Page 6 - Drumul_socialismului_1972_09

Bmsgffi5HPmgagEgB«Ba
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 489 ® SIMBATA 2 SEPTEMBRIE 1972

WWW—

Animaţi de hotărlrea de a
care o privim cu deosebită
Sn bătălia pentru intensifica întrecerea pentru concentrează eforturile spre gii noastre activităţi — de­ responsabilitate şi pentru vi­
clară — prim-malstrul Nico-
calitativă
îmbunătăţirea
a
creşterea şi perfecţionarea
lae Mărculescu, Erou al
încărcăturii, dozarea cores­
itor spune furnalistul Alexan­
calitativă a producţiei de punzătoare a şarjelor, ridica­ Muncii Socialiste. Am ana­ dru Hăşdăţeanu. De aceea,
rea temperaturii aerului in­
lizat zilnic modul în care
încă de pe acum ne pregă­
fontă, pentru reducerea con­
îndeplinirea sumului specific de cocs şi suflat, mersul uniform şi in- s-a realizat omogenizarea tim pentru extinderea folosi­
prin aceasta a obţinerii unor
rii oxigenului în elaborarea
importante economii, în lu­ fontei prin realizarea unor
mina sarcinilor trasate de HUNEDOARA noi instalaţii de insuflat. Vi­
Conferinţa Naţională a par­
cincinalului tidului, furnaliştii hunedoreni zăm un consum de oxigen
de 24-26 la sută, ceea ce va
conferă concludente materia­ duce la creşterea indicilo
r
lizări acţiunii declanşate de îmbinare organică a de utilizare a furnalelor du
a produce toată fonta peste
înainte de termen plan cu cocs economisit, con­ la 1,47 tone pe metru cub şi
zi, cit realizăm In prezent,
tribuind prin aceasta la în­
deplinirea înainte de termen metodelor clasice cu la 1.65 tone pe metru cub şi
zi. Paralel, o atenţie deose­
şi în condiţii de înaltă efi­ bită vom acorda mai judici­
cientă a prevederilor cinci­ oasei folosiri a gazului me­
nalului. procedeele moderne tan. Toate acestea vor deter­
REDUCEREA CH tre concretizate în produce­ mina ca în anul viitor să ob­
— Realizările secţiei noas­
rea peste prevederi a 7 600 ţinem mai mult de 7 400
tone cocs economisit, deter-
tone fontă cu cocs economi­ tensiv al furnalelor, insufla- compoziţiei chimice a încăr­
sit — declara ing. Alexe Do- rea gazului metan preîncăl- căturii şi am stabilit că minînd astfel ca valoarea
economiilor secţiei noastre
boli, adjunctul şefului sec­
MATERIALE - OBIECTIV j principal preocupările mani­ zit, îmbogăţirea cu oxigen a sortarea minereurilor între să se ridice la peste 4 mili­
ţiei I furnale — au suport
aerului insuflat şi alte pro­
10-45 mm are un efect ho-
oane lei.
festate' în vederea îmbină­ cedee. tărîtor în calitatea şi efici­ ...Este firesc să te gîndeşti
enta şarjei. De asemenea,
— Căile prin care secţia
rii în procesul de elaborare a Il-a furnale a obţinui pes­ unele calcule arată că prin la viitor. Sarcinile deosebite
a fontei a metodelor clasice te prevederi mai mult de creşterea bazicitătii la aglo­ pe care le-a trasat Confe­
rinţa Naţională a partidului
CENTRAL AL ÎNTRECERII j cu' cele mai moderne şi per­ 8 800 tone de fontă, în cea merat pînă la 1,40 am putea trebuie materializate cu con­
elimina prezenta calcarului
mai mare parte cu cocs e-
fecţionate tehnologii. Furna-
secventă şi competentă pen­
listii Ioan Dobre, Vasile
ţită a efectelor pe care le-au
Adespi, Nlcu Babarti, Con­ conomisit, studierea amănun­ din şarjă, fapt de asemenea tru a determina noi niveluri,
cu efecte substanţiale în di­
stantin Sofian, Petru Lipşa generat aceste eăi, ne-au de­ recţiile amintite. mai ridicate, pe treptele e-
t
şi Ioan Artean sînt doar terminat să luăm noi măsuri — Reducerea consumului xigentelor calitative din a-
* cîtiva dintre aceia care îşi pentru perfecţionarea între- de cocs este o sarcină pe cest cincinal.
i,_______
S arcinile privind redu­ derilor prin erupţii, scurgeri, timizăm procesul de încălzi­ L a furnale, la otelărie, urmărit aplicarea măsurilor cuitale. Aşa cum ne-a rela­ REŞIŢA
cerea consumului de
scoarţe etc.
tat şi secretarul comitetului
la laminoare, în cele­
re în cuptoarele adinei, să
tehnico-organizatorice a per­
angajează
în
lalte secţii ale combi­
metal
mis ca angajamentul luat în
— Progrese însemnate s-au
Andriţoiu, pe laminatori îl
mod deosebit activitatea co­ obţinut şi la noi — remarcă folosim raţional calibrele, natului, colectivele de mun­ intîmpinarea Conferinţei Na­ de partid din secţie, Nicolae
să asigurăm creşterea pon­
lectivelor de la otelăriile şi ing. Valeriu Martineac, şe­ derii lingourilor frezate la citori ingineri şi tehnicieni ţionale a partidului sa fie nemulţumeşte faptul că încă
laminoarele hunedorene. De­ ful secţiei laminor „650". cald, să ridicăm gradul de sînt preocupate îndeaproape înfăptuit exemplar, siderur- nu s-au găsit căi pentru ca
altfel, aceasta se reflectă Sn Spre exemplu numai prin scoatere de metal, bun pe to-- •să micşoreze costurile de giştii economisind pînă la şi linia fină să se înscrie în Spre succese
angajamentele asumate de laminarea la tolerante nega­ mijlocul lunii iulie 3.100 Io-, consumurile stabilite.
combinat pentru reducerea tive a profilelor pentru con­ ne metal. A doua este aceea — Faptul că în august li­
cheltuielilor materiale de strucţii economisim lunar "că" după marele forum al nia mijlocie a redus încăr­
producţie cu 15 milioane lei între 80 şi 120 tone de me­ partidului activitatea de Re­ cătura metalică cu 4 kg pe
fată de plan, în care econo­ tal. De asemenea, a scăzut ducere a consumurilor spe­ tonă laminată dovedeşte că de valoare
misirea metalului are o pon­ procentul pierderilor datori­ ECONOMIA DE MEIAl cifice s-a intensificat, au stă Sn puterea noastră să
1
dere importantă. tă îmbunătăţirii tehnologie ' fost găsite noi resurse pen­ stâpînim noile utilaje — a
— Cum se concretizează, de încălzire şi 'laminare. tru materializarea sarcinilor tinut să precizeze interlocu­
pînă în prezent, acţiunile în­ Pentru perioada rămasă stabilite. Din datele operati­ torul nostru. De aceea vom
ve primite în ultima zi a
treprinse pentru economisi­ pînă la a 25-a aniversare a insista şl în viitor pentru în înlocuirea
rea metalului ? — ne-am a- lunii reţinem că în august gospodărirea raţională a lin­
proclamării Republicii — a- H 2000 tone de metal în şarjă consumurile specifice au fost
dresat tovarăşului Ing. Sep- vînd în vedere şi prevede­ reduse în toate secţiile. La gourilor Dar, consider că
timiu Popa, şeful serviciului rile pe 1973 — ne propunem la oţelăriile hunedorene prin dimi­ otelărie, la fiecare tonă de trebuie perfecţionat şi sis­
tehnic al combinatului hu- să punem în valoare noi re­ otel s-au folosit cu 4 kg mai temul de cointeresare ma­
nedorean. zerve. Mă refer Sn special nuarea pierderilor tehnologice putină fontă şi 9,25 kg mi­ terială. Aş dori să ştiu cum cocsului metalurgic
— Atît în otelării cît şi la reglafea optimă a caje- nereu de decarburare. La la­ se rezolvă această proble­
Ia laminoare, toate consu lor după schimbări pentru a H Reşiţeniî au economisit 3100 minoare încărcătura metalică mă la Hunedoara.
rnurile specifice s-au redus a fost micşorată cu 11,25 kg, Un capitol distinct in eco­ La Hunedoara şi Reşiţa se urmăreşte în permanenţă
fată de normele prevăzute evita rebutarea unor bare, nomisirea metalului îl con­
îmbunătăţirea tehnologiei de tone de metal la linia reversibilă, cu 11,35 stituie reducerea rebuturilor. depistarea unor noi mijloace de economisire a cocsului. In-
Pe 7 luni, aceasta echivalea­ A kg la linia de tablă, cu 4 trucît în cadrul acestui dialog s-au mai relatat din meto­
ză cu economii de ordinul a laminare a profilelor faso­ H In secfiiie de laminoare din kg la linia mijlocie şi cu 3 In fiecare secţie au fost re- dele folosite de f urn al işti pentru a diminua cantitatea de
2 000 tone metal in şarjă la nate, creşterea răspunderii e- kg la bandaje. analizate cauzele pentru care cocs consumată, ne-am adresat de astă dată altor specia­
otelării şi aproape 700 tone chipelor care lucrează la cele două combinate, consumurile — Ne bucurăm că obţinem se mai iroseşte materie pri­ lişti.
la laminoare, ceea ce în­ debitare şi ajustaj. rezultate bune — ne-a spus mă, stabilindu-se noi măsuri întrebarea n-a fost inoportună deoarece, aşa cum s-a
de perfecţionare a tehnolo­
seamnă un aport substanţial însemnate reduceri ale con­ specifice se situează sub normele maistrul otelar Mihail Lup- giei reţinut şi la recentele adunări generale ale oamenilor mun­
la reducerea cheltuielilor sumului specific se înregis­ şan. Ele sînt efectul măsuri­ cii, reducerea consumului de cocs a devenit o problemă a
materiale de producţie cu trează şi la laminoarele de planificate lor tehnico-organizatorice a- O alta problemă aflată pe întregului combinat, toţi cei care pot ajuta la găsirea unor
19,6 milioane lei. sîrmă, de profile uşoare, plicate, al spiritului gospodă­ ordinea de zi a conducerii posibilităţi de a înlocui acest produs deficitar. Acest mod
— In cadrul secţiei noas­ mijlocii şi benzi, unde eco­ resc întronat. Am dori să nu centralei este însăşi organi­ de a acţiona ilustrează convingător înalta răspundere ma­
tre _ arăta maistrul Victor se înţeleagă că socotim ci­ zarea serviciului tehnologic. nifestată de siderurgiştii ambelor combinate pentru mate­
Petroescu, secreta'iTul comi­ nomiile efective se c'frează frele atinse o barieră. Dim­ Ideea care s-a concretizat rializarea sarcinilor desprinse din documentele Conferinţei
tetului de partid de la oţe- la 50-180 tone metal, ca ur­ na de lingou. La aceasta va producţie. Cum ponderea în potrivă. organizaţia de par­ este aceea a centralizării a- Naţionale a partidului. Pentru a înţelege mai bine de ce
lăria Martin nr. 2 — princi­ mare a gospodăririi mai Ju­ contribui mult instalarea şi cheltuielile materiale o de­ tid a chemat comuniştii, în­ cestuia. Astfel, se va forma se acţionează unitar şi permanent, de ce organizaţiile de
pala cale de economisire a dicioase a fondului de me­ punerea în funcţiune a ma­ ţin cele efectuate pentru a- tregul colectiv să ducă o un nucleu puternic, capabil partid şi-au fixat ca obiectiv de seamă mobilizarea tuturor
metalului a fost reducerea tal, a reducerii pierderilor şinilor de polizat şi cojit, provizionarea metalului, a- luptă necruţătoare împotriva să pregătească documentaţii acelor care pot veni cu o idee valoroasă, interlocutorii au
pierderilor, tehnologice. Mă­ tehnologice. precum şi a instalaţiei de tentia generală este îndrep­ pierderilor de orice natură. eficiente, să urmărească rit­ început fiecare prin a aprecia că anul viitor nivelurile a-
surile luate la elaborare, dar — La laminorul „800'' am control automat al taglelor. tată spre economisirea aces­ Pornindu-se de la rezulta­ mul de înnoire a gamei sor­ tinse pînă acum trebuie substanţial îmbunătăţite şi de a-
mai ales pregătirea în bune obţinut unele economii, în Neîndoielnic, rezultatele tui important material sub tele obţinute se vor experi­ timentale. Concomitent co­ ceea încă de acum se caută noi modalităţi de economisire.
conditiuni a trenurilor de condiţiile în care a trebuit obţinute de hunedoreni sînt formă de materie primă, se­ menta alte posibilităţi de lectivul serviciului de cerce­ Dar iată, pe scurt, răspunsurile primite.
mifabricate sau piese de
turnare, folosirea noilor ti­ să laminăm oteluri deose­ promiţătoare. Dar faptul că schimb. reducere a consumului de tări acţionează pe, linia îm­ Intr-un impunător corp de clădire de nouă etaje, unde
puri de prafuri unguente şi în prezent consumul de lin­ Am pornit investigaţia în feroaliaje, urmărindu-se ob­ bunătăţirii tehnologiei de e- sînt reuniţi cercetători şi laboranţi, stăm de vorbă cu ing.
laborare, utilizării materia­
exoterme, turn'area la vite­ bit de pretenţioase — spu­ gou pe tona de laminate fi­ secţii de la întrebarea: ca­ ţinerea unei viteze mai mari Arnold Urseanu, de la serviciul de cercetări. înainte de a
de decarburare în prima pe­
ze corespunzătoare au făcut nea tehnicianul Ioan Drago- nite se situează încă la un re sînt efectele practice ale rioadă şi o reducere a acti­ lelor termoizolante şi termo- consemna răspunsul primit, ţinem să arătăm că interlocuto­
gene la turnare, precum şi
rul este el însuşi autorul a numeroase studii şi cercetări
să scadă consumul specific. tă, şei de schimb. Consumul nivel ridicat, comparativ cu măsurilor stabilite la început
se menţine încă mare şi, a- vităţii zgurel prin adaos de pentru reducerea şutajelor şi pentru reducerea consumului de cocs şi de aceea exemple­
Cu toate acestea, pierde­ realizările pe plan mondial, de an şi cum intenţionează var în timpul afinării. De oxidării la încălzirea pentru le apar fără autor.
rile de metal se menţin în­ vînd Sn vedere sarcina de a arată că acţiunea de redu­ siderurgiştii să reducă, în asemenea, se cercetează po­ laminare. — înfăptuirea marilor obiective, între care creşterea e-
că la un nivel care nu ne atinge un nivel foarte ridi­ cere a consumului de metal continuare, consumul de me­ sibilitatea măririi durabilită­ ficienţei economice la nivelul unor firme străine, implică
Aşa cum ne-au relatat toti
satisface. Faptul că acestea cat al producţiei de lamina­ trebuie să se desfăşoare cu tal ? ţii lingotlerelor şi îmbună­ interlocutorii, pînă la finele o luptă pentru afirmarea noului, îndrăzneală, pasiune şi
reprezintă în acest an circa te din oteluri aliate, trebuie amploare şi intensitate spo­ Pentru început două con­ tăţirea geometriei lor şi a anului se va întocmi un pro­ dăruire în cercetarea unor noi căi de reducere a cheltuie­
4 600 de tone, ne-a determi­ să întreprindem măsuri e- rite pe toate planurile, de. la statări generale desprinse din maselotelor. gram concret de reducere lilor materiale. In acest an pe masa noastră de lucru se a-
nat să acţionăm mai hotă- nergice în acest sens. De cercetare pînă la finisarea enunţarea răspunsurilor. Pri­ La laminoare economisirea substanţială a consumului de flă printre alte probleme prioritare şi aceea a găsirii unor
rit în direcţia reducerii pier­ aceea, ne-am propus să op­ laminatelor. ma : consecventa cu care s-a metalului se Impune cu a- metal în 1973. soluţii de economisire a cocsului şi înlocuirea celui din im­
port cu cocs românesc.
— Dacă ati dori să detaliaţi problema?
— Este cunoscut că la aglomerare folosim gazul me­
tan drept înlocuitor al cocsului. După îndelungi experimen­
Reducerea sistematică a — Fiecare secţie este orga­ tări am reuşit să utilizăm metanul şi ca agent de tratare
nizată pe principiul gestiunii
cheltuielilor materiale, ridica­ COSIUHE St PRODUCŢIE St RMAitSC MC Pt termică. Efectul noii tehnologii este dublu. Economisim
rea eficientei economice re­ economice interne şi, în con­ cocs \ la operaţia însăşi şi apoi, printr-o asemenea tratare,
clamă cunoaşterea temeinică secinţă, are întregul sistem de am reuşit să reducem coeficientul de dilatare a aglomeratu­
şi operativă a situaţiilor con­ indicatori. Pe baza unei codi­ lui cu peste 15 la sută, ceea ce înseamnă că Sn furnal se
crete din secţii. In legătură ficări, secţiile urmăresc la zi pot folosi mai bine gazele, ajutînd şi în felul acesta la re­
cu acest aspect, al urmăririi COMHRAT Şl Pt FitCW StCţIE li PARTE situaţia şi trimit rapoarte ope­ ducerea consumului de cocs. Din informaţiile pe care le de­
preţului de cost, ne-am adre­ rative staţiei mecanografice, ţin pînă în 29 august la aglomerator s-a redus consumul
sat tovarăşului Dumitru Nea- unde se centralizează pe com­ de cocs cu 0,6 kg pe tonă.
grău, directorul economic al binat, pe lună, pe perioadă. O a doua problemă care ne-a preocupat în ultimele
Centralei siderurgice Reşiţa, De asemenea, merită subliniat iun! este utilizarea cocsului brichetat. Am început experi­
care lucrează de peste două că este în curs de elaborare mentarea, folosind 10 la sută din încărcătura totală cocs
decenii în marele combinat. ES Directorul economic al C..S. Reşiţa, Dumitru Neagrău, îm­ un sistem de lucru pentru a brichetat, ca în ultima etapă să ajungem la 40 la sută.
— Conducerea economică putea trece întregul volum Comparînd indicatorii tehnico-economici obţinuţi, putem a-
chiar la nivel de uzină, sec­ de muncă pe calculator, redu- precia că la furnalele din Reşiţa se poate trece la folosirea
ţie impune o cunoaştere la părtăşeşte siderurgiştilor hunedoreni din experienţa proprie cînd şi mai mult activitatea curentă a cocsului brichetat realizat la Călan, înlocuind
zi a tuturor fenomenelor, o manuală. circa 30 la sută din cocsul de import.
participare nemijlocită la a- — Ce rezultate concrete — Dar nu creşte consumul ca atare ?
ceastă cunoaştere. Ca direc­ centralizată pe fiecare secţie. torul general să analizăm si­ materiale, livrările, încasările zez că actualul sistem infor­ pledează pentru urmărirea ri­ — Cifra e infimă, coeficientul de echivalare fiind de
tor economic, întrebat fiind Fără un asemenea sistem in­ tuaţia cu tehnicienii. Chiar şi cheltuielile, într-un cuvînt maţional nu a solicitat perso­ guroasă a aspectelor economi- 1,1 tone cocs brichete pentru o tonă de cocs import, şi a-
care este situaţia consumuri­ formaţional n-am putea lua acum cîteva zile am constatat situaţia financiară pe combi­ nal suplimentar. Dimpotrivă, co-financiare ale activităţii ? pol preţul de cost al cocsului brichetat poate fi redus să
lor specifice, pot răspunde o- decizii juste, ne-am lăsa fu­ că furnaliştii pierd din econo­ nat. de cînd sîntem centrală, în — De cînd se urmăreşte zi spunem la 0,91 la sută din preţul nominal al cocsului me­
perativ datorită evidentei zil­ raţi de anumite situaţii de miile realizate la cocs. Ana- sistemul financiar-contabil lu­ de zi, ceas de ceas, disponibi­ talurgic, ceea ce înseamnă o echilibrare a balanţelor.
nice de care dispun asupra moment, de păreri şi presu­ lizînd preţul de cost pe în­ — Ce alte argumente vin crează cu 15 la sută mai pu­ lul la bancă, graficul de înca­
stocurilor totale, disponibilu­ puneri. în favoarea acestui sistem in­ sări şi plăti, aprovizionarea După părerea mea ar fi deosebit de util ca o perioadă
lui din secţii, asupra norme­ treaga structură am observat formaţional şi de decizie care, tini salariaţi. Urmărirea la zi cu materiale, stocurile, mişca­ mai îndelungata atît noi cît şi siderurgiştii din Hunedoara
lor de consum şi consumului — Dacă ati dori, vă rugăm că în loc de aglomerat s-a fo­ după cîte ştim, este generali­ a preţului de cost, a celorlalţi rea şi consumul materiilor pri­ să experimentăm folosirea unei încărcături de 40-50 la sută
efectiv. Această situaţie se ur­ să susţineţi opinia exprimată losit mai mult minereu bul­ zat şi la uzinele din Otelu indicatori ai eficienţei pe ca­ me, combinatul nu cunoaşte cocs brichete.
măreşte permanent prin statia cu un exemplu din activita­ gări. Sesizata operativ, situa­ Roşu şi Nădrag. re i-am amintit nu răpeşte u- ce înseamnă cont blocat la
niecanografică a combinatu­ tea cotidiană ? ţia a putut fi remediată şi azi — Se mai afirmă că am in­ nui funcţionar decît 10-15 mi­ bancă, credite restrictive. De
lui. — La noi s-a statornicit o- furnaliştii au revenit la nor­ trodus evidente inutile, că e nute. şase ani nu s-a încărcat pre­
— Cu alte cuvinte, ştiti Sn biceiul ca din trei în trei zile mal. multă birocraţie. Sînt un a- — Din cîte am înţeles siste­ ţul de cost cu dobînzi banca­
orice moment care este con­ să informez • directorul gene­ Dar nu numai asupra con­ dept al informaţiei pentru că mul aplicat se bazează pe o re, combinatul avînd în per­
sumul de materiale? ral asupra situaţiei financia­ sumului de materiale acţio­ numai pe baza unor date a- combinaţie de evidentă pri­ manentă o situaţie economi­ Pagină realizată de: LAURENTIU VISKI, EUGEN FERA-
— Da. In fiecare zi, Ia ora re, iar în cazul că se iveşte năm. Azi sîntem în măsură să mănunţite poţi face o anali­ mară şi centralizare mecano- că sănătoasă, într-o dinamică RU Şl ILIE COJOCARU
9 dimineaţa, primesc situaţia ceva solicit imediat pe direc­ cunoaştem la zi stocurile de ză ştiinţifică. Vreau să preci­ grafică. ascendentă. Cu apariţie simultană la Reşiţa şi Deva.