Page 52 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 52
bbbwowww wMfwsms^BasoBfmssuarussBSXün &rmr3S3S3&&&
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 500 @ VlfsîER! 15 SEPTEMBRIE 1972
^mmtsmmsiimiswejassi
VIZITA DE LUCRU Â TOVARĂŞULUI
IN UDEŢELE ALBA Şl HUNEDOARA
J
(Urmare din pag. <l) calitatea produselor, de con Ceauşescu se opreşte cu in atît de pregătirea lor profesio
diţiile de muncă şi de viaţă. teres în faţa unor utilaje, se nală, cit şi de formarea lor
asigurat creşterea continuă a In discuţia avută cu condu interesează de calitatea pro politică, civică.
exportului. Circa 35 la sută cerea ministerului, cu specia duselor, de preţul lor de cost, 'Sînt vizitate, pe rînd, sec
din totalul producţiei se li liştii, secretarul general a in de stadiul îndeplinirii angaja ţia de prelucrări mecanice, în
vrează acum la export. O a- dicat să se pună accentul pe mentelor asumate. Secretaru zestrată cu maşini-unelte de
tenţie deosebită se acordă producţia de utilaje în ţară, lui general al partidului i se mare tehnicitate, halele do lâ-
gospodăririi materiilor prime, în întreprinderile ministeru .prezintă staţia-pilot a fabricii, cătuşerie şi montaj. Se subli
iniţiativa colectivului fabricii lui, pentru a se realiza ma aportul acesteia la asigurarea niază că în uzină se realizea
ca fiecare sector să lucreze şini cu caracteristici superioa ritmicităţii producţiei, a cali ză, în principal, utilaje şi pie
col puţin 4 ore pe lună cu re a căror capacitate de pro tăţii materialelor. Tovarăşul se de schimb pentru industria
materiale economisite s-a sol ducţie să fie de 3—4 ori mai Nicolae Ceauşescu apreciază materialelor de construcţii. In
dat cu o economie din care mare decît în prezent. rezultatele acestei staţii-pilot, legătură cu perspectivele care
pot fi confecţionate suplimen După vizitarea Sebeşului, atît în planul producţiei cît se deschid întreprinderii, se
tar cîte 20 000 perechi de cio unde a fost primit pretutin şi al calităţii, şi recomandă ca relevă că ea va avea, în anul
rapi pe lună. deni cu căldură şi sentimente asemenea unităţi de cercetare 1973, o nouă capacitate do
Pe parcursul vizitării secţii de adincă preţuire, oaspeţii să cunoască o mai susţinută 3 200 tone pe an şi că va a-
lor de fabricat şi finisat, to s-au îndreptat, cu elicoptere extindere şi în alte întreprin tinge în acest cincinal para
varăşul Nicolae Ceauşescu s-a le, spre oraşul Aiud, o altă deri, astfel încît acestea să metrii proiectaţi, urmînd să
adresat în repetate rînduri localitate aflată în plin pro treacă rapid de la etapa do producă în anul 1975 peste
muncitoarelor, s-a interesat ces de dezvoltare social-eco- cercetare şi experimentare la 10 600 tone de utilaje şi pie
de rezultatele ce le obţin, de nomică. producţia de serie. Sînt înfă se de schimb.
Conducătorul
întreprinderii
A ţişate, apoi, preocupările co arată că, însufleţiţi de hotă-
1rs oraşul Aiud lectivului privind creşterea rîrile Conferinţei Naţionale a
producţiei şi a productivităţii
muncii, realizarea unor piese partidului, de recomandările
de schimb în ateliere proprii. şi indicaţiile tovarăşului
Vestea sosirii tovarăşului în fruntea partidului şl a sta Muncitorii, tehnicienii şi ingi Nicolae Ceauşescu, muncitorii,
Nicolae Ceauşescu, a celor tului. nerii fabricii se angajează tehnicienii şi inginerii s-au
lalţi conducători de partid şi In numele comuniştilor, al să-şi mobilizeze forţele pentru mobilizat pentru găsirea de
de stat la Aiud, a pătruns li celorlalţi locuitori ai Aiudu- realizarea cincinalului în pa noi rezerve, în vederea rea
teralmente în fiecare casă. lui, Vasile Purdea, prlm-secre- tru ani şi jumătate, propunîn- lizării planului cincinal în pa
Oamenii muncii — români şi tar al Comitetului orăşenesc du-şi in acest sens devansa tru ani şi jumătate.
maghiari — vîrstnici şi tineri Aiud al P.C.R., urează tovară rea investiţiilor, lărgirea ca Secretarul general al parti
au ţinut să iasă în Sntîmpina- şului Nicolae Ceauşescu, ce pacităţilor de producţie exis dului este informat de inten
rea oaspetelui drag, să-şi ex lorlalţi conducători de partid tente, valorificarea superioară ţia de a se construi aici o tur
prime prin gesturi de tradi şi de stat, un călduros cuvînt a materiilor prime. nătorie proprie. Se naşte, por
ţională ospitalitate, prin ură de bun sosit. Un grup de pio Următorul obiectiv îl repre nind de la acest fapt, o discu
rile de bun venit sentimentul nieri oferă buchete de flori. zintă cea mai tînără unitate a ţie vie, plină de învăţăminte.
deosebitei bucurii, al mulţu In ovaţiile celor prezenţi, con oraşului — Uzina de utilaje Referindu-se la faptul că şi
mirii faţă de grija pe care ducătorii de partid şi de stat, — Alba Iulia. întreprinderea Metalurgica din
..inducerea partidului o poar se îndreaptă către întreprin Aiud, aflată aproape de Alba
tă dezvoltării armonioase a derea „Metalurgica". In ulti Aceeaşi atmosferă entuzias Iulia, îşi va construi o puter
tuturor localităţilor ţării, bu mii ani aceasta a parcurs cî tă o regăsim şi aici. Munci nică turnătorie, tovarăşul
năstării locuitorilor lor. Ei au teva trepte de dezvoltare, ca torii aplaudă cu însufleţire, Nicolae Ceauşescu indică să
venit să-l întîmpine pe con re au ridicat-o în rîndul celor scandează „Ceauşescu-P.C.R.", se treacă de urgenţă la o mai
ducătorul partidului cu con mai importante unităţi ale in „Ceauşescu-P.C.R. 1". fermă acţiune de specializare,
vingerea că dialogul direct, dustriei metalurgice. Profilată Insoţindu-i pe oaspeţi, di în aşa fel încît să fie concen
concret ce va fi purtat cu pentru Început pe realizarea In mijlocul energeticienilor de la Centrala termoelectrică Mintia. rectorul uzinei, Simion Stan- trate pe zone turnătorii de
prilejul vizitei, va constitui utilajului pentru turnătoriile ciu, prezintă cîteva date sinte mare capacitate, capabile să
un preţios ajutor în munca ce de oţel, producţie care în pre tice privind etapele de dez satisfacă cerinţele mai multor
o desfăşoară pentru traduce zent este de 17 ori mai mare voltare a întreprinderii, profi unităţi economice. La Aiud —
rea în viaţă a hotărîrilor Con decît în 1958, această modernă ză că pe lîngă produsele de 1977, astfel încît să poată li tuielile la 1 000 lei producţie dului, salutîndu-1 cu multă lul şi activitatea ei. Din cele a spus secretarul general al
ferinţei Naţionale a partidu unitate a realizat apoi diferite bază, întreprinderea produce vra piese de schimb nu numai marfă vor fi mai mici cu 20 căldură. expuse, reiese că temeliile a- partidului — se va dezvolta o
lui. construcţii metalice pentru o însemnată cantitate de pie pentru industria siderurgică, lei faţă de plan. De asemenea, Coloana de maşini intră în cestei unităţi au fost puse în puternică turnătorie. Atunci
Aiudul mai păstrează şi as industria siderurgică, iar de se de schimb pentru utilajele dar şi pentru industria con se vor realiza beneficii cu cir Alba Iulia, străveche aşezare 1969 şi că ea a început să pro de ce să mai învestim alte
siderurgice. Eforturile meta-
tăzi, după secole, caracteris aproape 10 ani — oţel eler- lurgiştilor sînt apreciate şi se structoare de maşini. De ase ca 500 000 lei mai mult faţă românească, cu vii şi profun ducă, cu o primă capacitate fonduri, altă forţă de muncă,
ticile edificiului urban medie tric. In cadrul planului de menea, a indicat să se treacă de prevederi. de rezonanţe în istoria şi cul de 2 500 tone pe an, în 1971. dacă avem posibilitatea să sa
val. Locuitorilor săi le-a fost dezvoltare a industriei meta indică să se dezvolte sectorul la extinderea atelierului de Se vizitează ferma zooteh tura ţării, care cunoaşte as Planul a fost realizat lună de tisfacem cerinţele întreprinde
mecanic, iar pentru îmbună
dat să se bucure, să se mîn- lurgice, această întreprindere forje. Puteti face proiectele nică. tăzi o impetuoasă dezvoltare lună, colectivul pregătind ast rii din Alba Iulia, şi ale alto
tăţirea organizării muncii, ini
drească văzînd cum lîngă ve a beneficiat de importante in ţierea unor schimburi de ex pînă la sfîrşitul anului, a Tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe multiple planuri — econo fel condiţiile necesare pentru ra, cu ajutorul turnătoriei de
chile clădiri au început să se vestiţii. Prin modernizarea şi spus secretarul general al par se interesează de metodele de mic, spiritual, social-edilitar. punerea în funcţiune a celei la Metalurgica ? Procedînd a-
înalţe în anii socialismului, dezvoltarea capacităţilor exis perienţă cu uzinele construc tidului, iar din 1974 să înce îngrijire şi furajare a anima In această zi de început de de-a doua capacităţi, în tri şa se va asigura creşterea ca
toare de vagoane, cu şantie
blocuri, cartiere moderne de tente, producţia întreprinderii peţi producţia. lelor, de preocupările pentru toamnă, bătrîna aşezare — mestrul III al acestui an. Prin lităţii, folosirea judicioasă a
locuinţe. S-a schimbat, de a- este în prezent de patru ori rele navale şi alte unităţi cu „Sînteţi de acord să dezvol sporirea numărului şi produc mult întinerită în anii socia darea ei în exploatare, se va cadrelor şi o strictă speciali
profil asemănător, în vederea
semenea, structura economi mai mare decît în 1966. tăm şi mai mult întreprinde tivităţii acestora. Gazdele in lismului — este în sărbătoare. înregistra o capacitate de pro zare. Acelaşi lucru — s-a a-
că. oraşul devenind cunoscut La sosirea în întreprindere, to mecanizării şi automatizării rea?"— se adresează secreta formează că dispun de o pu Pe frontispiciul clădirilor pu ducţie de 7 430 tone pe an, de rătat — este valabil şi pen
procesului de producţie. „In
nu numai prin vinuri, fructe varăşul Nicolae Ceauşescu este mai 1973, spune secretarul ge rul general unui grup de me- ternică bază de selecţie şi re blice, în balcoanele noilor utilaje şi piese de schimb. tru fabricile de oxigen.
şi struguri, ca altădată, ci mai Întâmpinat de Nicolae Agachi, neral al partidului, voi veni talurgişti. Cei întrebaţi răs producţie şi că din prăsilă blocuri, pe arterele principa Directorul Simion Stanciu sub Indicaţiile date de tovarăşul
ales prin produsele sale in ministrul industriei metalurgi pund afirmativ, îşi exprimă proprie vor spori în următo le, flutură steguleţe roşii şi liniază, de asemenea, că a- Nicolae Ceauşescu au pus în
dustriale. In locul fostului a- ce, de conducătorii întreprin să- văd progresele înregistrate satisfacţia pentru perspective-" rii ani efectivele cu circa 100 tricolore. Pe nenumărate pan ceastă uzină tînără are un faţa conducerilor ministerelor,
în acest sector".
telier de lăcătuşerie, s-a ridi derii, un mare număr de me- Discuţiile cu membrii con le ce se deschid întreprinde de animale. Pentru adăposti- carte sînt înscrise călduroase colectiv tînăr. Muncitorii, în a cadrelor de specialitate sar
cat o modernă întreprindere talurgişti. O companie a găr ducerii întreprinderii alternea rii. ..Avem puterea să facem cuvinte de bun venit condu cea mai mare parte prove cina de a rezolva într-un ter
metalurgică, iar nu departe de zilor patriotice şi detaşamen ză cu dialoguri vii, animate acest lucru. Vă asigurăm că rea lor se construiesc noi cătorilor partidului şi statului niţi din mediul rural, au fost men cît mai scurt această pro
aceasta, o alta de prefabrica telor de pregătire a tineretu între tovarăşul Ceauşescu şi vom face din întreprinderea grajduri în spaţiile existente nostru. Sînt urări care expri şcolarizaţi în întreprindere. blemă, de mare importanţă
te din beton, care aprovizio lui pentru apărarea patriei gruţţuril" de metalurgişţi din noastră una din cele mai pu între construcţiile ridicate pi- mă sentimentele de bucurie şi La locurile de muncă se poa pentru economie, pentru ra
nează şantiere de construcţii prezintă onorul. - - halele de producţie, privitor ternice''unităţi ale industriei nă acum. Secretarul general dragoste cu care mii şi mii te, -dealtfel, vedea o lozincă ţionalizarea investiţiilor. S-a
din întreaga ţară. Mii de lo In faţa unei machete, ing. la dezvoltarea întreprinderii, metalurgice !". al partidului se interesează de de localnici au venit să-i pri care exprimă grăitor preocu cerut să se manifeste o qri-
cuitori ai oraşului muncesc în Vasile Fufezan, directorul în îmbunătăţirea organizării mun Coloana de maşini se în procentul de natalitate reali mească, din toată inima, pe parea pentru formarea noilor jă atentă la amplasarea noi
atelierele autobazei, în între treprinderii metalurgice, pre cii, extinderea metodelor valo dreaptă către I.A.S. Aiud, La zat. La răspunsul că faţă de iubiţii oaspeţi. cadre: „Pentru comunist, tî- lor obiective, evitîndu-se dis
prinderile industriei locale, în zintă stadiul de dezvoltare a roase de lucru, folosirea de sosire, conducătorii de partid 75 la sută media pe ţară, aici In aclamaţiile entuziaste ale nărul de lîngă el reprezintă persarea lor, irosirea de for
unităţile cooperaţiei meşteşu întreprinderii şi perspectivele plină a spatiilor de producţie. şi de stat sînt întîmpinaţi de s-a realizat 81—82 la sută, mulţimii, sînt străbătute bule schimbul de mîine". Tovarăşul ţe, de fonduri.
găreşti, în unităţile întreprin de extindere pînă în 1975. A- Angelo Miculescu, ministrul tovarăşul Nicolae Ceauşescu vardele municipiului, coloana Nicolae Ceauşescu apreciază
derii de valorificare a legu lături de capacităţile existen In timpul vizitării noilor ha agriculturii, industriei alimen recomandă să se ia măsuri e- oficială de maşini oprindu-se, această grijă pentru califica Colectivul uzinei şi-a expri
melor şi fructelor. Două mari te, aici sînt în construcţie în le, aflate în construcţie, se tare şi apelor, de directorul ficiente pentru sporirea în apoi, la porţile celei mai mari rea viitorilor muncitori, ini mat angajamentul ferm de a
licee, o şcoală pedagogică şi că trei mari hale pentru con cretarul general este informat întreprinderii, ing. I. Corcea. continuare a natalităţii. întreprinderi din Alba Iulia — ţiativa ca tinerii să fie re nu precupeţi nici un efort în
vederea îndeplinirii exempla
una de educatoare cu limbă strucţii de utilaje siderurgice, că lucrările se desfăşoară po Această unitate reprezentati In continuarea discuţiei, a- fabrica de produse refractare, partizaţi pe lîngă muncitori
de predare maghiară, trei o turnătorie de oţel, o mode- trivit graficelor, iar unele o- vă a agriculturii dispune de dresîndu-se conducerii Minis unitate care înscrie viguros o- cu experienţă, pe lînqă comu re a obligaţiilor ce-i revin în
şcoli profesionale pregătesc în lărie. Prin intrarea lor în biective se află chiar în a- o fermă de cereale, una viti terului Agriculturii, secreta raşul pe coordonatele indus nişti, care să se preocupe acest an, în acest cincinal.
prezent peste 6 000 de elevi funcţiune, producţia globală vans. Tovarăşul Nicolae colă, una pomicolă şi o pu rul general al partidului a a- trializării.
în meserii potrivite dezvoltă a întreprinderii va creşte faţă Ceauşescu apreciază că sint ternică fermă zootehnică. De rătat că este necesar să se Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
rii viitoare a oraşului. de 1970 cu 265 la sută, iar cea condiţii să fie scurtată dura pe cele 600 ha cultivate cu adopte măsuri pentru folosirea şi de stat, sînt salutaţi de Ni La fabrica de porţelan
ceilalţi conducători de partid
La sosirea înalţilor oaspeţi, e oţel electric va spori cu ta lucrărilor, să fie folosit grîu, lucrătorii din această u- tuturor forţelor, a fiecărei ore
mai chibzuit terenul. Exami-
pe stadionul din Aiud, unde 9 la sută ; productivitatea nind posibilităţile existente, nitate au realizat o producţie de lucru pentru grăbirea strîn- colae Roşu, prim-secretar al
au aterizat elicopterele, s iacii va creşte cu 212 la secretarul general al partidu medie de 3 200 kg la ha, cu gerii recoltei, pregătirea şi Comitetului municipal Alba De-a lungul străzilor istori ticole decorative, bibelouri.
află un mare număr de oa ă. lui recomandă ca, in vederea 100 kg la ha peste prevederi, însămînţarea griului în tim Iulia al P. C. R., de Emil cului oraş, împodobite sărbă De la patru sortimente, cu
meni ai muncii, români şi ma Discuţiile continuă în hale- satisfacerii nevoilor atît ale la porumb se estimează o re pul optim. Mohai, directorul general toreşte, mii şi mii de locuitori cîte şi-a început fabrica pro
ghiari, veniţi să-l întîmpine le de producţie, Jn noile o- industriei metalurgice, cit şi coltă cu 400 kg la ha mai ma In drum spre centrul jude al Centralei industriale de din Alba Iulia fac o caldă pri ducţia, pînă la cele aproape
pe conducătorul iubit al par biective în consd ale construcţiei de maşini, re, la cartofi cu 2 000 kg. Se ţului, se străbat numeroase lo produse refractare Alba Iulia, mire oaspeţilor, tovarăşul 200 de azi s-au scris în bio
tidului şi statului, să-şi expri Secretarul gej 1 parti- noua turnătorie să-şi dezvolte prevăd, de asemenea, produc calităţi : Teiuş, Oiejdea etc. de membri ai conducerii fa Nicolae Ceauşescu, aclamă cu grafia tinerei unităţi economi
me sentimentele de stimă, de dului examinea; iodele de capacitatea la 100 000 tone, şi ţii bune de struguri şi fructe. Mii şi mii de oameni ai mun bricii, de reprezentanţi ai or căldură pentru partid, pentru ce frumoase pagini, mărturii
preţuire pentru activitatea ne muncă, organizai roducţiei, noua oţelărie de la 30 000 to Directorul întreprinderii îi cii au venit în întîmpinarea ganizaţiilor de partid, de masă conducătorul său. asupra hărniciei, priceperii,
şi obşteşti, de numeroşi mun
obosită pe care o desfăşoară dotarea fabricii. informea- ne în 1975, la 50 000 tone în informează pe oaspeţi că chel secretarului general al parti După ce muncitorii fabricii dăruirii în muncă. Este eloc
citori. Tinere oferă buchete de vent în acest sens faptul că
flori. de produse refractare şi ai u- în 1972 produsele fabricii de
întreprinderea îi întîmpină zinei de utilaj pentru materia porţelan au obţinut locul I la
pe oaspeţi cu ritmul trepidant le de construcţii au raportat concursul de creaţie organi
al muncii. O lozincă dă glas asupra realizărilor în produc zat pe centrala sticlă şi ce
angajamentului hotărît al co ţie, este rîndul colectivului u- ramică, dovadă a pasiunii şi
lectivului de a lucra mai bi neia din cele mai tinere uni talentului depuse de colecti
ne, mai eficient, în vederea tăţi economice — fabrica de vul de creaţie, preocupat de
înfăptuirii istoricelor hotârîri porţelan, a cărei construcţie a punerea în valoare a gene
ale Conferinţei Naţionale a început în 1969, fiind dată în roaselor surse de inspiraţie o-
partidului. folosinţă la întreaga capacita ferite de tradiţiile noastre fol
La începutul vizitei, tovară te la sfîrşitul lunii iunie a a- clorice.
şul Nicolae Ceauşescu, cei nului trecut, să-şi prezinte Se parcurg cîteva din prin
lalţi conducători de partid şi faptele de muncă. cipalele secţii ale fabricii —
de stat, sînt invitaţi în faţa In întîmpinarea secretarului secţia de fasonare, turnătoria,
unor sugestive machete, a u- general al partidului au ve secţiile de ardere şi decor.
nor semnificative grafice şi nit Ion Crăciun, ministrul in Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
panouri, unde li se dau am dustriei uşoare, Silvestru Mol- ascultă cu atenţie explicaţi
ple explicaţii privind dezvol dovan, directorul fabricii de ile ce se dau, se interesează
tarea actuală şi în perspecti porţelan, cadre de conducere de mersul producţiei, de
vă a acestui însemnat obiec şi specialişti ai întreprinderii. perspectivele întreprinderii. Se
tiv industrial. Gazdele arată Oaspeţii vizitează citeva din fac scurte popasuri în faţa
că deşi construită recent — secţiile principale ale fabricii, produselor aflate, multe, pe
în anul 1968 — fabrica şi-a sînt informaţi asupra preocu masa de lucru. Intr-o vitrină
cîştigat o bună reputaţie, ea părilor tînărului colectiv, asu sînt expuse cîteva din recen
fiind astăzi cea mai mare u- pra problemelor cu care acos tele realizări ale fabricii —
nitate cu acest profil din ţa ta este confruntat acum, la obiecte de porţelan care im
ră. Aici, se realizează anual început de drum. Directorul pun prin calitatea materialului,
peste 120 000 tone de produ întreprinderii exprimă cu a- prin frumuseţea şi simplita
se refractare, cu o întinsă u- cest prilej hotărîren celor a- tea motivelor decorative. Cu
tilizare în industrie. Principa proape 1 500 de salariaţi de deosebire se insistă asupra
lii beneficiari sînt combinate a înfăptui cincinalul în pa căilor de valorificare superi
le siderurgice de la Hunedoa tru ani şi jumătate. El arată oară a condiţiilor existente,
ra şi Galaţi. In scurtul timp că acest angajament este pe pentru îndeplinirea angaja-
care a trecut de la darea în deplin realizabil, că, deşi tî- .mentelor în întrecerea socia
funcţiune, întreprinderea din năr, colectivul fabricii are în listă. Directorul întreprinderii,
Alba Iulia a dat 550 000 tone credere — întreţinută şi de alţi specialişti informează pe
de cărămidă refractară, ceea rezultatele dobîndite pînă în conducătorul partidului că e-
ce reprezintă, în fapt, necesa prezent — în forţele, în posi xistă o puternică preocupare
rul integral de acest gen de bilităţile salo. Unul din moti în această direcţie. Numai
cărămidă pentru nevoile eco vele de mîndrie ale colectivu pînă la sfîrşitul acestui an,
nomiei noastre pe un an şi ju lui fabricii de porţelan este în în urma măsurilor întreprin
mătate. Oaspeţii sînt informaţi deplinirea inleqrală a anqaja- se, productivitatea muncii va
că fabrica se va extinde în mentelcr anuale, peste plan, spori cu încă 14 la sută, nive
continuare, pe harta sa, ur- încă de la 23 Auqust. Reali lul cheltuielilor se va reduce
mînd să se adauge, în actua zarea pînă în luna auqust a — faţă de realizările actuale
lul cincinal, o secţie de cără unui spor de producţie qloba- — cu încă 20 de lei la 1 000
mizi ultrauşoare — destinate lă în valoare de aproape un lei, se vor lua noi măsuri pen
izolaţiilor agregatelor termice milion lei, repre/entînd anga tru diminuarea pierderilor teh
— cu o capacitate de 2 000 to jamentul pe întreq anul. mă nologice, pentru recuperarea
ne anual. surile luate pentru creşterea acestora. O atenţie deosebită
Conducătorii de prtid şi de productivităţii muncii nrin- se acordă calificării şi ridică
stat vizitează cîteva sectoare tr-o mai bună organizare a rii calificării profesionale. De
de bază ale întreprinderii, în producţiei, o mai eficientă fo ai casta depinde nemijlocit ca-
mare parte mecanizate şi au losire a forţei de muncă ne lilatea produselor, valorifica
tomatizate. Se trece prin sec seama căreia se vor realiza rea plenară a capacităţilor u-
ţia de fasonare şi ardere, pe produse în valoare de peste mnne.
la cîteva cuptoare—tunel, 800 000 lei, mărirea livrărilor Dealtfel, din chemarea la în
unde se urmăreşte cu atenţie la fondul pieţei, reducerea trecere adresată de secţia mo
procesul complex de fabrica cheltuielilor materiale cu pe delaj tuturor secţiilor fabricii
ţie a cărămizilor refractare, ste 430 000 lei — iată cîteva se desprind cu limpezime o-
produse cu ridicate performan din izbînzile şi obiect vele ca bicctivele către care sînt în
!
te tehnice, ele rezistînd pînă re animă în activitatea sa în dreptate toate eforturile co
la temperaturi de 1 600 de treg colectivul fabricii. lectivului : depăşirea sarcini
grade.
De aici, prin incusinţa mem lor de plan, creşterea indice
Intrerupîndu-şi pentru cîte brilor colectivului — a cărui lui calităţii, reducerea orelor
va clipe activitatea, muncito medie de vîrstă oslo cu puţin de stagnare în producţie, im-
Tovarăşului Nicolae Ceauşescu ii este prezentată macheta Termocentralei Mintia. rii aclamă îndelung pe oas peste 21 de ani — iau drumul
peţi. T o v a r ă ş u l Nicolae pieţei articole de menaj, ar- (Continuare în pag. a 4-a)