Page 5 - Drumul_socialismului_1972_09

!n zilele de 27 şl 28 octombrie 1072

Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu,

împreună cu tovarăşa

Elena Ceauşescu, va face

o vizită îi Luxemburg

'■ La Invitaţia Marelui Duce România, Nicoiae Ceauşescu,
Jean de Luxemburg şi a Ma­ împreună cu tovarăşa Elena
Ceauşescu, va iace o vizită
rii Ducese. Josephine-Charlot- oficială în Marele Ducat de
te, preşedintele Consiliului de Luxemburg, în zilele de 27 şi
Stat al Republicii Socialiste 28 octombrie 1972.

Lucrările Comisia pentru agricultură

mmtmmmmm iwrin ■ noua..—u.hiiiii ii ihibi i, ,^| şi silvicultură a Marii Adunări Naţionale
W i
M I
ANUL XXIV Nr. 5 489
S1MBÄTÄ 2 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
In ziua de 1 septembrie Permanent al Uniunii Naţio­
a.c., Comisia pentru agricul­ nale a Cooperativelor Agri­
tură şi silvicultură a Marii cole de Producţie, reprezen­
Adunări Naţionale a dezbă­ tanţi ai organelor agricole
tut, sub conducerea tovară­ din unele judeţe, preşedinţi
şului Dumitru Coliu, pre­ de asociaţii intercooporalisle
şedintele comisiei, raportul şi conducători de unităţi e-
Ministerului Agriculturii, in­ conomice intercooperatiste cu
dustriei Alimentare şi Ape­ profil zootehnic.
lor şi rezultatele analizei e- In cursul dezbaterilor s-au
iectuate dc comisie, asupra subliniat ritmul susţinut de
stadiului îndeplinirii progra­ dezvoltare a complexelor zo­
mului de dezvpltare a com­ otehnice intercooperatiste pre­
plexelor zootehnice inlercoo- cum şi rezultatele obţinute
Siderurgiştii din cele două citadele ale metalului celor două colective supune dezbaterilor CAILE PRIN peratiste şi a eficienţei lor e- de acestea în sporirea pro­
românesc sînt angajaţi cu fermitate şi responsabili­ CARE SE OBŢIN ACESTE REDUCERI, MIJLOA­ conomice. ducţiei animaliere prin creş­
tate la traducerea exemplară a sarcinilor Conferinţei CELE CONCRETE PRIN CARE SE ACŢIONEAZĂ Şl In afara membrilor comisi­ terea şi îngrăşarea intensivă
a animalelor.
ei, la lucrări au luat parte şi
Naţionale a partidului. In bătălia pentru înfăptuirea CARE DETERMINĂ EFICIENŢĂ IN MUNCA FURNA- alţi deputaţi în Marea Adu­ Deputaţii şi invitaţii s-au
cincinalului înainte de termen, eforturile celor două LIŞTILOR, OŢELARILOR, LAMINATORILOR. nare Naţională, care îşi des­ referit, totodată, la unele ne­
ajunsuri manifestate in acti­
făşoară activitatea în coope­
prestigioase colective de siderurgişti converg spre Avînd suport vasta experienţă dobîndită, relată­ rative agricole de producţie vitatea de investiţii şi în or­
asociate în unităţi intercoo- ganizarea producţiei în com­
realizarea unui obiectiv primordial al activităţii lor : rile de la Hunedoara şi Reşiţa, cuprinse în pagina a plexele zootehnice interpoo-
peratiste pentru creşterea şi
REDUCEREA CHELTUIELILOR MATERIALE, A CONSU­ doua, fac referiri asupra unor procedee de prelucra­ îngrăşarea animalelor. peratiste şi au tăcut propu­
Au participat Ion Moldo­ neri menite să contribuie la
MURILOR SPECIFICE DE METAL Şl COCS, PENTRU re economicoasă a metalului, explică „secretul" ob­ van, adjunct al ministrului a- ridicarea eficienţei economice
A DA O CIT MAI CONCLUDENTA EFICIENŢA ECO­ ţinerii unor importante cantităţi de fontă cu cocs e- griculturii, industriei alimen­ a acestora.
tare şi apelor, Severian Be- Concluziile şi propunerile
NOMICA ÎNTREGII ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE. conomisit, avantajele pe care le prezintă urmărirea Termocentrala Mintia. Operatorul principal de la camera ţie reanu, vicepreşedinte al Băn­ reieşite din lucrările comisi­
In ziarul nostru de astăzi, dialogul experienţei zilnică a costurilor de producţie. comandă combustibil, Remus Ianc, este apreciat pentru conştiin­ cii pentru Agricultură şi In­ ei vor fi înaintate Consiliu­
ciozitatea cu care îşi execută sarcinile de serviciu.
dustrie Alimentară, Ion O- lui de Stat.
prişan, membru în Biroul (Agerpres)
--------------------- ------------------------------------ ----------------------------------------------------- —V
]
j Lucrări perrôru C.F.4J. Hunedoara ;
!
ORĂŞTIE. De cîtva timp, la patru vagoane, iar lucră- j Mărturia condiţiei a femeii
j meseriaşii de la I.I.L. Orăş- rile Ia alte patru se află în- i
j tie prestează o nouă mun- tr-un stadiu avansat. Echi- i aici, se face cu mult suflet. trec lunar peste 5 000 de
Poale că aici, în secţia cu
i că : repară vagoane de ca- pa de lăcătuşi condusă de j 220 de salariate, ai cea mai — Dacă nu s-ar pune şi produse. Toate poartă sem­
j Ie ferată pentru C.F.U. Hu- Ioan Cristea s-a acomodat j concludentă mărturie a con­ suflet în muncă, poate că nătura ei: C.T.C. Şi-şi pune
i nedoara. Deşi sînt la înce- repede cu noua indeletni- ! diţiei de azi a femeii. Mun­ produsele realizate la noi semnătura cu mindrie. „La
«M COLECTIVULUI ESTE CMVUKÄIIAIIE i putui acestei noi îndeletni­ clre, care incumbă în ea i citorul e femeie, controlorul n-ar purta cartea de vizită cind s-a înfiinţat secţia n-am
noi nu sînt rebuturi. De
C.T.C. — femeie, maistrul —
ciri, rezultatele muncii îi
de care, se bucură — ne
j mulţumesc pe salariaţii de multă precizie şi măiestrie ; femeie, inginerul — femeie, spunea maistrul Margareta avut nici o reclamaţie".
Corpul mătăhălos al furna­ ţă — stîlpi, grinzi, canale. tolie şi Vasile Murin mon­ j la industria locală. Intr-un în executarea intervenţiilor j şeful secţiei — femeie. Ima­ Ciocan, şefa secţiei covoa­ In atelierul căciuli e zum­
lului, staturile zvelte ale cau- Constructorii din echipa lui tează construcţiile metalice j timp relativ scurt ei au e- ce se cer să fie făcute la ! ginea de aici ţi se lipeşte de re „Vidra". Deşeurile ce le zet de albine. In glasul ma­
perelor cu cupole argintii, Ioan Krich montează cofra- ale buncărelor de minereu şl xecutat reparaţiile capitale vagoane. retină cu întreaga ei încăr­ prelucrăm aici primesc ade­ şinilor de cusut, de croit, al
conul ameţitor de înalt al co­ jele la pîlniile buncărelor de cocs din sud. Mihai Diţ, îm­ cătură de tilcuri. vărate calităţi prin fantezia, celor de tuns şi de călcat,
şului de fum, clădirile compli­ cocs. Este aproape gata ridi­ preună cu oamenii săi, lucrea­ 220 de baticuri roşii cu ingeniozitatea, creativitatea 86 de femei se întrec cu
cate ale epurării brute şi fine, carea în roşu a cabinei ven­ ză la banda 98-99, de aductt- buline albe, 220 de halate al­ şi hărnicia femeilor noastre. timpul.
turnul de răcire, uriaşa esta­ tilatoarelor pentru răcirea ve­ une a minereului. Pînă în pre­ I bastre împrospătează cu ve­ In atelierul covoare, A- — Şi, lotuşi, care e cea
cadă pe care n-o poţi cuprin­ trei furnalului. Utilajele din zent au fost montate trei selia cromatică peisajul mun­ lexandra Ozan, Ileana Gî- mai harnică ? — întrebăm.
de cu privirea decît de la o această cabină sînt montate în tronsoane. Echipa lui Cornel Venituri importante din sectoarele i cii din secţia in cam hăr­ dea, Teiszler Margareta. Fe- — Toate — ne răspundă
mare înălţime — ţoale con­ întregime. Zidarii înregistrează Cibian montează construcţia nicia — acea hărnicie pro­ licia Fasole. Clara Androna- şefa secţiei Margareta Cio­
strucţiile de pe şantierul fur­ ritmuri intense şi pe platfor­ metalică a buncărului nr. 4, prie femeii — e la ea aca­ che, zeci şi zeci de femei can. Mi-e foarte greu să
nalului nr. 9 îşi dezvelesc fru­ ma furnalului. Ei zidesc, în din nord. Una din operaţiuni­ de producţie anexe j să. Şi din această, hărnicie fac artă din pătrăţele şi dau exemple. Sint una şi
museţea exterioară şi, mai prezent, patul pe care vor fi le de montaj complicate este ies, zilnic, sute de' carpete, triunghiuri colorate. imbi- una, şi toate la un loc un
i
ales, pe cea lăim'rică. In fie­ aşezate rinele. cea de la grinzile C.F. şi şina TOTEŞTI. Cooperativa cat pe acest an. Incubato- ■ huse pentru autoturisme, nindu-le in jocuri desprin­ adevărat roi de albine.
care, oamenii şantierului au Maistrul principal Teodor C.F. de pe estacadă. Aici ac­ i noastră — ne spunea tova- rut a adus cooperativei un ; căciuli, covoare, periniţe se din lumea fanteziei. Mii Imaginea de aici, ele la
„înmagazinat“ multă energie Malancea ne-a informat de­ ţionează cu succes montorii j răşul Pavel Turcu, preşedin- venit de 78 000 lei, iar prin ; din blană. E secţia covoare de pătrăţele, de triunghiuri secţia covoare „Vidra“ din
şi creativitate. Dacă am face spre ultimele succese Înregis­ din formaţiile conduse de Du­ j tele C.A.P. din Toteşti — confecţionarea snopilor de j „Vidra“, deschisă la Hune­ şi romburi trec zilnic prin Hunedoara, ţi se lipeşte de
abstracţie de schelele ce le trate de montorii şantierului. mitru Radu şi Nicoiae Ştefoiu. obţine venituri importan- fascine s-aif realizat 85 000 j doara, în anul trecut, în o- mîinile lor, căpătind forme retină cu întreaga ei încăr­
mai îmbracă încă, măreţia lor Echipa de montori condusă Unindu-şi ca şi pînă acum j te din sectoarele de pro­ lei. Din transporturi şi lu- i raşul unde se cerea atît de de covoare, huse, carpete. cătură de tilcuri. Poate şt
ar fi fără seamăn. Insă nu e de Francisc Banto lucrează la eforturile, acţionînd la unison ducţie anexe. Pînă în pre- crări executate în atelierul i mult crearea unor noi lo­ Teiszler Margareta laie în pentru că aici se „ţes" din
nevoie de nici un fel de ab­ platformele instalaţiei de cocs în scopul ■ urgentării tuturor j zent s-au realizat, din aces- curi de muncă pentru fe­ fiecare schimb alitea. pătră­ deşeuri, cu fantezie şi cu­
stracţie I De pe acum, sub mărunt. A început montarea lucrărilor, constructorii vor de fierărie s-au încasat a- i mei. ţele cite arc nevoie colega loare, autentice produse din
schele apar, cu fiecare zi mai căii skipului şi cît de curînd reuşi să termine la timp colo­ j te activităţi productive, ve- proape 15 000 lei. Pînă la j — Prelucrăm deşeuri. I- ei Elena Pavel de la maşi­ blană, dar mai cu seamă
mult, semnele certe ale victo­ urmează să fie montate închi­ sul siderurgic. Credem în i nituri care se cifrează la siîrşitul anului veniturile j deea creării acestei secţii na de cusut, ca să „ţese“ pentru că aici ai cea mai
riei finale. Constructorii apro­ zătoarele cu pîlnie ale insta­ forţa şi hărnicia constructori­ j aproape 190 000 tel, faţă de planificate vor fi cu mult j aici a fost cit se poate de trei carpete. Dar vrednicia concludentă imagine a con­
pie, cu paşi repezi, obiectivul laţiei. La estacadă, formaţii­ lor ! i 225 000 lei cît esîe planifi­ depăşite. binevenită — mărturiseşte Margaretei întrece aşteptă­ diţiei de azi a femeii. De
de forma şi esenţa lui finală. le conduse de Gheorghe Ana- MARIN NEGOIJĂ ....... 1 inginerul stagiar Bia Heger. rile. Ea scoate cFin deşeuri, la femeia muncitor, la fe­
— Dulgherii sînt antrenaţi Aş adăuga un fapt pe care in fiecare schimb, cu 2-2.5 meia inginer, iscusit şi pri­
in executarea multor lucrări kg mai multă mafcric pri­ ceput conducător.
de la casa troliilor, buncăre- l-am desprins din munca mă decît prevede norma.
le de cocs şi de minereu — producţia marfă. Aceste de­ de zi cu zi: tot ce se face Prin mîinile Rodicăi Clej LUCIA LICIU
arăta maistrul Nolică Mariş. păşiri se concretizează in li­
Cei din echipa lui Moise Fe- Sectorul de exploatare forestieră din vrarea peste prevederile pla­ J
lecki au lucrat în ultimele zi­ nului a sute şi mii de me­
le la staţia de pompe, unde tri cubi de buşteni, lemn de [.................“
au montat prefabricatele pen­ mină şi pentru celuloză, mii
tru acoperiş. De asemenea, la de tone de lemne de foc şi în cartierul „Dacia“ din Deva VREMEA .
casa troliilor au executat co- Dobra şi-a realizat planul pe 0 fugii alte sortimente. La obţine­
frajele pentru fundaţiile uti­ rea acestor realizări care si­ PENTRU 24 ORE
lajelor şi partea de rezisten- tuează colectivul sectorului S~a deschis o unlfafe pentru Vreme schimbătoare, cu ce­
© Producţia globală a nismelor din dotare — funi- Munca desfăşurată zi de zi de exploatare din Dobra în rul mai mult acoperit. Vint
iost depăşită cu 3 614 000 lei, culare, tractoare, fierăstraie pentru realizarea planului şi fruntea celorlalte colective reparat televizoare slab pină la potrivit clin nord-
iar producţia marfă cu mecanice şi altele — utiliza­ angajamentelor asumate în de muncă din cadrul U.E.I.L. vest. Temperatura uşor varia­
Festivalul „Simeon 4 841 000 lei. ® Au fost li­ rea cu eficienţă maximă a întrecere capătă mereu noi Hunedoara, aşa cgm s-a sub­ bilă, cu minimele cuprinse în­
tre 9 ţi 12 grade, iar maxime­
vraţi peste plan 2 134 mc timpului de lucru, exploata­ valenţe. Mobilizîndu-şi şi liniat şi în adunarea gene­ Pc ,măsura extinderii continue a cartierului „Dacia“, din le între 21 şi 23 grade. Dimi­
neaţa — ceaţă locală.
populaţiei
acestuia,
s-a
Fiorea Marian“ buşteni de diverse specii, rea cît mai judicioasă şi va­ mai mult forţele pentru tra­ rală a oamenilor muncii ca­ Deva, a creşterii numărului unităţi pentru reparaţia ivit tele­ şi PENTRU URMĂTOARELE
necesitatea
unei
deschiderii
1 569 mc lemn de mină, 725
re a avut loc de curînd,
ducerea în viaţă a sarcini­
lorificarea cît mai deplină a
intimpinarea
Venind
cerinţelor
mc lemn de răşinoase pen­ masei lemnoase sîpt cîţiva lor stabilite de Conferinţa şi-au adus contribuţia lucră­ vizoarelor. direcţie, în conducerea cooperativei cetăţenilor, in DOUĂ ZILE
meşteşugăreşti
această
Vremea se încălzeşte şl se a-
Vineri dimineaţa, la Su­ tru celuloză, 800 mc bile- din factorii care.au asigurat Naţională a partidului, pen torii din parchetul Prislop, „Mureşul“ a luat măsura înfiinţării unei asemenea secţii. meliorează. Cerul va li schim­
Zilele acestea noua secţie a început să funcţioneze după
ceava, a început cea de-a manele, 767 mc lemn pentru obţinerea de realizări caro tru ca planul cincinal să fie condus de maistrul Ioan Ne­ i următorul program : zilnic de la 0-12 şi 17-20, cu excepţia bător. Vîntul va sufla din
doua ediţie a festivalului de constmcţii rurale, 7 258 to­ ridică la cote superioare în­ îndeplinit în 4 ani si jumă­ gru, cei din parchetul Va­ zilei de luni, cind este închisă înainte de prînz. Cei patru vest. Temperatura minimă va
etnografie şi folclor „Si­ ne lemn de foc, 20 tone treaga activitate a acestui tate, colectivul nostru — ne lea Brazilor, condus de şelul j specialişti ce lucrează aici execută, la cerere, şi lucrări dc fi cuprinsă între 9 şi 12 gra­
de, iar cea maximă între 22 şi
meon Fiorea' Marian". Pres­ mangal de bocşe şi alte pro­ harnic colectiv de muncă, in spunea tovarăşul Emilian de parchet' Partenie Ancuţa, reparaţii ale televizoarelor la domiciliul solicitanţilor. 25 grade.
tigioasa mapifestare reu­ duse. întreaga activitate ce se des­ Butnaru, şeful sectorului de brigada complexă de muncă L...
neşte oameni de cultură şi făşoară în parchete, comu­ exploatare — datorită ran cu plata în acord global,
artă, folclorişti şi cercetă­ întregul colectiv de mun­ niştii sînt acei care mobili­ damentelor înalte obţinute condusă de Vasile Sofronici,
tori, reprezentanţi ai unor citori, ingineri şi tehnicieni zează şi însufleţesc în mun­ în exploatarea masei lem­ coloana de tractoare, condu­
instituţii specializate în va­ din cadrul sectorulu* de ex­ ca întregul colectiv de lu­ noase poate raporta că şi-a să de şeful de coloană lu Succes ansamblului hunedorean la Festivalul
lorificarea creaţiei popu­ ploatare a lemnului din Do­ crători, ei fiind prin propri­ îndeplinit încă de acum pre­ lian Oprean, întregul colec­
bra — unitate fruntaşă pe ile realizări un exemplu şi vederile de plan la produc
lare, precum şi numeroşi U.E.I.L. Hunedoara — se a- îndemn pentru toţi ceilalţi tia globală şi marfă pe pri­ tiv de salariaţi ai sectorului. folcloric internaţional „Toporaşul de aur“
rapsozi populari, solişti vo­ flă angajat cu întreaga sa salariaţi. mele 9 luni din acest an. A- Mîndri de realizările lor, ei
cali şi instrumentişti, po­ capacitate în lupta pentru Hărnicia în muncă, înalta cest colectiv are un avans muncesc’cu elan sporit pen­
îndeplinirea prevederilor ac­ responsabilitate de care dă iată de planul la zi de mai tru a adăuga realizărilor de
vestitori din principalele tualului plan cincinal înain­ dovadă acest colectiv bine bine de două luni. Numai în pînă acum altele noi, pen­
zone folclorice ale Moldo­ te de termen. Buna organi­ sudat se concretizează în re­ primele 7 luni din acest an tru a mări în continuare a-
vei de nord. zare a muncii în parchete, zultatele de prestigiu pe ca­ s-a înregistrat o depăşire de vansul luat faţă de plan şi
folosirea cu randament spo­ re le-a obţinut de la începu­ 3 614 000 lei la producţia gin pentru a încheia anul 1972
(Agerpres) rit a mijloacelor şi meca­ tul anului şi pînă în prezent. bală şi de 4 841 000 lei la mai devreme.
Recoltarea şi însilozarea furajelor - lucrări de maximă stringenţă
@ Toate furajele trebuie re o cit mai bogată bază fu­ care este însămînţat trifoi în cositul otavei şi miriştilor. pe toate cele 700 ha fineţe na­
recoltate, stiinse şi depozita­ rajeră, luînd măsuri pentru cultură ascunsă. Ţăranii coo­ La C.A.P. din Rîu de Mori turale. Şi în această unitate
te cît mai grabnic Ia fermele valorificarea tuturor surselor peratori continuă cositul mi­ sute de cooperatori se aflau cooperatorii lucrau cu mult
zootehnice @ Folosind po­ de nutreţuri de care dispun. riştilor de pe care se obţin la coasă şi la strînsul furaje­ spor la cositul otavei şi mi­
rumbul, ierburile, coleteie de In raidul întreprins în coope­ însemnate cantităţi de nutreţ. lor. Secretarul comitetului co­ riştilor.
sfeclă şi alte resturi vegetale rativele agricole din comune­ Intr-adevăr, sute de ţărani se munal de partid, tovarăşul In aceste unităţi, dacă în
să însilozăm cantităţi cît mai le Toteşti şi Rîu de Mori am aflau pe cîmp la coasă şi la Graţian Jurca, ne relata că ce priveşte recoltatul şi strîn-
mari de nutreţuri. întîlnit atît aspecte pozitive, strîns furajele de pe mirişti. în această unitate s-a cosit sul în clăi al finului rezultate­
cît şi unele aspecte negative. In acelaşi timp mecanizatorii otava de pe aproape 100 ha le sînt bune, nu acelaşi lucru
In realizarea programului Demn de apreciat este intere­ Gheorghe Clep şi Lăscuţ Bă- din c:eie 200 ha fineţe natura­ se poate spune în ce priveşte
de dezvoltare a zootehniei sul ce se manifestă în aceste lică, împreună cu alţi coope­ le situate în lunci. De ase­ transportul de pe cîmp al fu­
are, aşa cum bine se ştie, o unităţi pentru recoltarea şi ratori, lucrau de zor la recol­ menea, s-au cosit mari supra­ rajelor. In toate cooperative­
importanţă de prim ordin asi­ strîngerea tuturor furajelor. tarea şi însilozarea porumbu­ feţe de mirişte. le amintite majoritatea nutre­
gurarea unei bogate baze fu­ In toate cooperativele se obţin lui furajer la brigada din O activitate susţinută la ţului se află în cîmp şi nu în
rajere, capabilă să satisfacă mari cantităţi de furaje prin satul Cîrneşti. Această acţiu­ recoltarea furajelor am în­ depozitele de furaje ale fer­
necesităţile de hrană pentru recoltarea miriştilor pe care, ne s-a încheiat la brigada din tîlnit şi la C.A.P. din Ostrov. melor. La C.A.P. din Clopoti­ Ieri. au părăsit Deva. plecind spre Zakopane (R. P. Polonă) membrii ansam­
e
animalele cu care se intră în datorită, ploilor căzute după satul Toteşti — brigadier de Tovarăşul Gheorghe David, va nici măcar finul care se blului folcloric hunedorean ce va reprezenta ţara noastră la Festivalul internaţio­
iarnă, cil şi pentru cele care recoltarea păioaselor, au cres­ cîmp Trandafir Lăzăroni şi inginerul şef al unităţii, ne află pe cîmp în jurul fermei nal „Toporaşul de aur“.
trebuie să completeze efecti­ cut ierburile. De asemenea, brigada din satul Reia — bri­ spunea că au fost transporta­ nu a fost transportat, deşi de la In splendidul autocar pus la dispoziţie de O.N.T. se aflau vestiţii căluşari din
vele conform prevederilor de producţii bune de furaje se gadier de cîmp Victor Roşea. te şi depozitate peste 200 recoltare şi pînă acum a fost Boiu, dansatorii şi grupul vocal din Dăbîca, care alături de soliştii vocali şi in­
plan p° 1973. Asigurarea hra­ obţin si de pe miriştile de Din cele 500 tone de siloz tone de fînuri şi 400 tone de timp suficient. Transportarea strumentişti, aplaudaţi de nenumărate ori pe scenele judeţului sau în afara sa îşi
nei animalelor în perioada de păioase în care a fost însă- prevăzute în plan s-au realizat paie. Şi aici se lucra la cosi­ nutreţului din cîmp este tă­ vor îngemăna talentul şi efortul dind viaţă minunatului obicei „Nuntă pădurencas-
stabulaţie este impusă alît de mîntat trifoi în cultură as­ aproape 400. Preşedintele ne tul otavei şi miriştilor. La răgănată şi la C.A.P. din Sîn- că" în toată bogăţia şi ineditul său.
necesitatea de a spori efec­ cunsă. spunea că recolta de porumb munte mai sînt de cosit 25 petru, sat aparţinător de co­ La precedentele ediţii ale festivalului, artiştii români au avut evoluţii de pres­
tivele, cit şi pentru a se pu­ Preşedintele C.A.P. din To- fiind bună se vor realiza în ha de fineţe. Inginerul spu­ muna Sîntămăria-Orlea. In a- tigiu în întrecerea de anvergură cu formaţiile din alte ţări europene sau ale. lu­
tea obţine producţiile de car­ teşli, tovarăşul Pavel Turcu, plus încă 100 tone de siloz. nea că finul de pe această ceaslă unitate, majoritatea fu­ mii. Sarcina hunedorenilor va fi deci cu atît mai dificilă. Cil toţii şi-au exprimat
ne şi lapte planificate. ne relata că la dînşii s-au In cele trei cooperative a- suprafaţă va fi recoltat cît rajelor se află în cîmp. însă hotărirea de a fi mesageri' merituoşi ai folclorului de pe meleagurile noastre
Ţinînd seama de aceste sar­ strîns şi depozitat 100 tone gricole din comuna Rîu de mai grabnic. şi dorinţa de „a nu infirma tradiţia ca Toporaşul de aur să poposească din nou în-
cini, bunii gospodari se în­ trifoliene, precum şi 100 tone Mori se desfăşurau de aseme­ La C.A.P. din Clopotiva s-a tr-o vitrină românească“. Noi le dorim succes !
grijesc din timp să-şi asigu­ de nutreţ de pe miriştea in nea o activitate susţinută la cosit şi strîns în clăi finul de (Continuare in pagina a 3-a)