă de popor, de senti­ Pe Dealul Spirli, in locul unde gftnescu, într-unul din memoriile treruperea legăturilor telcfoivcc
mentul urii nemărginite faţă de astăzi se înalţă o statuie a pom­ sale. arăta : „In numele a tutu­ şi la zdrobirea punctelor dc re­
Muzeul Centenarul comemorativ „Avram lancu" cotropitorii otomani, şi-au înscris pierilor. compania de pompieri ror răposaţilor, ofiţeri, subofiţeri zistenţă desfăşurat Acţiuni simila­
inamice.
mili­
re
au
pompierii
numele cu litere de aur în isto­
cazarmă
a-
fac
căldurosul
meu
ria poporului nostru. Dar mai care se o îndrepta spre oştilor o- şi soldaţi, reprezentanţii presei ro­ tari in Capitală, pe Valea pra­
către
a
coloană
pel
întilneşte
mneraoflic bine să lăsăm documentele vremii tomane ciocnire. Iată cum o relatea­ mâne spre a forţa guvernele ţă­ hovei, la glorioase do Braşov, că­
Tirgovişte,
singe-
so
produce
şi
lăraşi şi în alte zone ale ţării.
şi faptele să vorbească.
roasă
rii. prezent şi viitor, a da satis­
alo
luptă
Tradiţiile
luptă coman­
episod de
De
ţări
la
armatei
Brad Unităţi de pionieri din revoluţionare Începutul 1848, evenimentelor ză acest companiei, Pavel Zâgănes­ facţia Întregii ridicarea şl unui monu­ in pompierilor au fost ridicate in zi­
dantul
din
pompierii
parte, a memora ziua de 13 sep­
o
treaptă
lele
supe­
noastre
pe
cu
tembrie.
cu: .........Văzind atunci că eram în
de
bucurat
atenţie
s-au
deosebi­
tă din partea elementelor revo­ faţa tunurilor, am comandat să ment. dind alarmă întregii Euro­ rioară, în lupta pentru apăr-rea
po­
revoluţionare
Danubiului,
malurile
sărbătoare au primit nume de tribuni ' luţionare din jurul lui Nicolae grăbească pasul pentru a ne a- pe, că ineâ ginta latină, vie şi cuceririlor român, a muncii ale paşnice
pe
porului
propia de cazarmă. Cînd mai mult
demn
Bălcescu.
trăieşte
reţinut
de
Este
naţiunii
socia­
liniştii
noastre
şi
trecuse
de
jumătate
printre
coloană
Simbătă, la Brad, a avut loc faptul că sprijinitori revoluţionarii de direcţia tunurilor, un tun larg gata a lupta pentru drepturile ei“. lui liste.
fu
de
şl
ai
ideilor
devotaţi
Visul
Această
zi
a
venit.
se
In intîmpinarea zilei de 13 sep­
festivitatea aniversării a 60 lui Bălcescu Deivos, aflau locotenen­ slobozit, care deschise un Pavel Zăgănescu s-a împlinit. In tembrie. pompierii militari şl ci­
drum prin cojoana mea. Lovituri­
Ion
tul
sublocotenentul
de ani de la înfiinţarea mu­ Baia de Criş. 10 septem­ ţară cu titlu, mîndria copii­ cu acest prilej de profesoa­ Dineă Bălşan şi Dănescu — ofi­ le se repetară şi uciseră pe mai anul 1901 are loc dezvelirea mo­ vili se angajează în fata pai:¡ciu­
care
prilej
cu
într-o
numentului.
zeului mineralogic şi a inau­ brie 1972- Dimineaţa acestei lor n-a avut limite. Mulţu­ ra Viorica Rişcuţia, vicepre­ ţeri de pompieri în roata coman­ mulţi dintre ai mei. Descărcaturi­ scriere a vremii se sublinia : „A- lul, a secretarului său generai,
gurării noului local al muzeu­ zile s-a ales în pace peste mirea lor, hotărîrea de a se şedintă a Consiliului jude­ dată de căpitanul Zăgănescu. fermă ale le puştilor şi ale carabinelor ur­ eest monument reprezintă epoca tovarăşul Nicolae Ceauşescu. că
mară celor ale tunurilor, dar noi
vor fi demni urmaşi ai' înaintaş -
Poziţia
şi
atitudinea
redeşteptării
poporului
românesc.
lui, ce găzduieşte roci şi u- străzile comunei, încercind face, prin fiecare faptă, ţean al Organizaţiei pionie­ pompierilor în sprijinul populaţiei eram in apărare în dosul ziduri­ ■Ce au fost pompierii de la 1043 ? lor lor, că vor apăra cu preţul
nelte de minerit rare şi chiar să nu tulbure liniştea de un demni purtători ai acestui rilor, s-au brodat ca un me­ şi al ideilor revoluţiei rezultă şi lor cazărmii. Oamenii- mei încăr­ Ei au fost o mină de oameni ie­ vieţii — dacă va fl nevolp —
cări puştile şl eu comandai foc !
din coloanele presei care le dedi­
unice în lume. veac, căzută în fiinţa ma­ atit de scump nume, au fost mento în sufletele copiilor, ca spaţii largi, aducînd elogii lup­ Mal mult de trei descărcaturi a- şiţi din popor, fără titluri aca­ scumpa glie românească, bogâ'i-
ile României socialiste.
Cum mineritul reprezintă li­ relui crai al munţilor. Doar sintetizat In cuvinte calde ca un legămînt de a face telor şi ataşamentului armatei fa­ vură loc din partea alor noştri, demice si poziţie socială, a că­
ror faptă vitejească In jurul dra­
na dintre străvechile îndelet- cocoşii vesteau, din timp în de pioniera Lenuţa Leucean, totul pentru a cunoaşte tra­ ţă de masele populare. Ziarul dar mitralia turcească tunurile cauza pelului ţârii şi a neamului în Lt. col. M1RON SAVU
ne
daune.
Cînd
se
mari
din
12
„Pruncul
iunie
român“
irciri ale moţilor, una din să­ timp, cu trîmbiţele lor ne­ comandanta unităţii. diţiile acoperite de glorie 1848 scria : „...armia a fraternizat descărcau, al mei se culcau la luptă, şase sute. contra cinci mii, secretarul comitetului de pruticl
ro­
lile muzeului a fost dedicată ostenite, ivirea zorilor. Chi­ In acest cadru emoţionant, ale poporului, ale locurilor cu poporul“. La 15 iunie 1848, pămînt, dar disperaţi ridieîndu-se au redeşteptat vechea virtute ochii din Grupul de pempieri
mânească.
s-a
adeverit
în
istoricului acestei ocupaţii. Se pul lui Iancu, chip de mă­ de profundă elevaţie patrio­ natale, de a contribui, prin cind revoluţia era in toi, întrea- de Jos, ei strigau ea un singur tuturora vechea zicâtoare : „Ro­ al judeţului Hunedoara
găsesc, aici, ştearţuri (lămpi rire şi legendă, nu s-a dus tică i-a fost înmînată ve­ propriile lor fapte, la împli­
do lut ars), sigilii din epoca cu timpul petrecut aici, în chiului prieten şi dascăl de nirile epocale ale ţării.
romană, fragmente de scară locurile-i de risipire şi adu­ neam al copiilor — baci ★
in lemn, arborele unei roti nare. Cum nu s-au dus bra­ Toader Dragoşa din Ţebea Tot duminică dimineaţa, la
hidraulice, fotografii, ştampe. zii de pe culmile de munţi — Diploma de onoare a Buceş, unitatea de pionieri M I N E R Î N S
In intenţia organizatorilor a ce-nvăiuie aşezarea Zarandu- Consiliului Naţional al Or­ din localitate a primit Diplo­
fost ca muzeul să reprezinte lui. S-a petrecut din om în ganizaţiei Pionierilor. A fost, ma şi titlul de unitate frun­
o oglindă a tuturor tipurilor om, sufletul lui Iancu, ca pentru pionierii prezenţi la taşă şi, într-un impresionant
de minerale, prezentate struc- 5 frunza din sămînţă în pom, ceremonie, prilejul reîntîlni- ceremonial pionieresc, sub Dintre profesiunile care In­ Însuşiri necesare pia, strabismul, otita evoluti gie, desen ele.) cu pregătirea
turaf, pe clase. tot mai curată şi mai vigu­ rii cu o vibrantă lecţie de faldurile tricolorului ridicat tervin în procesul de extrac­ vă, hepatita cronică, boala ui practică realizată la început
De un interes deosebit din roasă. istorie vie a neamului- la catarg, i s-a atribuit nu­ ţie a cărbunelui şi minereuri­ Pentru a putea exercita a- ceroasă, cardiopatiile cronice, în ateliere-şcoală deosebii le
partea vizitatorilor se bucu­ Aşa s-n dăltuit Iancu, în mele viteazului şi înţelep­ lor, cea mai importantă este ceastă meserie este absolut afecţiunile cronice ale căilor bine dotate şi apoi în sec­
ră vitrina cu minerale desco­ sufletele puilor de moţi, ca­ tului prefect zărăndean, Ioan profesiunea de miner. Prin e- necesară deplina integritate respiratorii, bolile sistemului toarele productive ale mine­
perite pentru prima oară în ro s-au recules cu dîrzenie, La Bucureşci, in preajma Buteanu, unul din apropiaţii ficienta cu care se exercită, somato-fiziologică, care asigu­ nervos şi ale celui endocrin lor.
lume în tara noastră. acolo unde, cu un veac în satului Rovina, de al cărui oameni de sfat şi de acţiune ea influenţează hotărîtor în­ ră rezistenta la eforturi fizi­ Din contraindicatiile de natu Absolvenţii cursurilor sco-
treaga producţie de substan-
In vitrine special amenajate urmă, Iancu dispărea. Reve­ nume se leagă bravul tribun ai lui Iancu. „Marşul lui Ian­ ,ţe minerale utile, energetica, ce şi o bună capacitate de a- ră psihică fac parte toate tul lare sau de ucenicie obţii' ca­
ui poposit eşantioane din ţoa­ nise dintr-o dată, la sunet de al lui Avram Iancu, Simion cu" şi „Cîntecul Iancului", metalurgia, numeroase ramuri daptare la lumina crepuscu­ Intrările accentuate ale recep lificarea de miner, iar due.i un
la colţurile şi adîncimile ju­ goarnă, de viguros marş pio­ Groza, pionierii şcolii gene­ înălţate cu mult suflet de din construcţii, industria chi­ lară. Datorită spatiilor reduse tiei senzorial-perceptive, ale anumit stagiu în prodn fio,
deţului, dar şi din cele mai nieresc, multiplicat în sute rale au dublat bucuria co­ copii, cîntecele populare de­ mică, farmaceutică şi, prin in­ ale unor locuri de muncă, proceselor de atenţie şi de cei care se disting prinir o
îndepărtate ţări ale lumii. Se de chipuri tinere — tînâr şi memorării în zile de plena- dicate Iancului, versurile re­ termediul lor, întreaga econo­ este de preferat ca minerul gîndire, precum şi acelea care cunoaştere temeinică a mese­
găsesc aici eşantioane care frumos, înaripat de generoa­ re realizări, a memoriei crai- citate cu acest prilej, ală­ mie naţională. riei, prin conştiinciozilaie şi
şi-au cîştiga! deja populari- se gînduri. De aici, din clipa şorului, cu cea a primirii, turi de florile depuse de calităţi organizatorice sînt
laiea prin raritate, farmec, co­ clnd veacul s-a împlinit pe­ de către unitatea lor de pio­ către unitatea de pionieri la AMBIANTA ŞI CONDIŢII! E Cabinet de orientare promovaţi şefi de echipă sau
lorit. ste o memorie atît de scum­ nieri, a numelui tribunului monumentul care aminteşte SPECIFICE DE LUCRU de grupă (brigadă).
pă localnicilor, poporului în­ de la 1848, Simion Groza. dirza trecere a armatelor Iu*
L. ILEANA treg, Avram Iancu a prins Precedată de atribuirea titlu­ Iancu, prin aceste locuri, a şcolară şi profesională CONDIŢII
Munca în subteran se des­
mlădiţă tînără. In atmosfera lui şi Diplomei de unitate strălucitei activităţi revolu­ făşoară în condiţii deosebite, SOCIAL-ECONOMICE
de pioasă reculegere şi pro­ fruntaşă, festivitatea din ţionare a lui Ioan Buleanu, în spaţii mai largi sau mai
fundă cinstire, într-un emo­ Bucureşci a avut valenţe e- sînt toate gesturi de profun­ strimte, în aer mai mult sau să aibă o talie medie, care fa­ vizează componentele de ba­ Tinerilor calificaţi în mese­
Spectacol ţionant ceremonial pionie­ moţionaie puternice, pentru dă cinstire adusă revoluţio­ mai puţin viciat de gaze sau vorizează mişcările şi mane­ ză a)e personalităţii (caracter, ria de miner li se acordă con­
narilor de la 1848, iui Avram
resc, unitatea de pionieri a
diţii de trai din cele mai bune
vrarea uneltelor. Muncitorul
cei 180 de pionieri, pentru
pulberi minerale, cu diferite
Şcolii generale de 10 ani părinţii şi localnicii prezenţi Iancu, în ziua comemorării j‘ grade de umiditate, tempera­ subteran trebuie să dispună de inteligentă, temperament). Este şi avantajoase. Astfel, potrivit
emotivitatea
dăunătoare
şi
centenarului dispariţiei sale.
la sărbătoare. Cuvintele pli­
folcloric Baia de Criş, fruntaşă, încă ne dc încărcătura emoţiona­ tură şi iluminare. La aceste o capacitate rapidă de adapta­ sensibilitatea emotivă prea ri­ treptelor şi categoriilor pro­
clin anii trecuţi, a primit
gresive, salariul tarifar a! mi­
re senzorială, de atenţie con­
dicată, care tulbură capacita­
înalta, nepreţuita distincţie, lă a evenimentului, rostite ILEANA LASCU variaţii de microclimat, mine­ centrată, uşor comutabilă, să tea de adaptare şi rezistenta nerilor poate ajunge de 'a
aceea a numelui marelui rul trebuie să se adapteze şl fie echilibrat pe plan emoţio­ la situaţii deosebite, precum circa 1 300 — 1 400 lei l u n m ,
HUNEDOARA. Cu prilejul tribun — Avram Iancu. nal, memoria vizual-topogra- şi lipsa curajului şi a simţului la peste 3 000 Iei lunar. La
aniversării centenarului co- Pionierii din Baia de Criş să-şi desfăşoare activitatea, fică să posede cel puţin o fi­ de răspundere bine dezvoltat. aceste salarii tarifare se adau­
tnemoraîiv „Avram lăncii", au crescut cinstindu-1 pe Festivalul coral combinîndu-şi munca manuală delitate mijlocie, capacitatea gă o serie de sporuri, cum
ansambîid folcloric „Rusca", Avram Iancu. Bucuria prile­ cu cea mecanizată în condiţii de învăţare şi gîndire tehnică PREGĂTIREA sînt cele pentru lucrul în
al Casei do cultură din Hu­ juită do primirea unităţii lor de spaţiu diferite, care reda să fie la un nivel superior de PROFESIONALĂ schimb de noapte, pentru con­
nedoara, a susţinut duminică a numelui de „Avram Iancu" Craiul m dezvoltare. De asemenea, sînt diţii speciale de muncă, pre­
pe scena proprie un reuşit n-a cunoscut margini. Cînd 3S mă din partea minerului va de dorit o deosebită fermita­ însuşirea profesiunii de mi miile, continuitate şi vechime,
spectacol de muzică popu­ profesorul Gligor Haşa, pre­ riate poziţii în timpul lucru te a voinţei, limbaj clar şi nor se poale realiza în scol precum şi înlesnirile privitoa­
lară. La realizarea sa şi-au şedintele Consiliului jude­ (Urmare din pag. 1) —1872“ şi exemplare din cu- lui. precis, dragoste şi respect profesionale cu o durată de re la obţinerea locuinţelor şi
dat concursul solişti vocali ţean al Organizaţiei pionie­ legerea „Cîntecele iancului". Majoritatea minerilor Iu pentru (tovarăşii de muncă, 3 ani, prin cursuri de califica a combustibililor penlru gos­
şi instrumentişti, formaţia de rilor, le-a vorbit despre pro­ personalităţii marelui Iancu, editată sub egida torurilor re organizate în întreprinderi podărie.
dansuri pregătită de instruc­ fundele Semnificaţii alo pri­ le-au fost oferite în dar din culturale din judeţul nostru. crează în trei schimburi, in spiritul de întrajutorare şi al­ cît şi prin ucenicie la locul de Orînduirea noastră socialis­
truismul.
torul Marínela Zegheru. De mirii, aici, pe pămîntul un­ partea gazdelor, Comitetul ■¿r cepînd din ianuarie 1971, s-a muncă. Şcoli profesionale care tă contribuie la asigurarea u-
o frumoasă evoluţie, răsplă­ de Iancu a luptat şi s-a de cultură şi educaţie socia­ Trofeul „Craiul munţilor", trecut la experimentarea şi CONTRAINDICA I II pregătesc mineri se găsesc în nor condiţii de viată materia­
tită cu aplauze tle către pu­ stins, lăsînd mlădiţa unor listă şi Cenlrul de îndrumare plachetele şi insignele de par­ generalizarea sistemului mun localităţile : Lupeni, Petroşani, lă şi spirituală din cele mai
blic, s-au bucurat interpreţii nobile idei — a legendaru­ a cieaţiei populare şi a miş­ ticipare vor fi acordate de că­ cii de 6 ore. Datorită specifi Constituie obstacole în ca Barza-Brad, Deva, Baia Mare.
lui său nume — subliniind cării ariistice de masă ale ju­ tre organizatorii festivalului Programa de învătămînl îmbi­ bune, pe măsura merilelor a-
loan Popesc», Livia Cămă- că alături de unităţile de deţului Hunedoara, obiecte de înlr-o perioadă următoare for­ cului de lucru în subteran iea exercitării acestei meserii nă pregătirea teoretică (teh­ cestei categorii de muncitori.
raş, I.ica Mihdi şi Floarea pionieri din Buceş şi Bucu- ceramică de Obîrşa, purttnri maţiilor cu cea mai bună evo­ minerii sînt organizaţi în e următoarele afecţiuni : discro- nologia mineritului, cursuri de
Frandes. reşci, e prima unitate din inscripţia „Avram Iancu" 1824 luţie în cadrul întrecerii. chipe şi brigăzi, matopsia, miopia, hipermetro- maşini şi utilaj minier, geolo­ Prof. DUMITRU GORUN