Page 42 - Drumul_socialismului_1972_09

Proletari din toate ţările, unifi-vă !
Vizita tovarăşului

Ion Gheorghe Maurer

in R.S. f. Iugoslavia

Plecarea din Capitală

Preşedintele Consiliului de al R.S.F. Iugoslavia, Gemal mixtă româno-iugoslavă de
Miniştri al Republicii Socia­ Biedici. colaborare economică, Ioan
liste România, tovarăşul Ion In vizita sa în RiS.F. Iugo­ Ursu, preşedintele Consiliului
Gheorghe Maurer, împreună slavia, preşedintele Consiliu­ Naţional pentru Ştiinţă şi Teh­
cu tovarăşa Elena Maurer, a lui de Miniştri al Republicii nologie, Vâsile Şandru, am­
plecat, marţi dimineaţa, la Socialiste România este înso­ basadorul României în R.S.F.
Belgrad, pentru a face o vizi­ ţit de tovarăşii Emil Drăgă-
ANUL XXIV Nr. 5 498 MIERCURI 13 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI tă prietenească în Republica Iugoslavia, de consilieri şi ex­
Socialistă Federativă Iugosla­ nescu, vicepreşedinte al Con­ perţi.
via, la invitaţia preşedintelui siliului de Miniştri, preşedin­
Consiliului Executiv Federal tele părţii române în Comisia (Continuare in pag. a 4-a) ,

Sosirea la Belgrad

BELGRAD 12. — Trimisul Igle de stat ale celor două mână de colaborare econo­
special Agerpres, S. Morco- ţări, tovarăşul Ion Gheorghe mică, Milan Venişnik, adjunct
vescu, transmite : Preşedinte­ Maurer a fost întîmpinat şi al secretarului federal pentru
le Consiliului de Miniştri al salutat de preşedintele guver­ afaceri externe, Iso Njegovan,
Republicii Socialiste România, nului iugoslav, Gemal Bie­ ambasadorul R.S.F. Iugoslavia
Ion Gheorghe Maurer, îm­ dici, împreună cu soţia. Pe la Bucureşti, şi alte persoane
preună cu tovarăşa Elena aeroport se aflau, de aseme­ oficiale. Erau prezenţi mem­
Maurer, a sosit, marţi, la Bel­ nea, Milenko Boianici, pre­ bri ai Ambasadei române şi
grad, într-o vizită prieteneas­ şedintele Consiliului Executiv al Agenţiei economice.
că, Ia invitaţia preşedintelui al R.S. Serbia, Duşan Gligo- Pe aeroport era aliniată o
Consiliului' Executiv Federal rievici, membru al Consiliu­ companie de onoare- După
al R.S.F. Iugoslavia, Gemal prezentarea personalităţilor ve­
Biedici. lui , Executiv Federal, preşe­ nite în întîmpinare, au fost
La aeroportul Surcin din dintele părţii “iugoslave în intonate imnurile de stat ale
Belgrad, împodobit cu drape- Comisia mixtă iugoslavo-ro- celor două ţări.

Vremea

PENTRU 24 ORE
Vremea va fi rece, cu ce­ Dimensiuni
rul mai mult noros. Tempo­
rar vor că.dea precipitaţii sub
formă, de ploaie. Vîntul va
sufla slab din nord-vest. Tem­
peraturile minime vor fi cu­
prinse între 6 şi 9 grade, iar noi activităţii
maximele intre 12 şi 14 grade.
PENTRU URMĂTOARELE
DOUA ZILE
Vremea va fi instabilă la
început, apoi în ameliorare. pioniereşti
Cerul va fi mai mult noros,
favorabil precipitaţiilor sub
formă de ploaie. Vintul va
îmbunătăţirea calităţii laminatelor, reducerea rebuturilor -iată deviza prin care maistrul principal Ioan Dărămuş cu subordonaţii săi luptă pentru obţi- sufla slab din nord-vest. Tem­
nerea a noi realizări de prestigiu la laminorul de slrmă.
Foto: V. ONOIU peratura staţionară la început, Ne pregătim de an pionie­ municipale ale pionierilor,
apoi In creştere.
resc bogat, pe măsura pre­ întîlnirile judeţene ale re­
ţioaselor îndrumări ale do­ prezentanţilor activelor pi­
cumentelor de partid. Pen­ oniereşti, alegerea pionieri­
lor locţiitori ai preşedinte­
A Legume vînduie | Perfecţionarea comerţului tru a da viaţă hotărîrilor lui consiliului judeţean şi
Conferinţei Naţionale a par­
tidului, sarcinilor stabilite
in pagine a fl-a ţă a Organizaţiei Pionierilor ai preşedintelui Consiliului
de cea de a Il-a Conferin­
National — se urmăreşte
statornic ca fiecare pionier
Eforturile lucrătorilor dini trebuie să însemne satisfacerea şi de către forumul naţio­ să devină un membru des­
nal al pionierilor, întrunit
toinic al organizaţiei, par-
întreprinderea judeţeană dej pentru prima oară în aceas­ ticipînd activ, cu iniţiativă
Dialogul experienţei producere şi valorificare ai tă vară bogată în eveni­ si responsabilitate, la viaţa
legumelor şi fructelor pen-i
mente, consiliul judeţean,
grupei
şi
detaşamentului
tru aprovizionarea popu-; celelalte consilii şi toate ti- din care face parte.
laţiei judeţului se concreli-j nevoilor populaţiei şi eficienţă nitătile de pionieri şi-au Iniţiativa pionierilor din
P zează în mari cantităţi de stabilit deja orientările şi Valea Jiului, dezbătută şi
ii HUNEDOARA- legume şi fructe, aprovizio-i măsurile specifice, care să aprobată cu entuziasm de
nate şi desfăcute pe piaţă.j
imprime un nivel politic
Pînă la 8 septembrie, ei au’ Revoluţia tchnico-ştiinţifică procesul reproducţiei sociale mă celor ocupate în cîmpul nou întregii activităţi. Prin forumul naţional al pio­
Ip 1 ' aprovizionat populaţia cu; contemporană a promovat în — concentrarea şi centraliza­ muncii, eliberîndu-le de tim­ toate acestea se urmăreşte nierilor sub formularea „In
fiecare zi din viata de pio­
S î - : . - , • REŞIŢA 11 529 tone de legume, din-; ultimii ani şi în comerţ o serie rea producţiei, multitudinea pul cheltuit în bucătărie pen­ creşterea mîndriei patrioti­ nier, cit mai multe fapte
Şx--
de forme şi de tehnici noi,
rificarea superioară a diferi­
W ; , ţ tre care 2 780 tone din ju-i contribuind la economisirea sortimentală, împletirea for­ tru pregătirea mîncârii; valo­ ce, angajarea pionierilor, demne de viitori comunişti",
deţ, cu 2 944 tone fructe,:
melor de producţie cu cele de
după puterile lor, la efortul
trebuie amplificată în aşa
din care 2 035 tone din ju-: muncii sociale, sporirea rolu-‘ distribuţie,' ’modificarea struc­ telor conjuncturi apărute în general, de edificare a Ro­ fel incit să catalizeze tot
deţ, cu 5 121 tone de cartofi,j lui comerţului în procesul re­ turii consumului — au gene­ economia naţională, cum ar mâniei socialiste. ceea ce are mai entuziast şl
producătorii din judeţ con-; producţiei sociale, ridicarea rat şi forme noi de servire a fi : producţie sporită de ouă, Incepînd cu anul acesta mai valoros organizaţia pio­
tribuind la aceasta cu 4 701;
AZI DESPRE: tone, 260 tone struguri, 549. nivelului de servire a popu­ cumpărătorilor, care in cele păsări, legume diferite etc., vom încadra întreaga mun­ nierilor din judeţul Hune­
producţia
acestor
mai multe din exemplele la
bucătării
că de perfecţionare intr-un
tone pepeni şi altele. laţiei. Factorii ce au influenţat care ne referim s-au realizat profilîndu-se pe folosirea ime­ sistem unitar: ziua activu­ doara.
creşterea rolului comerţului în cu investiţii minime şi cu efi­ diată a resurselor nou create. lui pionieresc, ziua coman­ Ţinînd seama do direcţii­
cienţă sporită, atît pentru or­ Prepararea tuturor sortimen­ dantului instructor, întîlniri- le dezvoltării viitoare a ac­
8 Cercetarea ştiinţifică ganizaţia comercială, cit şi telor este asigurată de un per­ le periodice cu comanda­ tivităţii pioniereşti conside­
răm ca o înaltă îndatorire
pentru masa de cumpărători. sonal cu un înalt grad de ca­ mentele comunale, orăşe­ pentru consilii şi comanda­
neşti şi municipale ale pio­
Unele studii de sinteză e-
proprie pentru perfecţiona­ fectuate recent au dus la con­ lificare, această activitate a- nierilor, cu pionierii locţii­ mente să contribuie la îm­
flindu-se în centrul preocupă­
cluzia că este necesară folosi­ rilor, fiind vorba de testarea tori ai preşedintelui consi­ bunătăţirea muncii activului
pionieresc, la stimularea i-
rea calitativă a produefiei rea intensivă a capacităţilor gusturilor populaţiei, a cu­ liului judeţean. niţiativelor, a democraţiei
de producţie a bucătăriilor-
noaşterii sortimentelor către
Perfecţionarea comandan­
restaurant, prin arondarea fie­ care se îndreaptă mai mult ţilor vizează, de asemenea, şi autoconducerii.
O Organizarea produefiei cărei bucătării (în funcţie de cererea. în vederea asigurării însuşirea şi folosirea unui Pentru aceasta, alegerile
amplasarea sa teritorială) pe producerii lor din abundentă. limbaj adecvat, accesibil, de pioniereşti care se desfă­
lingă două-trei magazine ali­ comunicare a ideilor funda­ şoară în perioada 1 septem­
şi a muncii mentare cu autoservire, ce au Formele moderne de vînzare mentale cuprinse în docu­ brie — 1 octombrie consti­
tuie una dintre cele mai
organizată desfacerea produ­ a mărfurilor cunosc un ritm mentele Conferinţei Naţio­ importante acţiuni ale orga­
8 Realizarea exemplară a selor „Gospodina". rapid şi continuu de aplicare, nale a partidului, în cele­ nizaţiei care, bine conduse,
lalte documente de partid
ca urmare a eficienţei econo-
O astfel de organizare a a-
contribuie, aşa cum indica
vut ca efect: valorificarea su­ mico-sociale superioare, com­ şi de stat. tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
investifiilor perioară a capacităţilor de parativ cu formele clasice de ţional al pionierilor, sinte- la creşterea rolului activu­
Chemarea forumului na­
producţie ale bucătăriilor-res- vînzare. Pe această linie, se tizînd principalele sarcini lui pionieresc, a tuturor pio­
8 Activitatea de proiectare taurant; folosirea maximă in înscrie o altă măsură experi­ ce revin organizaţiei noas­ nierilor in întreaga viată
de organizaţie, la intensifi­
tre din programul partidu­
producţie a lucrătorilor ocu­ mentată mai întîi la O.C.L. lui, în cel mai potrivit lim­ carea muncii politico-educa-
8 Calculul electronic ca in­ paţi în acest sector, obtinîn- PETRU BOTA baj pentru pionieri, rămîne. tive în vederea integrării şi
angajării sociale active a
du-se astfel o productivitate vicepreşedinte alături de hotărîrile Confe­ pionierilor în viata tării.
strument al modernizării sporită a muncii; sporirea al Comitetului executiv al rinţei Naţionale a partidului Pregătite temeinic, cu
desfacerilor înregistrate la a- Consiliului popular judeţean şi do biografia tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, docu­ sprijinul organizaţiilor de
ceste sortimente; înlesniri a-
sistemului informational şi duse gospodinelor, mai cu sea­ (Continuare in pagina a 3-a) mentul principal în munca partid din scoli, alegerile
pioniereşti din acest an au
politico-educativă cu pionie­
rii şi şcolarii. menirea să prilejuiască afir­
de decizie O cunoaştere şi dezbate­ marea opiniei, confruntarea
re aprofundată a acestor tovărăşească şi sinceră a
documente e de natură să propunerilor pentru alege­
Centenarul comemorativ ducă la îmbogăţirea conţi­ rea celor mai buni dintre
nutului educativ al progra­ cei buni, să îndeplinească
melor de activitate ce vor sarcinile-de răspundere ce
le revin în grupe, detaşa­
rr 1 Avram lancu" fi întocmite în această pe­ mente şi unităţi. Aşa, pio-
42 milioane lei beneficii suplimentare rioadă, la perfecţionarea si nieria poate să devină o
sporirea eficienţei acţiunilor
care
HUNEDOARA. Colectivul talul beneficiilor s-au obţi­ HAŢEG. Printre maniiestă- Conturînd trăsăturile de­ pioniereşti, la ridicarea ni­ scoală folositoare de practi­
de
democraţiei,
a
velului vieţii de organiza­
Combinatului siderurgic de nut pe seama reducerii rile prilejuite de comemora­ finitorii ale personalităţii ţie. dezbateri şi rezolvări de­
la Hunedoara a realizat be­ cheltuielilor materiale. In­ rea morţii eminentului revo­ marelui lancu, vorbitorul a Chemarea forumului pio­ mocratice ale diferitelor
neficii suplimentare însu- tre altele, siderurgiştii com­ luţionar de Ia 1848, de un accentuat asupra valorii ex­ nierilor cuprinde idei ge­ probleme caracteristice vîr-
mînd peste 42 milioane lei, binatului hunedorean au e- deosebit succes s-a bucurat cepţionale a ideilor sale îna­ neroase. Pentru implantarea stei.
intate care l-au impus în
cu 2 milioane lei mai mult conomisit peste 5 500 tone expunerea „Avram lancu in conştiinţa contemporanilor şi lor în viaţa pionierească va
decît fusese prevăzut în de cocs metalurgic, 6 000 literatura populară“ prezen­ trebui să nu precupeţim GLIGOR HAŞA
angajamentul anual asumat tată la Haţeg în faţa a sute urmaşilor drept o figură le­ nici un efort. preşedinte al Consiliului
în cinstea celei de-a 25-a tone cărămizi refractare şf de cetăţeni de către tovară­ gendară, ale cărei coordona­ Valorificînd acţiunile noi judeţean Hunedoara
cantităţi apreciabile de me­ te se împlinesc liric în cre­
aniversări a proclamării Re­ şul Augustin Jula, consilier aţia populară, omagiindu-1 din viaţa organizaţiei — □I Organizaţiei pionierilor
publicii. tal, energie electrică şi Printre sudorii de înaltă clasă de la Atelierele centrale Criş- constituirea comandamente­
cior se numără şi Florentina Oprişa — impresionant exemplu la Ministerul Turismului. valoarea fără egal.
Aproape jumătate din to­ combustibili- de conduită şi competenţă profesională. lor comunale, orăşeneşti şi (Continuare in pag. a 3-a)
Numărătoare inversa pe lanţul de aur al muncii va fi încheiat
şantierul furnalului nr. 9
Şantierul furnalului nr. 9 de na" de cărămidă a jgheaburi­ se introduc cele două pîlnii- nare, epurarea fină şi platfor­ ducte „gîfîie" sub presiunea
la Hunedoara, care ne-a deve­ lor de fontă şi zgură. Zidesc cîntar, iar la instalaţia de cocs ma arzătoarelor. primelor încercări tehnologice.
nit atît de familiar, cuprinde în interior si exterior uriaşul mărunt se centrează acţiona­ Din întreaga atmosferă a Acum, cînd zilele se numă­
nenumărate semne ale între­ „vad" prin care va curge rea skipurilor, după care vor şantierului se desprinde o ră pe cîteva degete, acei oa­
cerii ce se desfăşoară la înal­ torentul de fontă. Pe întrea­ începe ultimele probe şi re­ concluzie de mare actualita­ meni pe care-i surprindem zil­
te cote in întreaga ţară. Con­ ga suprafaţă a platformei se glări. Montorii din echipa lui te: mai sînt de legat cîteva nic în angrenajul destinat pu­
structorii culeg în aceste zile aşează, de asemenea, un pavaj Gheorghe Anatolie pot fi gă­ „verigi". nerii în funcţiune a furnalu­
victorii de prestigiu, scriu solid de cărămidă- Imediat, siţi în partea de sud a esta­ Nici o forţă nu se precupe­ lui înainte de termen se în­
rîndurile din ultimele „pagini" sub platforma de turnare, se cadei btincărelor, lucrînd la ţeşte ! Nici o faptă nu este să- trec pe ei înşişi.
ale epopeii colosului siderur­ lucrează la înzidirea protec­ centrarea, verificarea, termi­ vîrşită fără a fi subordonată Au suport avansul — do-
gic. ţiei pentru stîlpii de susţinere narea definitivă a închizătoa­ acestui scop suprem. bîndit cu multă trudă.
— Ceea ce facem noi în ai acesteia. La epurarea bru­ relor cu tambur. E o muncă Sub aceste impulsuri, se Au, în suflete, un nou în­
prezent se poate numi... ulti­ tă, echipa lui Ioan Toth este de mare grijă, de „pipăială” desfăşoară lucrările de pe demn lansat ia Consfătuirea
mele cusături şi retuşuri la aproape gata cu betonaren — ne spunea maistrul. Lăcă­ platforma de turnare, cele do de lucru, care a avut loc la
„haina“ grandioasă a furnalu­ cupolei de la sacul de praf şi tuşii Titel Tosun, Ioan Enoaică ia jgheaburile de fontă şi zgu­ C.C. al P.C.R. în 7—8 sep­
lui ! — ne declara maistrul ciclon. Lucrări de zidărie se şi alţii se întrec pe sine în ră sau de la hala troliilor sau tembrie-
constructor, Ianoş Şimo. fac şi Ia tronsonul nordic de executarea acestor lucrări pre­ din celelalte puncte nevral­ ...Şi mai au ferma convin­
Intr-adevăr, sus, pe platfor­ la hala troliilor. tenţioase. Maistrul Augustin gice ale bunei funcţionări... gere că „lanţul de aur" al
Şi asta în timp ce „pînte-
muncii pe şantierul grandiosu­
Florescu execută, în prezent,
ma de turnare a furnalului Montorii sînt cei mai năpă­ ultimele subturnări la stîlpii cul“ încins al furnalului îşi lui furnal va fi încheiat cu-
constructorii din echipa lui diţi cu treburile în aceste ul­ de susţinere ai construcţiilor aşteaptă întîia hrană, cînd rînd.
Iuliu Kovacs pregătesc „hai­ time zile. La groapa skipulul metalice do la patul de tur­ kilometrajul de ţevi şi con­ MARIN NEGOIŢĂ In peisajul urbanistic al Petroşaniului, casa tle cultură se impune prin nota modernă a ar­
hitectonicii. Foto: ION LICIU