Page 59 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 59
Proletari din foafe fările, unifl-vă!
Comuniştii, oamenii muncii hunedoreni au
o singură voinţă, o supremă hotărîre
Să dea viaţă, neîntîrziat, indicaţiilor
Îndemnurilor de mare preţ
Miiiai^girT 2 mm 11 iii Ml
transmise de tovarăşul
* ANUL XXIV Nr. 5 502 DUMINICA 17 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
Mae Ceausescu în cadrul A început
Memorabilei vizite de lucru efectuate \ nou! an şcolar
\ Sălile de clasă, laboratoa me avea, în această diminea
l ¡S rele, atelierele, bibliotecile ţă, în fiecare şcoală un plus
judeţul nostru! s cunosc din nou freamătul unei de robusteţe, adusă de bucu
ria semnificaţiei duble a zilei.
activităţi care se anunţă mai
„Deschiderea acestui an şco
laborioasă, mai plină pentru
\
tuziastă în care alături de
pentru miile de învăţători şi
\ tînăra generaţie, la fel ca şi lar are loc în atmosfera en
l educatori, maiştri şi profesori. noi, printre noi, se află con
Organizaţiile de partid, energeticienir, cipal. Tocmai aceasta ne Îndeamnă să a- Anul şcolar s-a deschis sub ducătorul iubit al partidului
minerii, siderurgiştii hunedoreni, toţi oa preciem cum se cuvine practica conduce cele mai bune auspicii şi nostru, tovarăşul Nicolae
menii muncii de pe aceste meleaguri au rii partidului nostru, a dumneavoastră, intenţii. Ceauşescu. începem un an
trăit, în aceste două zile, momente de mult stimate secretar general, de a vă Acest 15 septembrie 1972 şcolar pe care ne străduim
neuitat, de o mare încărcătură politică, sfătui în permanenţă cu membrii partidu a avut, în judeţul nostru, din să-l înălţăm la nivelul cerin
patriotică şi emotivă, care vor exercita o lui, cu poporul, de a face din fiecare vi colo de semnificaţia dintotdea- ţelor conturate cu clarviziune
nouă şi puternică influentă mobilizatoare zită un rodnic program de lucru, un dia una a începutului de an şco de Conferinţa Naţională a
în lupta şi munca pentru transpunerea log viu cu oamenii care participă cu în lar, o încărcătură emoţională partidului — spunea, în cu-
neabătută în viaţă a programului elaborat treaga lor capacitate de creaţie şi abne fără precedent. I-a fost confe vînlul de deschidere,' tovară
de Congresul al X-lea al partidului şi am gaţie la edificarea societăţii socialiste mul rită de prezenţa, în aşezările şa Ana Vlad, directoarea
plificat de Conferinţa Naţională din iulie, tilateral dezvoltate". Vizita secretarului noastre hunedorene, a tovară Şcolii generale nr. 1 din Dp-
pentru depăşirea prevederilor cincinalului. general, discuţiile cu oamenii muncii, cu şului Nicolae Ceauşescu, se va, — îndemnînd la o colabo
Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae organele colective de conducere, cuvîntă- rare fructuoasă a tuturor fac
Ceauşescu reprezintă — pe lingă cinstea rile rostite la adunarea activului de partid cretarul general al partidului, torilor : cadre didactice —
deosebită pe care o conferă judeţului şi din Valea Jiului şi la mitingul oamenilor conducător stimat şi iubit, în- părinţi — elevi“. j
locuitorilor săi de n avea în mijlocul lor muncii din Hunedoara constituie — prin tlmpinat cu entuziasm şi cal
pe conducătorul iubit al partidului şi sta marea bogăţie de indicaţii, recomandări şi dă preţuire de zeci de mii de In curlca şcotiL "Tţemurul
tului — o nouă expresie a permanenţei soluţii, prin observaţiile critice şi îndem tineri şi vîrstnici, bălrîni si clopoţelului a risipit liniştea
spiritului de muncă statornicit în întreaga nurile înflăcărate adresate —■ un vast pro copii. Cîţi copii n-au pornit, din vară, revărsînd zglobiii
noastră activitate politică, economică şi so gram de lucru, imediat şi da perspectivă, zurgălăi ai copilăriei în toren
cială de secretarul general al partidului, pentru organizaţia judeţeană de partid, în această dimineaţă sărbăto te de veselie şi bucurii. Şînt
de a se sfătui la fata locului, în toate pentru comunişti, pentru mineri, siderur- rească, cu cîte două buchete 1 200 de şcolari porniţi spre
problemele mersului înainte, cu cei care giştiţ. energeticieni şi celelalte detaşa de flori să le dăruiască celor
materializează sarcinile, cu poporul. Con mente muncitoreşti. dragi! „Vreau să-l întîmpin cunoaştere. Poartă pe chipuri
secventa acestui dialog se bucură de cea Energet’cienii de la Mintia au reţinut soare mult adunat din spuma
mai caldă apreciere, serveşte drept înalt recomandările tovarăşului Nicolae Ceauşescu pe tovarăşul Ceauşescu cu mării, de pe coamele munţi
model de stil de muncă novator, marxisţ- de a utiliza la întreaga capacitate agrega flori, eu nu l-am văzut pînă lor, de pe cărările vacantei
leninist. tele, de a folosi cît mai eficient combus Aspect de la festivitatea acordării distincţiilor siderurgiştlior hunedoreni. acum decît la televizor" —
„Ştim cu toţii, stimate tovarăşe Nicolae tibilul, precum şi toate posibilităţile exis mărturisea unul dintre miile fericite. Şi mult entuziasm.
Ceauşescu, cunoaşte întregul partid, între tente in întreprindere pentru sporirea gra L-am desluşit şi în mărturisi
gul popor, cît de drămuit este timpul dum de elevi, ieşiţi înaintea primu rea Ilenei Chichirez din clasa
neavoastră de lucru, cîte probleme, cite dului de mecanizare şi automatizare la lui sunet de clopoţel, la în- a VUI-a, secundul echipajului
manipularea acestuia.
sarcini aveţi de rezolvat — spunea la a- ZIUA METALURGIS tîlnirea cu conducătorul atît
dunarea activului de partid din Valea Jiu de devotat al destinelor noas LUCIA LICIU
lui primul secretar al comitetului ¡muni- (Continuare in pag. a 2-a)
tre. Cal de-al doilea buchet ILEANA LASCU
l-a dus în dar dascălului. Re
Incepînd din acest an, în foc a ţării au. luat loc ieri gice româneşti, al dezvoltării vărsarea de flori, de prospeţi- (Continuare in pag. a 3-a)
cea de a treia duminică a după-amiază un mare număr Hunedoarei siderurgice care,
lunii septembrie se va sărbă de muncitori, maiştri, tehnici prin grija neţărmurită a parti t
tori „Ziua metalurgistului“ — eni şi ingineri de la Combi dului a devenit citadela me
Au îndeplinit omagiu al hărniciei şi abne natul siderurgic Hunedoara, talului românesc, călind la
gaţiei în muncă a acelora ca Uzina „Victoria“ Călan, între şcoala ei muncitori şi specia
re plămădesc şi prelucrează prinderea de produse refrac lişti care se bucură de înaltă A A P Ă R U T
planul pe trei j metalul României socialiste.. tare Bani Mare, .Uzina de fier preţuire în colectivele în care
Prima sărbătorire' a „Zilei ' VÎahiţa. Âu fost prezenţi to lucrează,- tovarăşul Costache
metalurgistului" a însemnat varăşii Ioachim Moga, mem Trotuş, director general al ti
trimestre pentru siderurgiştii hunedo bru al C.C. al P.C.R., prim- Centralei industriale Hunedoa ERA SOCIALISTĂ
ra, a subliniat rezultatele bu
reni, pentru toţd salariaţii Cen secretar al Comitetului jude rr
tralei industriale Hunedoara, ţean Hunedoara al P.C.R., Ni ne obţinute în ultimul timp
HAŢEG. In 8 septembrie încă un prilej de evidenţiere colae Agachi, membru al C.C. de siderurgiştii hunedoreni,
membrii cooperativei meş a rezultatelor bune obţinute, al P.C.R., ministrul industriei hotărîrea lor de a munci mai
teşugăreşti „Retezatul“ din de angajare la înfăptuirea ne metalurgice, David Lazăr, Şte mult şi mai bine, de a da noi Revistă teoretică si social-
Haţeg, mobilizaţi şi îndru abătută a prevederilor Con fan Almăşan, secretari ai Co carate metalului hunedorean, *
maţi în permanenţă de or gresului al X-lea şi ale Con mitetului judeţean de partid, atît de preţuit în ţară şi peste
ganizaţia de partid, au reu Nicolae Moraru, preşedintele hotare. Vorbitorul a exprimat politică a Comitetului Central
şit să obţină un nou şl im ferinţei Naţionale a partidu ataşamentul fierbinte al side-
portant succes, îndeplinim lui, un prilej de manifestare Comitetului uniunii sindicatelor ¡rurgiştilor la politica înţeleap
du-şi planul Ia principalii a recunoştinţei nemărginite din metalurgie şi construcţia tă a partidului nostru, a dat al Partidului Comunist Român
indicatori pe cele 9 luni ale faţă de conducerea de partid de maşini, Gheorghe Vasiu, glas sentimentelor ce-i animă
anului în curs, cu 22 de pe oamenii muncii din cel mai
zile mai devreme. şi de stat pentru condiţiile prim-secrefar al Comitetului mare combinat siderurgic al
tot mai bune de muncă şi de municipal de partid Hunedoa A apărut „Era socialistă“ — porană" de Pavel Apostol.
Bilanţul pe cele trei tri ţării de a înfăptui preţioasele revistă teoretică şi social-po- Rubrica „Relaţia om-mediu”
mestre este edificator în viaţă ce le sînt asigurate. ra, reprezentanţi ai organelor indicaţii şi recomandări ex litică a Comitetului Central al este inaugurată de Florin Ior-
acest sens : 100,03 la sută In frumoasa sală festivă a locale de partid şi de stat. primate de tovarăşul Nicolae Partidului Comunist Român. gulescu prin articolul „Echili
valoarea producţiei marfă, casei de cultură din prima şi După ce a făcut un scurt In primul său număr, revis brul ecologic".
103,8 la sută livrări de Ceauşescu cu prilejul vizitei ta publică, sub titlul „Era so
mărfuri către fondul pieţei, cea mai importantă vatră de istoric al industriei metalur- de lucru efectuate în judeţul cialistă Ia început de drum", Intr-o altă rubrică a revis
131,2 la sută la desfacerea Hunedoara, în oraşul siderur- salutul adresat de tovarăşul tei — „Ştiinţă-învăţăminl",
mărfurilor cu amănuntul, Ordine şi medalii giştilor. NICOLAE CEAUŞESCU, se semnează Cristofor Simiones-
cu — „Fundamentarea legă
iar la încălţăminte de co Tovarăşii Nicolae Agachi şi cretar general al Partidului turii dialectice dintre învătă-
mandă indicatorul a fost Nicolae Moraru au făcut a- Comunist Român, preşedintele mînt şi economie“, Petre Rai-
Consiliului de Stat al Repu
realizat în proporţie de conferite mefalurgiştiior precieri pozitive la faptele de blicii Socialiste România. cu — „Biologia, încotro ?“ şi
100,07 Ia sută. muncă ale siderurgiştilor, le-au In acelaşi număr, Dumitru Iulian Ionaşcu „Filozofia
integrarea socială a tinere
Merită a fi subliniate, In Cu prilejul „Zilei metalur în muncă şi activitatea des recomandat să urmeze neabă Popescu abordează problema lui".
mod deosebit, eforturile de gistului", prin decret al Con făşurată în dezvoltarea indus tut indicaţiile şi îndemnurile „Reconsiderarea conceptelor La „Pagini de istor
triei metalurgice.
puse de cooperatorii din siliului de Stat, au fost con calde ale tovarăşului Nicolae perimate in cultura de masă“, Liveanu tratează in
ferite 120 ordine şi 250 me Au fost decoraţi melalurgişli iar Mihai Drăgănescu — „Ple
secţiile lenjerie, construcţii, de la Combinatul siderurgic Ceauşescu, adresate cu prile doarie pentru o ştiinţă a pro său „Despre istoriogf
1
prefabricate din beton, con dalii ale Republicii Socialiste Hunedoara, Combinatul side jul recentei întîlniri cu side ducţiei". Sînt publicate, de xistă între cele două
România, unui număr de 370 asemenea, articole semnate de mondiale“.
fecţii de serie, timplărie, rurgic Galaţi, Combinatul si rurgiştii, de a realiza sarcini
muncitori, maiştri, tehnicieni derurgic Reşiţa, Uzina meta Dana Voinea — „Ritmuri si Capitolul „Viaţa ii
Sculierul Livius Golcea, de la Atelierele centrale Gurabarza, reparaţii radio şi televizoa le trasate de partid, de a în
execută cu multă pricepere dispozitivele pentru confecţionarea şi ingineri, care lucrează în lurgică Iaşi, Uzina de prelu orientări în economie“ şi Con nală“ prezintă, sub
perforatorului de mină. Este in acelaşi timp un exemplu de con re şi altele. crare a aluminiului Slatina, făptui cincinalul înainte de stantin Florea — „Prototip al ra lui Eugen Pop, lup
duită in societate. Foto: V. ONOIU unităţi din industria metalur Uzina metalurgică de metale termen. relaţiilor viitoare dintre toate tică pentru noi struc
gică, pentru merite deosebite neferoase Copşa Mică, Uzina statele“. economiei în Chile.
„LAROMET" Bucureşti şi din La rubrica „Dialectica dez Rubrica „Din presa
alte întreprinderi. (Continuare în pag. a 3-a) voltării societăţii socialiste", lor comuniste şi mun
Ion Mitran semnează articolul ins'erează articolul lui
„Perspectivele naţiunii socia len „Capitalismul con
Cînd la C. A. P. Bretea Română nici un ha nu este liste“, iar Gavril Sztranyiczki şi schimbarea reVtf
.— „Natura şi mecanismul
La rubrica „Do
Intîlnire cu contradicţiilor In societatea se publică un artic
socialistă".
„Orientări în pregăti
In rubrica „Consultaţii" es
arat şt nici un kg de sămînţă condiţionată te inserat articolul „Marxis
Sala de festivităţi a Liceului pedagogic din Deva a mul şi lupta de idei conlem- (Continuare în pagina a 3-a)
găzduit aseară un mare număr de elevi şi profesori, parti
Se poate începe la timp cipanţi la întilnirea cu scriitorii Mihai Beniuc, Ana Blan-
diana, Ion Bănuţă, Romulus Rusan, Constantin Florea, Mi
lor
os
hai Gavril, Ştefan Popescu, Platon Pardău, Eugen Evu, Au- VREMEA Temperaturile 7 minime grade, iar
intre
cila
şi ii
relian Sîrbu. maximele intre 17 şi 21 grade.
In cadrul întîlnirii, ce se înscrie în şirul acţiunilor de
însomînfaful griului? dicate comemorării centenarului morţii lui Avram Iancu, PENTRU 24 ORE PENTRU URMĂTOARELE
DOUA ZILE
conducătorul revoluţiei de la 1848—1849 din Transilvania,
oaspeţii au citit din creaţia proprie, multe versuri purtînd Vreme relativ călduroasă, Vreme schimbătoare, cu ce
favorabil
Lucrătorii din agricultura teptări. Pentru anul următor, răturile, nu s-a tras nici mă Serioase semne du întreba amprenta omagierii „craiului munţilor". mai ales în cursul zilei. Cerul rul temporar noros, Vîntul va
ploilor
intermitente.
judeţului nostru cunosc că pe cooperatorii şi-au propus să car o brazdă pentru însămîn- re care se ridică la C.A.P. Au urmat discuţii care au abordat actul creaţiei, ele va ii mai mult acoperit şi vor sufla slab pînă la potrivit din
rioada optimă de însămîntare obţină o producţie cu 500 kg ţarea griului. Pînă la jumăta Bretea Română privind pregă mentele de tradiţie şi inovaţie, raportul scriitor-citîtor ş.a. cădea ploi temporare. Vîntul sud-vest. Temperatura — uşfir
variabilă.
va sufla potrivit din sud-est.
a griului este cuprinsă între grîu la ha mai mare faţă de tea lunii septembrie a.c., cu tirea insămînţărilor de toam
20 septembrie — 20 octombrie. cea realizată în acest an. Ce toate că în planul de măsuri nă nu-i îngrijorează cîluşi de
Neîncadrarea lucrării respec măsuri s-au întreprins însă adoptat la consfătuirea jude puţin nici pe tovarăşii de la
tive în aceste limité atrage în scopul atingerii obiectivu ţeană privind cultura griului consiliul popular comunal.
după sine scăderi apreciabile lui respectiv ? s-a stabilit ca toate unităţile Altfel nu se explică de ce
de recoltă, determinînd chiar Răspunsul la întrebare l-am agricole să termine condiţio practic, nu s-a întreprins ni
compromiterea ei. Acest ade aflat în discuţia purtată cu nalul seminţelor pînă la data mic pentru a asigura o teme
văr este bine ştiut şi de că inginerul şef al C.A.P., Vasile de 5 septembrie, la C.A.P. lie trainică recoltei viitoare
tre cooperatorii din Bretea Negrea. Bretea Română nu s-a selectat Ieşirea grabnică din impas
Română. Firesc era deci ca — Pentru a înlătura unele nici un kg de grîu (?). Incer- pune în faţa organizaţiei de
acum, cînd au mai rămas doar deficienţe semnalate în anii cînd să „justifice" îngrijoră partid din C.A.P. sarcina de
cîteva zile pînă la declanşa precedenţi, ne spunea interlo toarele rămîneri in urmă, in a interveni cu măsuri ener
rea îjnsămînţârilor, să fie fi cutorul, am căutat să facem ginerul şef ne spunea că ară gice în vederea mobilizării tu
nalizate pregătirile necesare o mai bună amplasare a cul turile nu s-au efectuat pentru turor forţelor şi mijloacelor
începerii acţiunii amintite. turii, în sensul că am exclus că: „terenul nu este încă e- de care dispune unitatea la
Rezolvarea unei asemenea cerealele păioase ca plante liberat de plantele premergă finalizarea neîntârziată a lu
probleme se impunea ca un de premergătoare. Ca urmare, toare, .iar seminţele nu s-au crărilor de eliberare, fertili
ziderat de maximă importanţă griul se va însămînţa după le condiţional deoarece unitatea zare şi pregătire a terenului,
dacă se are in vedere că în guminoase şi prăşitoare (po nu are selector". Interlocuto cît şi la pregătirea seminţe
acest an producţia medie de rumb şi cartofi). O altă mă rul ne relata că, deşi s-a sta lor. Urgentarea pregătirilor
grîu realizată de unitate s-a sură stabilită se referă la bilit ca in cursul săptămînii pentru însămîntările de toam
situat sub prevederile planu modul de folosire a îngrăşă care s-a încheiat să înceapă nă constituie o acţiune căreia
lui cu peste 300 kg la hectar. mintelor, avînd prevăzut să recoltatul cartofilor, coopera se impune ca şi organele a-
Pe tarlalele unde s-au aplicat folosim doze medii de circa torii nu s-au mobilizat la a- gricole judeţene să-i subordo
corect tehnologiile stabilite, 600 kg azotat şi superfosfat ceastă acţiune. In ceea ce pri neze întreaga lor activitate,
recolta a fost de 1 900 - 2 000 la hectar. veşte pregătirea seminţelor, ni să manifeste maximă exigen
tă faţă de înlăturarea neajun
kg boabe la hectar, ceea ce Referitor la stadiul pregăti s-a spus că în zilele următoa surilor care grevează desfăşu
atestă existenţa unui poten rilor făcute nu am putut nota re se va lua legătura cu baza rarea în condiţii ireproşabile
îmbinare născută din hărnicie şi dragoste de frumos, natura plantată de oameni Îmbrăţişează zvelteţea peisajului urba
ţial productiv ridicat, care în însă decit... intenţii şi promi de recepţie unde, probabil, se a lucrărilor din actuala cam nistic, crescut vertiginos la Hunedoara In ultimii ani.
să a fost valorificat sub ,aş- siuni. In ceea ce jiriveşte a- va fac« condiţionatul. panie agricolă. . -