Page 50 - Drumul_socialismului_1972_09

Proletari din toate făriîe, uniii-văl
In cinstea celei

aniversări a proclamării Republicii

Numărătoare inversă pe Bilanţ rodnic la
ZILE şantierul furnalului nr. 9 C.S. Hunedoara

HUNEDOARA. „Să facem
ca lozinca „mai iute, mai
Prezent şi istorie vină lozinca tuturor orga­
bine, mai eficient" să de­
nizaţiilor noastre de par­
tid, a tuturor oamenilor
Ne aflam pe şantierul fur­ ani de la eliberarea patriei muncii" — sublinia tovară­
ANUL XXIV Nr. 5 500 VINERI 15 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI nalului" nr. 9 de la Hunedoara, de sub jugul fascist. şul Nicolae Ceauşescu la
într-unul din acele birouri im­ Maistrul Nicolae Gilvitu nu consfătuirea de lucru care
Bran
provizate din plăci de mela­ este filozof sau istoric, ci es­ a avut Ioc Ia C.C. al P.C.R.
mină. Pe o masă erau desfă­ te un om simplu, un meseriaş in zilele de 7 şi 8 septem-
şurate mai multe hîrtii şi destoinic, un comunist. Ceea | brie a.c. colective
planuri tehnice pe care un
Vizita de lucru a tovarăşului notînd din cînd în cînd în­ transmit bunurilor ce le creea­ I de muncă ale Combinatului
Prestigioasele
|
ce face el e firesc. Oamenii
constructor le urmărea atent,
i siderurgic Hunedoara au
ză o parte din energia şi for­
tr-un carneţel. Era maistrul
ţa lor, din fiinţa lor. înche­
j înţeles din această chema-
montor, Nicolae Gilvitu, o
mai veche cunoştinţă de-a ierea cu succes a unei lucrări i re necesitatea de a rezol-
| va mai repede problemele
trebuie
aşadar,
considerată,
noastră. II văzusem de repe­ ,,dată istorică", moment sem­ tehnice, de a introduce mai
tate ori în ipostaza aceasta nificativ din drumul pe care-1 rapid procedeele tehnologi­
de a-şi nota cîte ceva în car­ parcurgem spre viitor. ce moderne, pentru a con­
neţel. Nu-1 întrebasem nicio­
feri „cincinalului inainte de
NICOLAE CEAUŞESCU atunci în birou l-am rugat tîrziu, cartea „Istoria României termen“ o cit mai grabnică
...Răsfoind, cîleva zile mai
dată despre ce e vorba, însă
materializare.
in dale", am găsit scrise acolo
să ne spună.
Ca urmare, pe ansamblul
următoarele: „1960, august,
— Notez date istorice! —
încheierea construcţiei primu­
ne-a răspuns simplu, maistrul. lui cuptor „Martin“ de 400 combinatului se înregistrea­
ză o producţie industrială
— Ce istorie? — l-am în­ tone de la Hunedoara (prima suplimentară de aproape
trebat noi, sincer miraţi. şarjă de oţel la 3 octombrie 52,2 milioane lei, concreti­
— A furnalului pe care îl 1960)". Şi ne-am gîndit că la zată in producerea peste
construim aici. Cu timpul, o viitoare ediţie a cărţii vor prevederi a 16 500 tone
in judeţele Alba şi Hunedoara cînd a fost montată prima vi- pe marile platforme indus­ care mai mult de 6 800 to­
fontă, 21 300 tone oţel din
trebui inserate in ea şi În­
nimeni nu-şi va mai aminti
semnările multor oameni de
ne oţel aliat, 13 200 tone
rolă a furnalului, ori instala­
ţia de răcire, cînd a fost a-
In acest lei. angajamentul
prins focul, sau cînd au fost triale. laminate, 2 600 tone cocs.
Comunistul Nicolae Gilvitu
montate jgheaburile de zgură... este, fără îndoială, unul din­ anual Ia cocs şi laminate
Trebuie să ne amintim din tre oamenii care, prin acti­ a fost îndeplinit şi depăşii,
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cînd în cînd de ele, pentru vitatea lor, făuresc istoria iar la fontă şi oţel realizat
secretar general al Partidului Cuvintarea tovarăşului că aceasta înseamnă istoria rouă a patriei. în proporţie de peste 90 Ia
Comunist Român, preşedinte­ noastră. Prin munca lor zil­ sută.
le Consiliului de Stat, a făcut nică toţi oamenii făuresc, de MARIN NEGOITA
joi o vizită de lucru în jude­ fapt, istoria nouă a tării.
ţele Alba şi Hunedoa­ Interlocutorul nostru ne-a
ra, unde s-a intîlnit cu N I C O L A E CE citit cîteva din datele cuprin­
colective de oameni ai mun­ se in carneţel... Prima virolă
cii, a analizat in faţa locului a furnalului, cea de la vatră,
căile pentru înfăptuirea obi­ a fost montată în 7 mai 1971,
ectivelor stabilite de Congre­ la mitingul oamenilor muncii în ajunul semicentenarului
sul al X-lea al partidului, Partidului Comunist Român \
pentru făurirea societăţii so­ primul element de răcire din
cialiste multilateral dezvolta­ instalaţia de 1 000 tone a
te, pentru creşterea continuă din municipiul Alba Iul ia furnalului a fost montat în 5
a nivelului de viaţă şi civili­ octombrie 1971 ; focul pentru
zaţie al populaţiei. uscarea furnalului a fost a-
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Stimaţi tovarăşi, de partid, colectivele de oa­ cu care ati venit aici, se pare tribuie la ridicarea generală prins in ziua de 23 August
a fost însoţit în vi/ita pe care meni ai muncii se străduiesc că şi dumneavoastră vă anga­ a economici tării noastre, a ci­
a întreprins-o în unităţi eco­ Voi începe prin a vă adresa să obţină rezultate tot mai jaţi în această întrecere na­ vilizaţiei României, a bună­ 1972, cind s-au împlinit 28 de
nomice din judeţul Alba de dumneavoastră, tuturor locui­ bune în producţie. Dealtfel, ţională pentru a realiza pla­ stării şi fericirii întregului
tovarăşii llie Verdeţ, Miu Do- torilor municipiului Alba Iu- după cum am fost informai, nul cincinal în 4 ani şi jumă­ nostru popor. (Aplauze puter­
brescu şi Ion Dincă. lia şi ai judeţului Alba, un pe primele 8 luni întregul ju­ tate. Văd că faţă de munici­ nice, urale).
călduros salut din partea Co­ 4500 tone
La plecarea din Bucureşti, mitetului Central al partidului, deţ a îndeplinit în bune con­ piul Bucureşti v-aţi propus, în După cum ştiţi, in întreaga
pe aeroportul Băneasa, au a Consiliului de Stat şi a diţii şi chiar a depăşit sarci­ plus, ca realizarea cincinalu­ tară se desfăşoară o intensă
fost prezenţi tovarăşii Paul Consiliului de Miniştri al Re­ nile planului. Pentru toate a- lui în 4 ani şi jumătate să se activitate pentru a concretiza de cărbune
Niculescu-Mizil, Maxim Ber- publicii Socialiste România. ceste rezultate doresc să adre­ concretizeze în produse de noile sarcini suplimentare pe
ghianu, Petre Lupu, Dumitru (Aplauze puternice, urale). sez cele mai calde felicitări bună calitate. (Aplauze prelun­ următorii 3 ani. Trebuie spus
Popescu, Leonte Răutu, Gheor- muncitorilor, tuturor celor ca­ gite). că de pe acum s-au evidential peste plan
ghe Stoica, Ştefan- Voitec, Pe­ Mi-a făcut o deosebită plă­ re şi-au adus contribuţia la In unele din întreprinderile rezerve mari, că se relevă
tre Blajovicî, Miron Constan- cere să mă pot întîlni din nou aceste mari realizări şi să le pe care le-am vizitat astăzi condiţii pentru a se obţine
tinescu, Mihai Dalea, Mihai cu locuitorii acestui străvechi •irez noi şi noi succese. (A- am discutat cu conducerile îndeplinirea mai devreme a PETRIT.A. Numele şefilor i
Gere, Ion Stănescu şi Ştefan oraş, cu oamenii muncii din plauze puternice, urale). posibilităţile do a asigura o planului cincinal şi realizarea de brigadă Voicu Eugen, i
Andrei. întreprinderile pe care le-am Am vizitat, de asemenea, o devansare a realizării planu­ unei producţii suplimentare în Enache Chiriţă. Mihai Ţi- i
Vizita secretarului general al vizitat, din comunele şi sate­ întreprindere agricolă de stat, lui şi în ce priveşte punerea toate sectoarele de activitate, găieru, Vasile Avarvarei şi j
le prin care am trecut. Am
partidului în cele două judeţe am văzut cum se prezintă în producţie a ' noi Capacităţi.' inclusiv in agricultură. Aceas­ ale altor bravi mineri se j
constatat cu deosebită satis­
are loc la scurt timp de. la facţie avîntul minunat cu care culturile, am ascultat pe pre­ Sper că cele discutate aici, tă preocupare constituie o menţin cu constanţă pe ta- ;
consfătuirea de lucru de la şedintele consiliului intercoo- la Alba Iulia, cil şi la Aiud şi expresie elocventă a hotărîrii belul fruntaşilor. Ca urmare j
C.C. al P.C.R., în cadrul că­ muncitorii, ţăranii, intelectua­ peratist din Alba lulia care la Sebeş nu vor rămîne nu­ cu care oamenii muncii, fără a unei munci deosebite, i
reia s-a analizat modul cum lii, toţi oamenii muncii din a vorbit despre realizările mai angajamente, ci realmen­ deosebire de naţionalitate, e- pline de înaltă responsabi- !
judeţul Alba înfătuiesc hotă-
acţionează şi cum trebuie să cooperativelor ; într-adevăr, se te se va obţine o producţie difică noua orînduire, înfăp­ lilate, sectoarele din care j
acţioneze în viitor comitetele ririle Congresului al X-lea al pare că judeţul Alba se în­ mult sporită, ca de exemplu tuiesc societatea socialistă aceştia iac parte înscriu în i
partidului şi ale Conferinţei
judeţene, organele şi organi­ Naţionale din acest an. Rea­ scrie şi în domeniul agricul­ la otel de aproape 3 ori mai multilateral dezvoltată, fac totul dreptul realizărilor fapte j
zaţiile de partid din toate uni­ turii cu rezultate bune. De a- mult decît se gîndiscră iniţial pentru înaintarea cu paşi mai semnificative.
tăţile economico-sociale în ve­ lizările din judeţul dumnea­ ceea aş dori ca de la această tovarăşii să realizeze în 1975, repezi a României spre cul­ O cifră concludentă : sec- i
derea înfăptuirii în cele mai voastră şi din municipiul Alba tribună să adresez felicitări la fontă turnată de aproape mile înalte ale civilizaţiei si torul IV al minei, condus I
bune condiţii a hotărîrilor Iulia — în producţia indus­ călduroase lucrătorilor din a- 2 ori mai mult, precum şi Ia progresului socialist, ale bună­ de inginerul Marin Răduţ, j
Congresului al X-lea şi ale trială, în agricultură, în înfăp­ gricultură, tuturor cooperato­ alte produse. Sînt, desigur, stării şi fericirii. (Aplauze pu­ a extras de la începutul a- i
Conferinţei Naţionale a parti­ tuirea programului de investi­ rilor din judeţul Alba. (Aplau­ sarcini mari ; ne-am gîndit ternice ; se s c a n d e a z ă nului peste prevederi a- j La postul fle comandă al laminorului do slrmâ de la C. S.
dului, pentru realizarea cinci­ ţii prin construirea în ritm ze puternice, urale). însă că trebuie să vă venim „Ceauşescu-P.C.R."). proapc 4 500 tone de căr- j Hunedoara lucrează cu pricepere şi conştiinciozitate manevrantul
nalului înainte de termen. rapid a noilor capacităţi de După cum cunoaşteţi, Con­ în ajutor în mod concret, pen­ Partidul nostru se preocu­ bune. i principal Vasile Bălan.
.
.
..
.
.
.
.
.
..
Este încă o dovadă a consec­ producţie — sînt o dovadă e- ferinţa Naţională a trasat sar­ tru a putea realiza planul în . . . . . . . . . .. .. .. .. .. ... .. .. .. .. .. .. .. . ... . . . J
venţei cu care se aplică în locventă a felului în care în­ cini în vederea realizării mai 4 ani şi jumătate; de aceea pă continuu ca, pe măsura
tregul nostru popor da viaţă
viaţă noul spirit de muncă, politicii partidului comunist, devreme a prevederilor actua­ am căutat să stabilim şi prin dezvoltării producţiei, a spo­
ce mijloace să realizăm pla­
întronat în întreaga noastră văzînd în aceasta singura ca lului cincinal. Multe judeţe, nul în 4 ani şi jumătate. Est.p ririi venitului naţional, să
răspunzînd chemării organiza­
activitate politică, social-eco- le pentru asigurarea Dunăstă ţiei de partid din municipiul de înţeles că noi dorim ca crească şi nivelul de trai al
rii şi fericirii naţiunii noastre realizările suplimentare obţi­ poporului. Vedeţi cum însăşi Cantităţi suplimentare de produse
nomică de conducerea parti­ Bucureşti, şi-au luat angaja­
(Aplauze puternice ; se scan nute în îndeplinirea cincina­
dului, de secretarul său gene­ dează „Ceauşeii şl poporul") mentul de a realiza planul lului cu o jumătate de an mai in oraşul dumneavoastră se
ral, o confirmare a preocupă­ cincinal în 4 ani şi jumătate. făureşte o viată nouă — se agricole Ea fondul de stat
In toate cele şase între devreme să fie concretizate
rii statornice pentru a dez- prinderi industriale pe care După cîte am văzut în între­ în producţie fizică, în produ­ dezvoltă industria, agricultu-
le-am vizitat am constatat că, prinderile vizitate, după cele se care să exprime realmente Desfăşurind o activitate rodnică pentru plan. pină Ia începutul acestei luni, în­
(Continuare in pag. a 2-a) sub conducerea organizaţiilor ce citesc pe aceste pancarte valoare nouă şi care să con- (Continuare in pag. a 2-a) « valorifica superior potenţialul de pro­ treprinderile agricole de stat au predat
ducţie al intreprinderilor agricole de stat, suplimentar la fondul centralizat de pro­
lucrătorii din unităţile judeţului nostru au duse agroalimentare al statului 82 000 kg
reuşit să obţină producţii superioare pre­ carne, din care 31 000 kg carne de bovine.
vederilor de plan, contribuind astfel cu De asemenea, s-au livrat peste 1 295 000
insemnale cantităţi suplimentare de pro­ litri laple. Cu o contribuţie substanţială
duse la constituirea fondului centralizat la depăşirea indicatorilor de plan s-au
al statului. Astfel, este demn de consem­ înscris colectivele de muncă de la I.A.S.
nat că din sectorul producţiei vegetale Mintia, Haţeg, şi Simeria şi de la I.S.C.I.P.
s-au livrat în plus faţă de plan mai mult Orăştie. Militînd cu consecvenţă pentru
de 370 000 kg grîu, estimîndu-se ca şi la înfăptuirea obiectivelor pe care Congresul
porumb — cultură cu pondere în structu­ al X-lea şi Conferinţa Naţională a parti­
ra cerealelor — să se depăşească preve­ dului le-au pus în faţa unităţilor agricole
derile cu cel puţin 200 000 kg boabe. de stat, lucrătorii din I.A.S. depun eforturi
Rezultate care merită să fie evidenţiate stăruitoare menite să fructifice cit mai e-
s-au înregistrat şi în sectorul producţiei ficienl rezervele de sporire a producţiei
animaliere. Comparativ cu sarcinile de agricole.
începe un nou an şcolar
Cadrele didactice şi elevii ind asupra modalităţilor prin de electrotehnică, mecanică
au lăsat departe marpa şi care vor integra organic noi­ minieră ş.a.
munţii cu podoabele ce le-au le cunoştinţe în ansamblul
încîntat privirile şi i-a o- materiei. Şcoala noastră nouă slu­
dihnit o vară întreagă. încă Un deosebit interes au jeşte societatea şi de aici
cu mult înainte de deschi­ slîrnit măsurile luate de rezultă grija pe care trebuie
derea cursurilor elevii ve­ conducerea partidului pentru să o aibă profesorul pentru
neau să se intereseze de o- îmbunătăţirea în continuare larga lui informare asupra
biectele de învăţămînt pe a instruirii tehnico-producti- problemelor pe care le ridi­
care le vor studia în anul a- ve a elevilor. In anul şcolar că aceasta. Au trecut acele
cesta, de dascălii cu caro trecut, anul de debut al vremuri cînd profesorul pu­
vor învăţa, iar învăţătorii şi practicii productive, în uni­ tea să prezinte în (lasă a-
profesorii se străduiau să-şi tăţile şcolare din judeţul celeaşi cunoştinţe pe care
organizeze şi planifice acti­ nostru s-au depus eforturi le-a predat în urmă cu 10
vitatea în vederea îndeplini­ deosebite din partea statu­ sau 20 de ani. Elevii noştri
rii cu succes a sarcinilor noi lui, cadrelor didactice, unită­ trăiesc azi într-un mediu nou
puse în faţa şcolii de docu­ ţilor patronatoare în vede­ care, prin cărţile ce le au la
mentele Conferinţei Naţio­ rea asigurării unor condiţii îndemînă, prin discuţiile cu
nale a partidului, reflectînd materiale corespunzătoare. cei vîrstnici, prin film şi
cu răspundere asupra mij­ Astfel au fost amenajate şi televiziune se informează
loacelor prin care lecţiile să organizate peste 250 atelie­ permanent asupra progresu­
fie mai strîns legate de via­ re şcolare. In noul an va lui ştiinţei, aplicaţiilor pe
ţă, de producţie. trebui să consolidăm ceea care le au în viaţă noile ei
Pentru noul an şcolar au ce s-a cîştigat, şi, printr-o cuceriri.
fost revizuite sau elaborate colaborare mai strinsă dintre Evident, educatorul tre­
78 de programe şcolare, ca­ şcoală şi întreprinderea pa­ buie să !ie astfel pregătit in­
re cuprind cunoştinţe noi tronatoare, să ridicăm activi­ cit să poată da răspuns în­
corespunzătoare cerinţelor e- tatea tehnico-productivH din trebărilor pe care i le pun
tapei actuale de dezvoltare învăţămînt la un nivel su­ şcolarii, să le poată dezvol­
a şcolii româneşti. ta quslul pentru investigaţie,
învăţătorii şi prolesorii, perior. Este absolut necesar setea de a cunoaşte, să le
care simt marea răspundere ca măsurile iniţiate în vede­ formeze o pregătire la nive­
ce o au în pregătirea pentru rea creşterii numărului ateli­ lul cerinţelor epocii noastre.
viaţă a tineretului, le-au stu­ erelor şcolare cu încă 114 şi
diat cu atenţie şi dezbătut reprofilarea a 83 dintre ce­ Prof. VASiLE BLENDGA
temeinic cu prilejul recente­ inspector şef al
lor consfătuiri, insistînd asu­ le existente, să fie materiali­ Inspectoratului şcolar judeţean
pra capitolelor şi cunoştin­ zate in cel mai scurt timp a-
ţelor nou introduse, chibzu­ sigurindu-se primatul celor (Continuare in pag. a 4-a)
Caldâ şi entuziastă primire conducătorului partidului şi statului nostru la intrarea in judeţul Hunedoara.