Page 46 - Drumul_socialismului_1972_09

Prolefari din foafe fările, unifi-vă !
Tovarăşul Nicolae Ceousescu

a primit pe ziaristul

american Henri Shapiro

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Moscova al Agenţiei de
secretar general al Partidului presă United Press Internaţi­
Comunist Român, preşedintele onal.
Consiliului de Stat al Republi­ Au participat tovarăşii Şte­
cii Socialiste România, a acor­ fan Andrei, secretar al C.C- al
P.C.R., şi Constantin Mitea,
dat, miercuri dimineaţa, o în­ consilier la C.C, al P.C.R.
trevedere ziaristului american Cu acest prilej a avut loc o
Henry Shapiro, şeful biroului convorbire cordială.

lovarăsul Nicolae Ceausescu

ANUL XXIV Nr. 5 499 JOI 14 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI » »
s-a intilnit cu tovarăşul

i
Materializare exemplară a sarcinilor trasate de Consfătuirile Samuel Mikunis, secretar general

lucru ale

al P.C. din Israel
didactice

Miercuri după-amiază, tova­ In timpul întîlnirii a avut
Ieri, s-au încheiat consfătui­ zătoare. Aceasta, prin efortu­ răşul Nicolae Ceauşescu, se­ loc un schimb de păreri în
rile de lucru ale cadrelor di­ rile conjugate ale organelor cretar general al Partidului ■ legătură cu activitatea celor
dactice. Discuţiile purtate cu locale de partid şi de stat, Comunist Român, s-a întîlnit două partide, precum şi cu
acest prilej au relevat preo­ ale cadrelor didactice precum cu tovarăşul Samuel Mikunis, unele probleme ale situaţiei
cupările susţinute ale oame­ şi ale conducerilor întreprin­ secretar general al Partidului internaţionale actuale. A fost
al tuturor oamenilor, muncii nilor de la catedră de a trans­ derilor şi unităţilor patrona- Comunist din Israel, care şi-a exprimată dorinţa de a dez­
volta relaţiile de prietenie şi
pune în viaţă sarcinile elabo­
toare. S-a impus în acelaşi
rate de Congresul al X-lea, timp necesitatea ca în anul petrecut concediul de odihnă colaborare dintre P.C.R. şi
de recenta Conferinţă Naţio­ şcolar care va începe în cu- în ţara noastră. P.C. din Israel.
nală a partidului, pentru con­ rînd experienţa ce s-a cîşti- La întîlnire a participat to­ Intîlnirea s-a desfăşurat în­
tinua dezvoltare şi moderniza­ gat pînă în momentul de faţă varăşul Ştefan Andrei, secre­ tr-o ambiantă de prietenie to­
re a învăţămîntului, apropie­ să fie consolidată printr-o co­ tar al C.C. al P.C.R. vărăşească.
rea procesului instructiv-edu- laborare mai strînsă dintre
cativ, a elevilor, de munca şcoală şi întreprindere, ridi-
tehnico-productivă, de viaţă. cind activitatea productivă, în
fii i ; Dezbaterile s-au referit la învăţămînt, la nivelul impus
i» i§ll perfecţionarea organizării şi de dezvoltarea economiei na­
L -, “ - - .: i: • desfăşurării lecţiei la fiecare ţionale.
în întîmpinarea disciplină, modalităţile de In cadrul consfătuirilor au In pagina a IV-a
creştere a eficacităţii acesto­ reţinut în mod deosebit aten­
ra din punct de vedere in­ ţia lucrările secţiunii cadrelor
„Zilei metalurgistului“ formativ şi formativ. S-au didactice de ştiinţe sociale. Vizita tova
prezentat, de asemenea, mo­
Acestora le revine importan­
dele de lecţii, au fost anali­ ta misiune de a contribui la
zate, adueîndu-se contribuţii înarmarea elevilor cu concep­
proprii, unele metode şi pro­
Constructorii .. cedee ce conduc la dezvolta­ ţia materialist-dialectică de­ Ion GheorgheMaurer
spre lume şi viaţă, cu atri­
rea în mai mare măsură a
gîndirii elevilor, la stimularea butele moralei clasei munci­
toare, la crearea premiselor
lor în desfăşurarea activităţi­ pentru integrarea organică a în R. S. F. Iugoslavia
hunedoreni apropie profesorii, conştienţi, de răs­ tineretului în viaţa socială,
lor practice. învăţătorii si
formînd din acesta un parti­
punderea ce o au în pregăti­
rea pentru viaţă a tineretu­ cipant activ şi conştient la e-
lui, . au studiat şi dezbătut te­ dificarea orînduirii socialiste
pas cu pas actul final meinic programele şcolare, in- în patria noastră. /v
sistînd asupra capitolelor si
Discuţiile purtate în cele
cunoştinţelor nou introduse,
chibzuind asupra modalităţilor trei zile de dezbateri au re­ in Edifura politică a apăr uf :
liefat ca problemă esenţială
După cum se vede, ţinem şi realitatea profundă a sarci­ prin care vor integra organic necesitatea unei utile funcţio­
„cu dinţii" de numărătoarea nilor trasate de Congresul al noile cunoştinţe în ansam­ nalităţi a cabinetelor de ştiin­
noastră, deşi ştim foarte bine X-Iea şi Conferinţa Naţională blul materiei. ţe sociale din şcoli, combă-
că oamenii marelui şantier de a partidului, înfipte adînc în Un deosebit interes au stîr- tîndu-se aspectul de festivism
la Hunedoara vor demonta conştiinţa lor. Hotărîrea con­ nit măsurile luate de condu­ Nicolae Ce
schelele mult mai repede, iar structorilor * de a pune în ce domneşte în majoritatea
poimîine, sîmbătă, fonta va funcţiune furnalul nr. 9 în cerea partidului pentru îmbu­ dintre acestea. S-au făcut pro­
gîlgîi în furnal. Devotamentul cinstea „Zilei metalurgistului" nătăţirea în continuare a in­ puneri concrete pentru îmbu­
şi abnegaţia constructorilor reprezintă tocmai esenţa ade­ struirii tehnieo-oroduclive a nătăţirea lor.
hunedoreni au urcat pe cele ziunii lor la imperativele ma­ elevilor. Astfel, cei înscrişi „Cuvînfare la Consfătuirea de lucru
mai înalţe cote, spiritul în jore actuale. O altă latură a dezbaterilor
care s-a acţionat corespunde In aceste ultime ore, am la cuvînt au arătat că în anul a. vizat necesitatea, apropierii
pe deplin cu obiectivul actual putea spune, care au mai ră­ şcolar trecut, an de debut în predării acestor discipline de care a avut loc la C.C. al P.C.R."
al întregii naţiuni — de a se mas pînă la pornirea furna­ instruirea practică productivă, producţie, de viaţă, invitarea
finaliza cincinalul înainte de lului am vrea să subliniem un în unităţile şcolare din judeţ
termen. Ritmul înalt al lucră­ fapt. Intr-o zi, la banda de a- M. BODEA
rilor, imprimat de construc­ glomerare nr. 3, n-am putut s-au depus eforturi susţinute 8 septembrie 1972
tori, a răsturnat toate „pronos­ sta de vorbă cu nici un con­ în vederea asigurării unor
ticurile”, orice calcule ale structor, pentru că oamenii condiţii materiale corespun- (Continuare în pag. a 2-a)
hîrtiilor — chiar şi cele din erau ocupaţi cu pornirea pen­
graficele de execuţie — s-au tru probe a unor benzi trans­
dovedit a fi întîrziate faţă de portoare. Aşa ni s-a întîm-
voinţa şi capacitatea construc­ plat de foarte multe ori şi la
torilor. Aceasta demonstrează furnalul propriu-zis şi la ane­ CentertaryS comemorativ „Avram iaracu**
marea forţă de acţiune de ca­ xele sale. Oamenii n-aveau
re sînt capabili, în genere, timp nici măcar două-trei mi­
constructorii. Sub conducerea nute să stea de vorbă. încă
şl
Crişcior
T-a
oameni
încercată a partidului comu­ de pe atunci se contura, şi pricepuţi, Atelierele centrale continuă lucrează mulţi întrecere. harnici ei
într-o
Intre
şi
pasionantă
angajaţi
nist orice drum îndrăzneţ de­ din acest punct de vedere, se numără şi electricianul Dorcl Ometa. Modest şi conştiincios în GESTURI SI
vine neted, orice pisc — u- victoria strălucită pe care o muncă, bine pregătit profesional, el figurează în fiecare trimestru
şor de cucerit. Idei politice vor obţine constructorii. Aşa­ pe lista evidenţiaţilor in întrecerea socialistă, efectuind numai
majore, de mare actualitate, dar, dacă pe atunci puteam lucrări de bună calitate. In întîmpinarea unui sfert de veac de la
izvorăsc cu generozitate din foarte greu să „smulgem" cî- proclamarea Republicii, comunistul Dorel Ometa, împreună cu SEMNIFICAŢII ADÍNCI
actul muncii şi al dăruirii teva relatări oamenilor, în a- ceilalţi colegi de muncă se află angajaţi la îndeplinirea şi depăşi­
pentru înflorirea, deopotrivă,
ceste ultime... ore -este aproa- rea lună de lună a sarcinilor de plan, la transpunerea neabătută L-am văzut, duminică, pe de-a lungul anilor şi pre­ ceas de centenar. Lucrări
a patriei şi a vieţii- Aici, pe în viaţă a prevederilor Conferinţei Naţionale a partidului, contri­ lancu — lingă Horea, în fe­ zentate aici, în grupuri sau de valoare, apărute în aces­
şantierul colosului siderurgic, MARIN NEGOIJĂ buind astfel la efortul general al poporului nostru de a realiza restrele oamenilor, la Baia singure, ivindu-se din cer­ te zile sau prin ani, în a-
cincinalul 1971—1975 inainte de termen.
ca şi -oriunde în ţară, oame­ de Criş. Chipul lui, aureolat curi albe. Un fluier uriaş mintirea marelui crai al
Iată-1 pe vrednicul muncitor Dorel Ometa in exerciţiul func­ domină întreaga compoziţie, munţilor sînt grupate în
1
nii au demonstrat viabilitatea (Continuare în pagina a 2-a) ţiunii. de un veac. al cărui ultim
Foto : V. ONOIU sfert s-a petrecut în împli­ iar raze albastre, senine, u- jurul cifrei 100, împlinind,
nirea visurilor seculare ale nesc, ca într-un gînd de prin simplitatea şi frumuse­
neamului, apare la tot pasul împlinire, toate aceste ele­ ţea cadrulxd, semnul cinsti­
şi în Brad. înconjurat de mente. de produse rii profunde. Angajat plenar, alături de
Magazinul
gesturi simple de omagiere.
Şi tot de domeniul unor
Ochiul celui mai bun maistru Onorarea a oraşului i-a încadrat chi­ textile din oraşul vechi găz­ adinei semnificaţii se leagă ortacii întrecere cea mai lînără
la
de
Vitrina casei de cultură
mină din Valea Jiului, în ma­
duieşte, într-o vitrină impu­
deschiderea, la manifestări
în
rea
desfăşurată
30
zilei
De­
55 pul, străjuit de tricolor şi nătoare, chipul luminat al dedicate centenarului co­ întîmpinarea minerul de Constantin
cembrie,
de
tribumdui,
îmbrăţişat
frunze aurii de lauri, cu
memorativ, la Brad şi la
exemplară a versuri dîrze. evocatoare ale faldurile tricolorului. des­ DSva, a unor standuri cu Peloiu, de lună E.M. lună roa­
la
Livezeni,
raportează
de
prins dintr-un fundal stră­
vitejiei
şi
patriotismului
La
dele bogate ale strădaniei.
lancu.
cărţi
despre
e conştiinţa muncitorească“ angajamentelor său, ale dragostei cu care po­ fluier-simbol, anii 1872— Brad am găsit şi exemplare Foto : I. LICIU
lucitor şi unind, printr-un
porul îi înconjură aminti­
mai vechi, epuizate în alte
1972.
rea de legendă.
cu acelaşi prilej a ilustra­
La librăria din oraşul La artizanat, vitrina mini­ librării, şi tot aici vînzarea
LUPENI. După un bilanţ aturală şi-a găsit şi ea o
rodnic prin care şi-au ono­ vechi, vitrina de carte s-a modalitate originală de pre­ telor reprezentînd chipul ...............1
— Am avut şi avem rezul­ nivelul de pregătire, atît de poate să nu ne mîndrim de rat exemplar angajamentele transformat într-o veritabilă tribunului, alături de com­ Vremea
tate bune în muncă, s-au ară­ cultură generală cît şi nivelul roadele muncii noastre, ale co­ anuale, filatorii de la „Vîs- compoziţie dedicată Iancu- zenţă în zile de sărbătoare. plexul muzeistic de la Ţe-
tat aici, dar ştim bine că am politic şi ideologic. Aici, în lectivului schimbului nostru. coza" din Lupeni se ailă lui. De pe fundalul vitrinei, Un portret al eroului, stră­ bea. PENTRU 24 ORE
întîmpinat şi greutăţi în rea­ adunare — spunea comunis­ Aşa au discutat comuniştii ; angrenaţi în obţinerea unor dominat de figura eroului juit, aşa ca pe pereţii case­ Şi încă un amănunt: la
Vremea
cui
lizarea ritmică a planului, că tul Augustin Haiduc, şef de din organizaţia de partid ; noi realizări de prestigiu. (era de dorit găsirea unui lor din bătrîni, de o pan­ Baia de Criş, pregătindu-se cerul mai se mult menţine rece, că-i
noros.
Vor
mulţi dintre noi nu ne-am o- schimb la aglomeratorul 1 — schimbul B al aglomeratoru- ; Suportul îl constituie, în tablou mai reuşit) se răsfiră, glică tricoloră — e încon­ de sărbătoare, copiii ieşeau dea ploi slabe. Vintul va sufla;
norat responsabilităţile cu ca­ s-a dezbătut din nou această lui 1 de la C.S.H. în adunarea j primul rînd, depăşirea cu în diferite planuri, ,nume­ jurat de un ţăran şi o ţă­ seara trimişi de propriile potrivit din vest. Temperaturi-j
re sîntem investiţi. In aceas­ problemă pe care Conferinţa generală în care au dezbătut j 77 000 lei a angajamentului roase cărţi dedicate evocă­ rancă (păpuşi), flori, foarte lor gînduri să ude florile le minime vor fi cuprinse Intrej
5 şi 9 grade, iar maximele în-j
tă direcţie trebuie să acţione­ sarcinile ce le revin în lu­ ; anual la producţia globală, rii personalităţii revoluţio­ multe flori, blide, ştergare care au „răsărit" în zilele tre 9 şi 13 grade. Dimineaţa — |
ze mai, mult biroul organiza­ mina documentelor elaborate ; cu 372 000 lei la producţia narului de la 1848 ori eve­ cu pitoreşti motive naţiona­ acestei veri pe toate străzi­ ceaţă locală.
ţiei noastre de partid. Să in­ Adunarea generală a de Conferinţa Naţională a j marfă, cu 685 000 lei la pro- nimentelor istorice legate le, o revărsare de frumos, le, într-o revărsare de cu­ j
tensifice munca cu omul, să partidului.' Colectivul schim­ i ducţia marfă vîndută şi în- de generoasele sale avînturi. picurată cu migală în jurul loare, parfum şi bucurie. PENTRU URMĂTOARELE
aibă în atenţie disciplina de organizaţiei de partid bului B a răspuns prin fapte j casată, cu 1 leu faţă de an- Feţele laterale ale vitrinei celui sărbătorit de mîini Sînt gesturi simple, dar DOUA ZILE
partid, probleme legate de e- meritorii chemării pentru îm­ ; gajament, a reducerii chel- se întregesc cu reuşite ima­ măiestre, harnice. de semnificaţii adinei, îm­
tică, de conştiinţa muncito­ schimbul B de la bunătăţirea activităţii econo­ i tuielilor la 1 000 lei pro- gini legate de personalita­ Un gest similar la Deva, plinind pioase gînduri de Vreme rece, cu cerul schim-i
favorabil
rească. Pentru că un colectiv mice sub toate aspectele, fap­ i ducţie marfă. tea lancului. surprinse în — vitrina librăriei „Mihai 'cinstire. bător, potrivit din ploilor slabe.: i
vînt
nord-vest.
de muncă cu un nivel politic aglomeratorul 1 te concretizate în depăşirea diferite ilustrate, editate Eminescu“, gătită festiv la ILEANA LASCU Temperatura — uşor variabilă.:
şi ideologic scăzut nu poate planului cu 7 900 tone aglo­ l:::
obţine rezultatele scontate, al C. S. H. merat de bună calitate, în
oricît de „aşi" ar fi în mese­ substanţiale reduceri ale con­
rie unii din oamenii lui ! Tre­ sumului de cocs. Comuniştii
buie ca fiecare să înţeleagă Naţională a pus-o în faţa tu­ Adalbert Szabo, Edmund Sza- Consiliu! popular al judeţului Hunedoara Punctul de vedere al Republicii Socialiste
scopul muncii, de ce se cer e- turor comuniştilor, a întregu­ bo, Silvestru Avasiloaiei, Sa-
forturi, ce fel de eforturi se lui popor. Noi am propus aici va .Gavrilovici, Nicolae Teeru, Comitetul executiv
cer. In calitatea noastră de ca pînă la sfîrşitul acestui cin­ Nicolae Zugravu, Gheza Sza­ România cu privire la convocarea
comunişti avem obligaţia să cinal nici un comunist, nici bo, Vasile Chirvase, Ioan Hur­
antrenăm la o muncă conşti­ un salariat din schimbul nos­ muz, Dumitru Udeci, Constan­ DECIZIA Nr. 322/1972
incioasă şi pe cei în mijlocul tru să nu aibă mai puţin de tin Butoi, Ioan Stanca, Au­ Conferinţei mondiale de dezarmare
cărora ne desfăşurăm activita­ 7-8 clase. S-au creat condiţii gustin Haiduc, dinamizatorii
tea. De ce trebuie ca 99 la pentru cei ce învaţă, dar au întrecerii ce a ridicat pe loc Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului
sută din abaterile de la dis­ fost unii care n-au vrut să de frunte colectivul schimbu­ Hunedoara ; Cea de-a XXVI-a sesiune a marţi, 19 septembrie, ' la New stocuri de arme nucleare con­
ciplina muncii să le depisteze ţină seama de ele. Uite, tova­ lui B, se află şi în primele In temeiul dispoziţiilor art. 24 alin. 2 din Legea nr. Adunării generale a O.N.U., York. stituie o ameninţare tot mai
maistrul şi şeful de schimb ? răşul Ion Huluba, deşi e tînăr, rînduri pentru o exploatare 57/1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor popu­ dezbălînd chestiunea convocă­ Reprezentantul permanent al gravă pentru pacea şi securi­
Şeful de echipă n-are nici o are ceva peste 30 de ani n-a mai corectă a utilajului, pre­ lare, rii Conferinţei mondiale de ţării noastre la O.N.U., am­ tatea popoarelor, pentru însăşi
răspundere ? Doar el e cel ca­ mai vrut să-şi completeze stu­ venirea opririlor accidentale, D E C I D E : dezarmare, a adoptat o rezo­ basadorul Ion Datcu, a trans­ existenţa lor.
re trebuie să-şi îndrume oa­ diile. Eu zic că tovarăşul Hu­ repararea la timp a agregate­ Articol unic. Convoacă Consiliul popular al jude­ luţie prezentată de România, mis, la 13 septembrie 1972, Cheltuielile militare, care se
menii, să facă din fiecare e- luba şi alţii ca el să ia e- lor, întreţinerea corespunză­ ţului Hunedoara în cea de a XVI-a sesiune, pentru zi­ Mexic şi alte ţări, prin care printr-o scrisoare adresată se­ cifrează ia peste 200 miliarde
chipă un colectiv unit- Şi nu xemplul comunistului Dumi­ toare a maşinilor şi utilaje­ ua de 23 septembrie 1972, orele 8,30, în sala „Arta" toate statele au fost solicita­ cretarului general al O.N.U., de dolari anual, reprezintă o
numai şeful de echipă, ci fie­ tru Cuculici, care are 55 de lor în dotare — cerinţe viu din municipiul Deva, cu urmă tonii proiect de te să comunice secretarului „Răspunsul Republicii Socia­ grea povară pentru toate na­
care în parte trebuie să fie ani şi merge la şcoală, nu îi dezbătute la Conferinţa Na­ ORDINE DE ZI: general al O.N.U. punctele lor liste România privind convo­ ţiunile lumii, resimţindu-se tot
răspunzător de munca şi con­ e ruşine. Dimpotrivă. Obiecti­ ţională a partidului. 1. Raport asupra modului de aplicare a Legii nr. de vedere referitoare la Con­ carea Conferinţei mondiale de mai puternic în nivelul lor de
duita sa. Că mai sînt unii ca­ vele ce ni lp-am propus să — Eu aşa înţeleg, că tre­ 12/1968 cu privire la apărarea, conservarea şi folosi­ ferinţa mondială de dezarma­ dezarmare“. trai material şi spiritual.
re lucrează de mîntuială sub le realizăm nu vor avea fina­ buie să fim trup şi suflet a- rea terenurilor agricole şl cum se aduc la îndeplinire re. Opiniile şi sugestiile sta­ Prezentînd poziţia ţării Dezbaterile din cadrul Na­
pretextul că „nu mă vede litatea dorită dacă nu vom ac­ lături de agregate, ca ele să. măsurile luate pentru sporirea suprafeţei agricole. telor referitoare la convocarea noastre cu privire la cursa ţiunilor Unite pe marginea
maistrul”. Dar eu zic aşa că ţiona conştient, cu dăruire şi aibă o cit mai lungă exploa­ 2. Informare asupra modului de aplicare a Legii nr. Conferinţei mondiale de dez­ înarmărilor şi sarcinile majo­ punctului privind „Consecinţele
ochiul celui mai bun maistru abnegaţie. Dacă manifestăm tare pentru că cu ele ne rea- 9/1968 şi a Hotărîrii Consiliului de Miniştri nr. 1735/ armare urmează a fi exami­ re ale tratativelor de dezarma­ economice şi sociale ale cursei
e conştiinţa muncitorească. 1 Şi LUCIA LICIU 1968 cu privire la construcţia de locuinţe proprietate nate, în baza aceleiaşi rezo­ re, în răspunsul român se înarmărilor şi efectele sale
la această înţelegere nu pu­ mai multă dragoste faţă de a- personală- luţii, la cea de-a XXVII-a se­ arată : profund dăunătoare asupra
tem ajunge dacă nu facem gregatele cu care muncim, fa­ Deva, 11 septembrie 1972 siune a Adunării generale a Cursa înarmărilor şi îndeo­
mai mult pentru a ne ridica ţă de exploatarea lor, nu se (Continuare in pagina a 2-a) O.N.U., care se va deschide sebi acumularea unor imense (Continuare in pagina a 4-a)