Page 47 - Drumul_socialismului_1972_09

mxmGszsssstonszœi
DRUMUL SOCLALISMULUI @ Nr. 5 499 ® JOI 14 SEPTEMBRIE 1972

CONSILIUL POPULAR AL MULUL HUNEDOARA

Proiect de hotărîre

Consiliul popular al judeţu­ Propunerile pentru schimba­ nurile folosite neecohomic cum dentificărilor efectuate, vor
trebui să crească supralata
lui Hunedoara, analizînd ra­ rea categoriilor de folosinţă sînt: terenurile erodate, cele
portul Comitetului executiv cu agricolă vor avea în vedere cu exces de umiditate, tufări­ arabilă pînă la finele anului
privire la modul în care se a- folosirea completă şi eficientă şurile şi mărăcinişurile şi să 1972, pentru a fi luate în cul­
plică şi respectă dispoziţiile a fondului funciar şi vor fi se preocupe permanent pentru tură în anul 1973, cu 250 ha
Legii nr- 12/1968 cu privire la fundamentate prin studii de îmbunătăţirea structurii cate­ din care 82 ha la I.A.S. şi
apărarea, conservarea şi folo­ organizare a teritoriului, îm­ goriilor de folosinţă.' 168 ha la C.A.P.
sirea terenurilor agricole şi bunătăţiri funciare şi comba­ — întreprinderile agricole Pe unităţi sarcinile de creş-
cum se duc la îndeplinire mă­ terea eroziunii solului, precum de stat şi cooperativele agri­ terea suprafeţei arabile sint
surile cu privire la sporirea şi prin studii de profilare sau cole de producţie, potrivit i- următoarele
suprafeţei agricole ¡ alte documentaţii tehnico-e-
conomice.
Ochiul celui mai bun maistru „e" şi „i" din Legea nr. 57/ ART. 5. Posesorii cu orice — I-A.S. Simeria 25 ha, — C.A.P. Batiz 1 Va
In temeiul art. 14 literele
3 ha
— I.A.S. Mintia
ss 1968 de organizare şi funcţio­ titlu de terenuri agricole şi — C.A.P. Brad 32 ha. — C.A-P. Cărăstău 3 ha
— C.A.P. Căstău
2 ha
nare a consiliilor populare, membrii cooperatori care pri­ — C.A.P- Boşorod 3 ha — C.A.P. Dobra 1 ht
mesc pentru lucru suprafeţe — C.A.P. Burjuc 6 ha — C.A.P. Geoagiu 11 ha
de teren sint obligaţi să lu­
e conştiinţa mun H o t ă r ă ş t e : creze şi să cultive întreaga — C.A.P. Brănişca 1 ha — C.A.P- Hărău 15 ha
— C.A.P. Izvoarele
2 ha
— C.A.P. Beriu
1 ha
suprafaţă ce posedă sau li se
ART. 1. — In vederea apli­
cării unitare, corecte şi efi­ repartizează, cu respectarea — C-A.P. Buituri 2 ha — C.A.P. Leşnic 5 ha
— C.A.P. Nucşoara
2 ha
— C.A.P. Cigmău
1 ha
ciente a prevederilor Legii regulilor agrotehnice şi să a- — C.A.P. Cristur 2 ha — C.A.P. Pişchinţi 2 ha
(Urmare din pag. 1) goane — mărturiseşte şeful de tru Uderi, Constantin Ghibuş, ţul de cost, din eforturi pro­ nr. 12/1968 cu privire la apă­ sigure conservarea şi amelio­ — C.A.P. Deva 2 ha — C.A.P. Petreni 1 ha
rarea terenurilor prin lucrări
echipă Nicolae Teeru. de toti cei care au participat prii, obţinute pe secţie, la rarea, conservarea şi folosirea de îmbunătăţiri funciare. — C.A.P- Gîntaga 2 ha
— Fiecare am citit docu­ activ la adunarea generală a cele peste 300 tone de cocs terenurilor agricole, comitete­ Unităţile agricole vor lua — C.A.P. Haţeg 2 ha — C.A.P. Ribita 1 ha
Uzăm planul — e de părere mentele Conferinţei Naţionale, organizaţiei de partid din economisit, la calitatea aglo­ le executive ale consiliilor — C.A.P. Hăşdat 2 ha
şeful de echipă Sava Gavri- cunoaştem, am desprins în schimbul B. In cuvîntul lor, meratului. In aceste rezultate populare judeţean, municipale, măsuri de reducerea suprafe­ — C.A.P. Lunca 5 ha — C.A.P. Rişculiţa 1 ha
lovicl- Economiile cele mai bună parte sarcinile care ne comuniştii şi-au spus deschis se simte forţa comuniştilor orăşeneşti şi comunale vor ţelor ocupate de centre gos­ — C-A.P. Mesteacăn 1 ha — C.A.P- Rişca 4 ha
valoroase ale secţiei noastre revin. Ne dăm seama că a- părerea, au scos la iveală, cu din schimbul B, al căror nu­ lua următoarele măsuri : podăreşti, în special prin re- — C.A.P. Ohaba 1 ha — C.A.P. Răduleşti 1 ha
provin de la cocs. Economisi­ vem răspunderi mari, că tre­ curaj, lipsurile din activitatea măr depăşeşte 62 la sută din — Pentru amplasarea obiec­ strîngerea suprafeţelor destina­ — C.A.P. Orăştioara de Jos — C.A.P. Simeria 8 ha
rea cocsului să fie deviza fie­ buie să ne mobilizăm mult lor, s-au angajat să facă do­ totalul salariaţilor. Dar ca să tivelor de investiţii şi produc­ te pentru depozitarea furaje­ 1 ha — C.A.P. Sălaşu de Sus
căruia dintre noi. Şi aş mai mai mult pentru a le da via­ vada înaltelor calităţi munci­ realizăm obiectivele stabilite ţie agrozootehnice, social-cul- lor, a ariilor de treierat şi a — C.A.P. Orăştioara de Sus 2 ha
stărui asupra unui fapt care tă. Pentru că fiecare trebuie toreşti pentru ca sarcinile sta­ — şi unde îmbunătăţirea ca­ turale şi a liniilor electrice curţilor, 1 ha — C-A.P. Silvaş 3 ha
umbreşte munca noastră : ab­ să contribuim cu ceva, şi nu bilite să devină fapte. Dezba­ lităţii aglomeratului, respecta­ se vor destina şi aviza în pri­ — Se vor lua măsuri pînă — C.A.P- Peştişu Mic 7 ha — C.A.P. Strei 2 ha
sentele nemotivate. S-a arătat oricum — arăta aglomerato- terile s-au grefat pe proble­ rea normelor interne la gra- mul rînd terenurile situate în la sfîrşitul anului 1973 de — C.A.P. Ruşi 5 ha — C.A.P. Streisîngeorgiu
in informarea prezentată aici ristul Silvestru Avasiloaiei. Şi mele ridicării nivelului politic nulaţia cocsului şi a calcaru­ perimetrul construibil al ora­ defrişare a tufărişurilor, pomi­ — C.A.P. Rîu Alb 1 ha 2 ha
că printre cei care au absen­ grija pentru agregate trebuie şi ideologic al membrilor de lui, a parametrilor tehnici, şelor şi în vatra satelor şi nu­ lor răzleţi şi mărăcinilor de — C.A.P. Sălişte 5 ha — C.A.P- Turdaş 1 ha
tat nemotivat s-au aflat şi să fie pe prim plan. Aşa cum partid, pe disciplină sub toa­ creşterea capacităţilor de pro­ mai în cazuri excepţionale în pe terenurile arabile, care îm­ — I-A.S. Haţeg 25 ha — C.A.P. Sălaşu de Jos
membri de partid. E o pată pe noi avem nevoie de hrană şi te aspectele, pe îmbunătăţirea ducţie şi folosirea fondului de afara acestora, folosindu-se te­ piedică mecanizarea lucrărilor — C.A.P. Archia 1 ha 2 lia
obrazul organizaţiei noastre. curăţenie zilnică, aşa au şi calităţii aglomeratului şi re­ timp, munca politico-educativă renurile neproductive sau cele şi diminuează producţiile rea­ — C.A.P. Sălciva 3 ha
Şi nu avem dreptul, în calita­ ele nevoie de îngrijire. Eu aş ducerea consumului de mate­ ocupă un loc de seamă — tre­ de categorie inferioară. lizate. De asemenea, pe tere­ — C.A.P. Băcia 15 ha — C.A.P. Strei Săcel 2 ha
tea noastră de comunişti, să ridica aici şi problema grijii rii prime. Planul de măsuri a- buie ca fiecare dintre noi, co­ In cazul cînd nu pot fi evi­ nurile arabile cu exces peri­ — C.A.P. Bretea Rom. 5 ha
trecem cu vederea asemenea fată de oameni, de condiţiile doptat vizează sarcini concre­ muniştii, să facem din răspun­ tate de la amplasare terenuri­ odic de umiditate se vor exe­ — C.A-P. Boz 3 ha — C-A.P. Şoimuş 1 ha
abateri la cei ce poartă car­ noastre de muncă. Şi aş sub­ te pe care sînt chemaţi să le derea profesională şi politică le agricole, comitetele execu­ cuta arături in spinări. — C.A.P. Banpotoc 6 ha — C.A.P. Ţebea 2 ha
netul roşu. Noi aşa trebuie să linia aici problema prafului înfăptuiască toti comuniştii. pe care o avem o datorie de tive ale consiliilor (populare, Pînă la 1. IV. 1973 coopera­ — C.A.P. Bobîlna 3 ha — C.A.P. Zlaşti 1 ha
muncim şi să acţionăm, aşa din secţie' S-au făcut propu­ — Noi pornim în realizarea onoare. Numai aşa vom fi di­ împreună cu beneficiarii in­ tivele agricole de producţie şi
exemplu să dăm, incit absen­ neri, dar unele din ele au ră­ acestor măsuri de la rezulta­ namizatorii întrecerii, vom mo­ vestiţiilor, vor identifica sur­ I.A.S. pe ale căror terenuri — Organizaţiile socialiste eficientă a pămîntului în toa­
tele nemotivate de la lucru să mas doar notate pe hîrlie. te bune — spunea în cuvîntul biliza pe tovarăşii noştri la sele de recuperare a suprafe­ sînt depuneri de nisip şi pie­ care nu pot asigura punerea te unităţile agricole. Comite­
fie nu reduse, ci lichidate. Şi său .Gheorghe Ostafe, secreta­ ţelor afectate, care se vor re­ triş în urma revărsărilor în producţie agricolă a tere­ tele executive ale consiliilor
putem face acest lucru 1 Problemele grijii fată de muncă, întregul colectiv la în­ da producţiei agricole pe chel­ cursurilor de apă din anul nurilor ce le posedă sînt o- populare şi conducerile unită­
— Spunea tovarăşul Gavri- om, ca şi cele privind exploa­ rul comitetului de partid pe deplinirea sarcinilor. Pentru tuiala şi prin execuţia lucră­ 1970 trebuie să ia măsuri bligate să le predea spre cul­ ţilor agricole vor urmări per­
lovici că economisirea cocsu­ tarea raţională a agregatelor, aglomeratorul 1. Comuniştii, că, aşa cum spunea tovarăşul rilor necesare de către bene­ pentru înlăturarea acestora, de tivare fără plată unităţilor a- manent aplicarea în totalitate
lui să fie deviza fiecăruia din­ folosirea timpului de lucru au întregul colectiv din schimbul Nicolae Ceauşescu la Confe­ ficiarii investiţiilor. nivelare şi de executare a a- gricole vecine pînă cel tîrziu a prevederilor acestor docu­
tre noi. Foarte bine. Dar un­ fost viu dezbătute de dozato­ B şi-a îndeplinit cu răspunde­ rinţa Naţională a partidului, — Institutele de proiectare răturilor adinei în vederea o- la 1 noiembrie 1972. De ase­ mentaţii prin cuprinderea in
de e răspunderea unora din­ rul Constantin Turcin, de şe­ împreună cu beneficiarii de mogenizării stratului fertil, menea, beneficiarii de investi­ planurile de producţie anuale
tre noi? Vagoanele ce vin la re angajamentele îmbunătăţite eficienta strădaniei noastre, a investiţii vor trebui să propu­ pentru a putea fi cultivate. ţii care au expropriat tere­ a mijloacelor materiale nece­
primire nu sînt bine curăţate. ful de echipă Nicolae Teeru, luate, contribuind în mare membrilor de partid, va fi mă­ nă variante de amplasamente Pentru refacerea covorului nuri agricole vor trebui să le sare pentru realizarea acesto­
Degeaba facem economii la de aglomeratoristul şef Gh. măsură la realizarea celor 2,5 surată nu în vorbe, ci după care să nu afecteze terenurile ierbaceu păşunile şi fînetele lase în cultură şi în folosin­ ra.
slab productive situate pe te­
cocs, dacă noi îl lăsăm în va­ Budlhală, de lăcătuşii Dumi­ milioane lei economii la pre­ rezultatele muncii. agricole şi să reducă la stric­ renurile plane sau uşor în­ ţa proprietarilor pînă la ocu­ ART. 8. Pentru realizarea u-
tul necesar suprafeţele ce ur­
mează să fie ocupate. clinate, unde grosimea solu­ parea lor efectivă. nei evidente reale a întregului
înainte de ocuparea terenu­
fond funciar al judeţului, pi­
Liniile de transport şi de lui este corespunzătoare, vor rilor, scoase temporar din nă la sfîrşitul anului 1974 se
distribuire a energiei electri­ trebui să fie transformate în producţia agricolă, beneficiarii va termina introducerea lu­
ce se vor amplasa paralel cu arabil şi cultivate cu plante lucrărilor de investiţii vor în­ crărilor de cadastru funciar
căile de comunicaţii, cursuri de nutret. cheia cu deţinătorii acestora pe întreaga zonă cooperativi-
de apă, canale, diguri sau al­ Comitetele executive ale un proces-verbal de preluare zată, iar în continuare se va
pregăti baza materială necesa­
Constructorii hunedoreni apropie te limite oblígale, pentru a consiliilor populare vor lua din care să rezulte că terenul ră pentru introducerea aces­
nu Împiedica executarea me­
măsuri de a stabili şi delimi­
canizată a lucrărilor agricole. ta anual suprafeţe de păşuni este liber de culturi şi că nu tor lucrări şi în zona necoo-
se va deranja procesul de
— Toate documentaţiile de şi fineţe acoperite de tufări­ producţie pe terenurile veci­ perativizată şi in vetrele de
pas cu pas actul final expropriere şi scoatere din şuri şi mărăcinişuri care să ne, iar la expirarea termenu­ sat.
producţia agricolă — definitiv
fie defrişate şi curăţate prin
ART. 9. Comisia permanentă
sau temporar — vor trebui contribuţia în muncă a cres­ lui de închiriere, terenul va pentru agricultură şi silvicul­
fi redat agriculturii în starea
să fie avizate de către confú­ cătorilor de animale-
{Urmare din pag. 1) crează la montarea pîlniilor- tetele executive ale consilii­ Pentru sporirea producţiei lui iniţială tot pe bază de tură va controla modul cum
cîntar, acestea fiind ultimele lor populare respective indife­ de masă verde şi fîn de pe proces-verbal între beneficiar se aduc la îndeplinire măsu­
rile stabilite în prezenta hola-
şi deţinătorul terenului care
pe imposibil! Pe constructori utilaje nie instalaţiei de cocs rent de deţinătorul terenurilor pajişti se vor folosi în între­ va fi avizat de comitetul exe­ rîre şi va informa periodic
trebuie acum să-i privim doar, mărunt. Aici sînt prezenţi mon­ şi de natura obiectivului şi gime îngrăşămintele organice cutiv al consiliului popular Consiliul popular judeţean cu
fără să le răpim nici o secun­ torii din echipele lui Ioan care vor trebui să răspundă produse în timpul păşunatului, respectiv. Se interzice degra­ privire la constatările efectua­ i
dă din timpul care le* este a- Klein şi Mihai Diţ. de justa alegere a acestor completate Cu îngrăşăminte darea culturilor, iar în avize­ te în acest sens.
tit de necesar. Trecem,' deci, © Pe patul de turnare al amplasamente, chimice, în care scop între­ le eliberate de către organele ★ i
pe sub grinzi uriaşe şi porta­ furnalului se efectuează ulti­ ART, 2. Comitetele executi­ prinderea de îmbunătăţire şi agricole se va face menţiunea Comitetul executiv a! Con­
luri proaspăt tencuite, urcăm mele retuşuri la jgheaburile ve’ ale consiliilor populare şi exploatare a pajiştilor va în­ că terenul se va ocupa cînd siliului popular al judeţului
ziduri şi schele metalice şi de fontă şi zgură. Montorii conducerile unităţilor agricole scrie anual în planurile de ex­ este liber de culturi. In situa­ Hunedoara supune pe această
notăm... conduşi de maistrul Nicolae vor revizui pînă la data de ploatare suprafeţele ce se vor ţia cînd se constată că la ex­ cale discuţiei publice prezen­
31.111. 1973 reţeaua drumurilor
© Pe estacada buncărelor, Gîlvitu au terminat de mon­ comunale şi de exploatare a- fertiliza. pirarea termenului de închiri­ tul proiect de hotărîre, invi-
constructorii s-au împărţit pe tat şi jgheabul de zgură in­ gricolă existente luînd măsuri Pînă la data de 31. XII. 1972 ere terenul nu corespunde tînd masele largi de cetăţeni,
3 schimburi : primul de 12 ferior, aşezat in partea de sud pentru desfiinţarea celor inu­ se vor identifica şi propune a penlru a fi luat în producţia deputaţii, pe toti cei care se
ore, celelalte de cîte 8 ore. a furnalului. La un metru în tile şi reducerea lăţimii celor se scoate din fondul forestier agricolă, se vor aplica sancţi­ preocupă de apărarea, conser­
Deci, ziua solară are... 28 de urma montorilor vin zidarii strict necesare, redînd produc­ suprafeţele de păşuni şi fineţe uni celor vinovaţi de către or­ varea şi folosirea terenurilor
ore ! care îmbracă în „haină" de ţiei agricole suprafeţele de te­ care mai sînt înglobate în ganele împuternicite în acest agricole din judeţul nostru
© A fost decofrat ultimul cărămidă jgheaburile. Monto- renuri rezultate. mod greşit la acest sector. sens. să-şi spună cuvîntul, să-şi ex­
cadru din nordul estacadei. rii din echipa condusă de Amplasarea noilor drumuri In scopul eliminării excesu­ ART. 7- In vederea stabili­ prime sugestiile şi propuneri­
Tot in această parte, montorii Gheorghe Roşea se află în- comunale sau de exploatare lui de apă de pe terenurile a- rii şi aplicării măsurilor şi lu­ le, contribuind astfel la îmbu­
din echipele conduse de Cor­ tr-un stadiu avansat şi cu agricolă se va face urmărin- gricole, comitetele executive crărilor de folosire raţională nătăţirea măsurilor pe care
nel Cibian, Ioan Murin, Vasile montarea jgheaburilor pivotan- du-se ca traseul acestora să ale consiliilor populare şi a pămînlului, de prevenire şi urmează să Ie întreprindă în
Murin şi Nicolae Ştefoiu sînt te de zgură. parcurgă distanta cea mai conducerile unităţilor agricole combatere a eroziunii solului, acest scop Consiliul popular
spre finalizare cu lucrările de @ La epurarea fină, cu a- scurtă dintre obiectivele ce le vor lua măsuri de întreţinere precum şi de raţionalizare a al judeţului Hunedoara, mă­
montaj al căptuşelii metalice jutorul uriaşei macarale „P-H.", deservesc, să aibă o lăţime a canalelor de desecare exis­ drumurilor de exploatare a- suri care vor fi cuprinse in
de Ia ultimele două buncăre. montorii conduşi de maistrul minimă, să fie paralele cu li­ tente pentru a asigura func­ gricolă, pînă Ia sfîrşitul anu­ proiectul de hotărîre ce va ii
© Grinzile C. F. şi linia Gheorghe Mîtu au terminat mitele obligate (căi ferate, ţionarea lor în tot timpul a- lui 1974, Direcţia generală a supus sesiunii spre aprobare.
nului.
Propunerile vor fi trimise
C. F. sînt montate în întregi­ de închegat ultimele construc­ cursuri de apă, canale, diguri ART. 6. Pentru sporirea su­ agriculturii, industriei alimen­ sau depuse la comitetele exe­
tare şi apelor, prin Oficiul de
me şi verificate. Pe ele poate etc.) şi să respecte prevederi­ prafeţei agricole, îndeosebi a cadastru şi organizarea terito­
circula trenul de alimentare a ţii metalice — platforme şi le- documentaţiilor de organi­ celei arabile, posesorii de riului şi inginerii şefi din co­ cutive ale consiliilor populare
furnalului. scări, zare a teritoriului. terenuri sînt obligaţi să iden­ operativele agricole, va întoc­ judeţean, orăşeneşti şi comu­
nale pînă la data de 19 sep­
@ Au fost terminate înşire- © Centrala termoelectrică Se interzice crearea de că­ tifice şi să cultive toate tere- mi documentaţii de utilizare tembrie a.c.
tările cablurilor pe skipuri. III este terminată. Utilajele rări, poteci prin culturi, dru­
muri de exploatare agricolă sau
In prezent se fac rodaje aici, sale se află în faza ultimelor de altă natură in afara celor pre­
ca şi la toate utilajele de pe rodaje. văzute în proiectele de îmbu­
şantier. In probele de rodaj Aceştia sint, de fapt, ulti­ nătăţiri funciare şi de folosi­ Consfătuirile de lucru
I.amlnatorul Mlhal Atomi dc In laminorul <le slrmă din cadrul re raţională a terenurilor.
C.S.H. se bucură, clo stimă şi apreciere în cadrul colectivului In există o strînsă cooperare în­ mii paşi ai constructorilor
care lucrează. Argumentele : pasiune şi dăruire în muncă, corecti­ ART. 3. In vederea concen­
tudine şi autoexigenţă, Înalte calităţi morale de comunist. tre montori şi electricieni. spre cota finală. Vorba aceea : trării localităţilor şi a evitării
® In groapa skipului se lu- „Numai mîine nu-i poimîine!" risipei de terenuri agricole,
comisiile de sistematizare lo­ ale cadrelor didactice
cală vor revizui şi definitiva
pină la 1 august 1973 toate (Urmare din pag. 1) e necesar să efectueze cerce­ de tovarăşul Nicolae Andro-
delimitările perimetrelor con-
Genialii sef si economistul É CAP. treluie struibile şi vetrelor de sa­ pentru a susţine anumite lec­ tări sociologice pentru obser­ nache, şeful secţiei propagan­
varea problemelor locale, să
dă a Comitetului judeţean de
te şi vor urmări permanent
întreţină
permanentă o
în
partid ; „Probleme actuale ale
respectarea acestora. La am­
ţile economice, cadre din a-
plasarea noilor obiective ce ţii a specialiştilor din unită­ strînsă colaborare cu catedre­ istoriei P.C.R. şi creşterea ro­
le de ştiinte sociale de la
se vor construi se va avea paratul de partid, din dome­ I.M. Petroşani şi I.S. Hune­ lului conducător al partidului
în procesul făuririi societăţii
să narine efectiv la munca de conducere rînd a terenurilor libere din re să asigure în permanentă doara. socialiste multilateral dezvol­
niul culturii, ştiinţei, institu­
în vedere ocuparea în primul
te de învăţămînt superior, ca­
Un aport însemnat la clari­
tate", prezentată de cont. dr.
interiorul zonelor construite,
ca şi a celor din zonele desti­
probleme ce frămîntă cadrele
ţiile şi rolul lor în procesul
ceea ce este nou şi semnifi­
nate depozitelor sau ale dez­ contactul viu al elevilor cu ficarea şi cristalizarea unor Ionită Gheorghe ; „Contradic­
voltării industriale- cativ în întreaga noastră so­ didactice ce predau discipli­ făuririi societăţii socialiste",
fn condiţiile actuale, cînd respective şi o contribuţie tot dia, Toteşti etc. nivelul chel­ cheiat contracte cu organele ART. 4. Schimbarea oricărei cietate. Aceasta reclamă din nele sociale l-au avut în ca­ de conf. dr. Alexandru Flo­
activitatea cooperativelor a- mai ridicată la construirea tuielilor stabilite pe culturi de valorificare, fiind nevoite categorii de folosinţă agricolă, partea tuturor cadrelor didac­ drul consfătuirii expunerile: rian ; „Probleme ale politicii
gricole devine tot mai com­ fondului centralizat de produ­ se situează peste cel planifi­ să livreze produsele la achi­ indiferent de posesor, se va tice o temeinică şl permanen­ „Direcţiile principale ale per­ internationale a partidului şi
plexă, punindu-se cu maximă se agroalimentare al statului. cat. Spre exemplu, la coope­ ziţii, pierzind astfel cîte 0,10 face numai în baza aprobării tă pregătire profesională şi de fecţionării conducerii planifi­ statului“, de prof. Ionel Co-
acuitate problema valorifică­ Se constată însă că într-o rativa agricola din Hărău, în lei la kg. prealabile, obţinută de la or­ cultură generală. cate a economiei naţionale dreanu.
rii depline a potenţialului pro­ serie de unităţi agricole coo­ condiţiile nerealizării cu pesle O serie de neajunsuri, care ganele competente, stabilite Penlru a cunoaşte concret stabilite de Conferinţa Naţio­ In finalul consfătuirii a luat
ductiv al unităţilor şi gospo­ peratiste există situaţii care 70 de tone a producţiei de afectează negativ balanţa de prin lege. realitatea, profesorii şi elevii nală a partidului“, susţinută cuvintul tovarăşul Aurel Bul­
dăririi eficiente a fondurilor se află în contradicţie cu spi­ grîu prevăzute, cheltuielile la venitnri şi cheltuieli a unităţi­ gărea, secretar al Comitetului
materiale şl băneşti, sporeş­ ritul de bun gospodar, eviden­ cultura respectivă s-au depă­ lor, se întîlnesc şi in organi­ judeţean de partid. Vorbitorul
te simţitor răspunderea ca­ ţiind un slab aport al conta­ şit cu 13 000 lei. De aseme­ zarea activităţilor anexe in­ a apreciat modul în care s-au
drelor investite cu sarcina de bililor şefi şi şefilor de fer­ nea, la C.A.P. llia, Pricaz, dustriale. De pildă, la C.A.P. desfăşurat dezbaterile, care
a asigura conducerea treburi­ me la rezolvarea problemelor Sîntandrei şi altele cheltuieli­ Brîz.nic, Leşnic, Sîrbi, Pişchinţi, au constituit un bun prilej
lor obşteşti, de a participa la care privesc utilizarea cu ran­ le pe tona de produse legumi­ Brânişca, Clopotiva etc., aces­ penlru cadrele didactice de
luarea deciziilor care privesc damentul scontat a bazei teh- cole sînt cu mult depăşite. te activităţi nu se desfăşoară a-şi manifesta competenta si
activitatea economico-financi- nico-materiale, folosirea judi­ Ca urmare a recoltării cu în- în conformitate cu prevederile pasiunea în muncă, dragostea
ară a C.A.P. In contextul a- cioasă a fondurilor materiale tîrziere a legumelor, s-au sem­ legale, sectorul contabil neur- si responsabilitatea fată de
cestor imperative majore, a- şi băneşti, precum şi reduce­ nalat cazuri cînd acestea au mărind ca producţia respecti- viitorul tării, care este tinere­
pare cit se poate de eviden­ rea cheltuielilor de producţie fost valorificate cu preturi in­ \ă să se obţină în condiţii de tul.
tă necesitatea ca fiecare con­ — factori care condiţionează ferioare celor stabilite. Astfel, eficientă ridicată. In majori­ In continuare secretarul Co­
tabil şef şi şef de fermă să hotărîtor realizarea indicatori­ deşi cantitativ s-au predat tatea unităţilor amintite ca mitetului judeţean de partid a
vegheze In permanentă, in lor de plan. La o recentă a- produsele conform graficelor exemple negative atribuţiile subliniat cîteva idei importan­
cunoştinţă de cauză, la mobi­ naliză rănită de plenara Con­ încheiate, valoric nu s-au în­ contabililor şefi şi şefilor
lizarea tuturor rezervelor de siliului Uniunii judeţene a registrat rezultatele scontate. de ferme se rezumă doar la te reieşite din lucrările Con­
sporire a producţiei şi a ve­ C.A.P. s-au apreciat ca neco­ Din cauza necunoaşterii şi simpla înregistrare a docu­ ferinţei Nationale idei ce vi­
zează ridicarea predării ştiin­
niturilor, la folosirea cu chib­ respunzătoare aspectele întîl- neaplicării actelor normative, mentelor, lipsind intervenţia ţelor sociale la nivelul exi­
zuinţă a fiecărui leu, pentru nite la C.A.P. Sîntandrei, Tîm- a prevederilor contractuale, lor energică în urmărirea pro­ gentelor actuale, pentru înde­
ca astfel să crească acumulă­ pa, Bejan, Rîu Alb, Sînpetru, unităţile au fost păgubite cu ceselor economice, în preveni­ plinirea sarcinilor puse de
rile, avuţia obştească şi bu­ Rîu Bărbat şi altele, unde pro­ însemnate sume de bani de rea cheltuielilor neeconomicoa- E partid in fata tuturor lucră­
năstarea cooperatorilor. ducţia globală, raportată la către beneficiarii produselor se. torilor din domeniul ideolo­
Existînd o conlucrare fruc­ prevederile de plan, s-a înde­ livrate. Numai de la I.P.V.I.L.F., giei.
Este o cerinţă acută ca, ti- 8
tuoasă între conducerile uni­ plinit doar în proporţie dp la intervenţia organelor agri­ nînd seama de neajunsurile 8
tăţilor, cadrele tehnice şi con­ c î t e 30—82 la sută. Deficien­ cole judeţene, s-au încasat constatate, periodic, conduce- H Şcoala, ca principal factor
tabilitate, la cooperativele agri­ tele existente în gospodărirea peste 7 0 000 lei, reprezentînd de educaţie şi cultură, trebuie
cole din Simeria, Ostrov, Orăş- avuţiei obşteşti apar şi mai diferente rezultate de la însi- rile unităţilor agricole să fa- | să formeze un tineret cu un
tie, Lăpuşnic, Boz — să amin­ evidente dacă se are în vede­ lozarea şi sortarea cartofilor, că analize temeinice asupra B nivel înalt de conştiinţă ci­
tim doar citeva exemple — re faptul că la cheltuielile ma­ operaţiuni făcute de către co­ activităţii economico-financia- h vică şi de responsabilitate so­
se obţin an de an rezultate teriale de producţie s-au în­ operatori. re a C.A.P., ca sectorul con- R cială, care să cunoască temei-
tabil să-şi facă mai din plin
meritorii în privinţa valori­ registrat depăşiri nejustificate, Un alt aspect negativ s-a simtită prezenta în conduce- 8 nic politica partidului şi să
ficării superioare a rezervelor ceea ce atestă că nu se acor­ rea treburilor obşteşti, propu- i lupte cu abnegaţie pentru în­
de sporire a producţiei, toa­ dă atenţia cuvenită încadrării constalat la C.A.P. Geoagiu si făptuirea el, un tineret ani­
te acţiunile iniţiate şi măsu­ Sălaşu de Sus. Aceste unităţi, nînd măsuri care să vizeze | mat de un înflăcărat patrio­
rile aplicate vizînd progresul în limitele stabilite. Aşa se deşi au prevăzut in plan să obţinerea producţiei agricole i Competenţă .şl exigenţă — lată atributele principale ale activităţii maistrului Iile Manea de tism, cu concepţii filozofice,
unităţilor, ridicarea potenţia­ explică de ce Ia C.A.P. Hă- valorifice producţia de fructe în condiţii de eficientă ridica- ■ la „Marmura“ Simeria. Aparatul fotografic i-a surprins in limp ce ef relua controlul dimensional al etice şi estetice Droprii omu­
plăcilor dc marmură destinate exportului.
rolo : V. ON'OIU
lului economic al localităţilor rău, Sîntandrei, Pricaz, Liva- la fondul de stat, nu au în­ V. lui nou.