Page 60 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 60
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 502 O DUMINICA 17 SEPTEMBRIE 1972
Comuniştii, oamenii muncii hunedoreni au
Imagini din timpul o singură voinţă, o supremă hotărîre
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu Să dea viată, neintirziat, indicaţiilor
în judeţul Hunedoara şi îndemnurilor de mare preţ transmise de
tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cadrul
memorabilei vizite de lucru efectuate
1 0 judeţul nostru I
A
(Urmare din pag. 1) structii de locuinţe şi îmbu minorului de 650 mm. Avem
nătăţirea şi simplificarea sis în vedere ca pînă în 1980 să
temului de salarizare pentru ajungem aici la o producţie
De mare profunzime şi vas
I ţiile, recomandările şi îndem mineri — vor asigura cadrul de 5 milioane şl jumătate to
titate sînt observaţiile, indica
ne de otel. Aveţi, deci, per
pentru perfecţionarea genera
nurile secretarului general al lă a activităţii în Valea Jiu spective frumoase de creşlere
şi trebuie să faceţi totul pen
partidului la întîlnirile cu mi lui. Soluţionarea unor probleme tru a realiza aceasta, chiar
nerii,, la adunarea activului atît de complexe, cu implica mai devreme decît în 1980".
de partid din Valea Jiului. A- ţii în munca şi viata oameni Cu bogata experienţă dobin-
plicarea lor neabătută consti lor, obligă organele şi organi dită, cu cadrele ei de înaltă
tuie chezăşia sigură a înlătu zaţiile de partid, sindicatele, tehnicitate, cetatea metalului
rării într-un timp cît mai organizaţiile U.T.C., consiliile hunedorean poate şi trebuie
scurt a greutăţilor şi caren populare, to{i factorii răspun să aducă o substanţială con
ţelor cu care este confruntat zători la o activitate unitară, tribuţie la obţinerea unor o-
acest bazin, oamenii săi, a conjugată, pentru ca în cel teluri de calitate — din care
creării condiţiilor pentru ca mai scurt timp să aibă loc o astăzi încă ¡mai importăm —,
Valea Jiului să-şi aducă toa îmbunătăţire generală a situa la formarea de noi cadre de
tă contribuţia — pe măsura ţiei din exploatările miniere. siderurgişti şi în acordarea de
resurselor naturale, experien La rindul lor, muncitorii asistenţă tehnică pentru alte
ţei şi tradiţiilor revoluţionare mineri au datoria de a răs oţelării din România.
şi de hărnicie existente aici punde cu spiritul de abnega ...Mintia, Valea Jiului, Hu
— în opera de edificare a so ţie ce îi caracterizează înal nedoara. Trei mari colectivi
cietăţii socialiste multilateral tei aprecieri date de secre tăţi a căror activitate se în
dezvoltate. tarul general al partidului, gemănează în efortul general
Problema numărul unu din marii griji dovedite şi cu a- pentru accelerarea progresului
Valea Jiului este introducerea cest prilej pentru condiţiile lor material al poporului nostru
în minerit a tehnicii moder de muncă şi de viaţă. „Ştiu că şi care, în multe privinţe, se
ne, de mare productivitate. minerii sînt oameni de cu- condiţionează reciproc.
Calea soluţionării radicale a vînt; întotdeauna ei au con Vizita de lucru a conducă
acesteia o constituie dezvol stituit un detaşament puternic torului iubit al partidului şi
tarea, încă din anul viitor, a al clasei noastre muncitoare, statului în aceste reprezenta
unui puternic centru de con un detaşament de încredere al tive colectivităţi de muncă
strucţii de maşini miniere în partidului. Partidul s-a putut hunedorene a onorat pe toti
I această zonă. „Trebuie să ne bizui în trecut şi se bizuie şi oamenii muncii de pe melea
gîndim la o mecanizare rapi astăzi cu încredere pe mine gurile noastre, a tăcut să vi
dă în toată Valea Jiului — rii din Valea Jiului“. breze şi mai puternic adeziu
sublinia conducătorul partidu Minerii din acest bazin au nea lor totală, nemărginită fa
lui şi statului. Este necesar obligaţia morală de a oferi un tă de politica înţeleaptă a
să definitivăm rapid sistema model de felul cum trebuie partidului, hotărîrea lor de a
de maşini şi utilaje, cores soluţionate şi în alte sectoare se dărui cu tot ce au mai bun
punzător condiţiilor din Valea problemele legate de reduce înfăptuirii neabătute a aces
Jiului. Chiar dacă am dori să rea zilei de muncă. tei politici. Dînd glas acestor
importăm asemenea maşini şi Puternicul detaşament al si- simţăminte şi trăiri, primul se
utilaje miniere, ele nu vor co derurgiştilor hunedoreni a ra cretar al Comitetului judeţean
respunde condiţiilor de aici; portat conducătorului iubit
ştiţi foarte bine că şl de la o succese de prestigiu: 16 500 Hunedoara al P.C.R., tovarăşul
mină la alta sînt deosebiri. tone fontă peste prevederile Ioachim Moga, spunea la în-,
De aceea, maşinile trebuie a- planului, 21 300 tone de otel, cheierea vizitei: „Sîntem re
daptate. Va trebui să punem din care 6 800 tone otel aliat, cunoscători pentru sfaturile şi
specialiştii din domeniul con 13 700 tone laminate finite, a- indicaţiile deosebit de valo
strucţiilor de maşini să lu proape 2 000 tone cocs, eco roase, pentru învăţămintele
creze împreună cu minerii, nomii suplimentare de peste preţioase pe care şi de a-
pentru a găsi soluţiile cores 48 milioane lei. Pentru aceste ceastă dată ni le-aţi oferit cu
punzătoare. Specialiştii nu pot rezultate furnaliştii, otelarii, competenţă şi clarviziune.
concepe maşinile fără a trăi laminoriştii au fost onoraţi cu Totodată, exemplul dumnea
şi lucra aici, în Valea Jiului". cele mai calde felicitări. voastră personal constituie
Secretarul general al partidu Marea întrecere naţională pentru noi toţi, ca şi pentru
lui a remarcat apoi că, odată pentru îndeplinirea cincinalu întregul partid şi popor, un
cu introducerea tehnicii mo lui înainte de termen, înflăcă imbold de căutare neobosită
derne, trebuie creat şi tipul rată chemare „Mai iute, mai a noului, de perpptuă prospec
de miner capabil să o cunoas- bine şi mai eficient I", per tare a căilor pentru a ne rea
liza sarcinile mai iute, mai
I că şi să o mînuiască, indicînd spectivele dezvoltării Româ bine, mal eficient.
elaborarea în acest sens a u-
niei pentru următorii ani pre
Vă asigurăm că organizaţia
nui program special.
Lichidarea greutăţilor şi lip figurate ştiinţific de Conferin judeţeană de partid, toţi oa
ţa Naţională a partidului ofe
surilor existente în bazin ne ră siderurgiştilor de pe Cer- menii muncii hunedoreni nu
cesită acordarea unei atenţii na un vast cîmp de afirma vor precupeţi nici un efort
deosebite, imediate şi perse re, multiple posibilităţi de a pentru îndeplinirea exemplară
In mijlocul minerilor Văii Jiului. a sarcinilor ce le revin în o-
verente, pentru a întări ordi se realiza şl mai plenar, sar
nea şi disciplina în muncă, cini mereu sporite, Pentru a pera edificării multilaterale a
îmbunătăţirea deservirii for aduce o contribuţie mai mare patriei, că se vor dărui cu ab
maţiilor de lucru, a organiză la realizarea cincinalului îna negaţia şl inteligenţa lor crea
rii timpului liber al muncito inte de termen ei trebuie să toare înfăptuirii măreţei che
rilor mineri în condiţiile pro ajungă în 1975 la o producţie mări a Conferinţei Naţionale
gramului de lucru de 6 ore de otel de 4 milioane tone, — realizarea cincinalului îna
în subteran, pentru a solutfo- cu 5-600 000 tone în plus fată inte de termen".
■ na în mod radical problemele de prevederile cincinalului. Este angajamentul pe care
legate de aprovizionarea popu- „Dar dezvoltarea Hunedoa am dorit să-l transmitem con
laiiei şi o mai bună gospodă rei nu se va opri în 1975 ; vin ducerii partidului fiecare co
rire a localităţilor. Toate a- noi cincinale, şi am dori ca şl munist, fiecare muncitor, ţă
Hunedoara să meargă înainte ran sau intelectual hunedo
cestea — completate cu mă — a arătat tovarăşul Nicolae rean, fiecare dintre noi.
surile anunţate privind majo Ceauşescu, în cuvîntarea la Acum faptele întăresc cu-
rarea programului de con- mitingul din marea hală a la vîntul!
Prezenţa organizaţiei U.T.C.
pe coordonatele producţiei
programului
„înfăptuirea
I Congresului al X-lea, aplica neri, croitori. sentează ?“, „Muncesc eu în
Introducerea tehnicii nof, a u-
locul tău". La baza acestor
rea noilor măsuri de dezvol
chetă la locul de muncă, in
tare economico-socială, de îm tilajelor şi aparaturii de înalt acţiuni stau tot raidurile-an-
nivel tehnic impune creşterea
bunătăţire a conducerii plani pregătirii teoretice şi profe familie sau în societate- De
ficate a societăţii vor crea sionale a cadrelor ce le mi- această dată raidurile sînt or
condiţii şi mai bune pentru a- nuiesc, şi în rîndul cărora se ganizate de către colectivele
firmarea energiilor şi talentu află un mare număr de tiner,. gazetelor „Tinerelul şi pro
lui tinerei generaţii în toate Spre a stimula pregătirea teo ducţia", ale gazetelor sau pa
domeniile de activitate. Sînt retică a tinerilor, organizaţiile nourilor satirice din între
convins — sublinia secretarul U.T-C. din multe întreprinderi prinderi şi unităţi. Această ac
general al partidului, tovară Industriale din judeţ au orga ţiune trebuie extinsă mai mult
şul Nicolae Ceauşescu, la nizat diverse acţiuni în care în exploatările miniere din
înalta tribună a Conferinţei concursurile, simpozioanele cu Valea Jiului, şantierele de
Naţionale — că tineretul îşi cartea tehnică se bucură de construcţii nr. 1 şi 3 Deva,
va pune întreaga pricepere, o largă audientă. Iată, de pil şantierele Brad şi Orăştie,
întregul elan în slujba dez dă, acţiunea „Ştafeta cărţii teh I.C.S. Hunedoara şi altele în
voltării patriei socialiste, a vi nice“ care constă în alegerea care indicele de folosire a
itorului ei luminos". de către o comisie a unui nu„ fondului de timp este mult
Aprecierea dată tineretului măr de cărţi tehnice sau re diminuat.
nostru de către secretarul ge viste de specialitate, cărora li In înlăturarea rebuturilor şi
neral al partidului a însufle se va stabili, anticipat, itine a lucrărilor de slabă calitate,
ţit mii de inimi aflate !a rarul pe unde vor circula, în- iniţiativele întreprinse de or
vîrsta împlinirii marilor vise, ganizaţiile U.T.C. de la F.C.
organizaţiilor U.T.C. revenin- Orăştie, (secţiile sculărie şi
du-le datoria de a tine me Infţiative valoroase mase plastice), mecanică I şi
reu vie torţa entuziasmului, II de la C. S. Hunedoara, me
muncii creatoare a tinerilor. canică U. V. Călan, U.U.M-
Munca politică şi cultural- ce se cer extinse Petroşani, U.M.M.R. Simen a
educativă desfăşurată de or şi altele au multă rezonantă.
ganizaţiile U.T.C. în rîndul ti Acţiunile cele mai reuşite sînt:
neretului şi mai cu seamă în sotite de un caiet în care este „Vitrina calităţii" şl „Procesul
rîndul tineretului muncitoresc, făcut rezumatul uneia din rebuturilor". Interesant şi efi
al cărui număr în judeţul Hu cărţi. Sînt nominalizate orga cient s-a dovedit „Procesul re
nedoara depăşeşte 27 000, este nizaţiile U.T.C. prin care va buturilor" de la F. C, Orăş-
un proces complex care tre trece cartea respectivă pentru tie, care s-a extins acum în
buie să tină seama permanent studiu, timpul cît va sta in mai multe secţii ale fabricii.
de specificul activităţii, de organizaţie, numele celui ce Ideea organizării acestor „pro
vîrsta, cerinţele şi . preocupă predă şi preia ştafeta. După cese" a pornit de la existen
rile membrilor U.T.C. ce alcă ce cartea a fost citită de cei ta unui număr deloc negli
tuiesc fiecare colectiv in par interesaţi, aceştia menţionea jabil de tineri care dădeau
te. Practica a dovedit că a- ză în paginile caietului pro lucrări de slabă calitate. „Pro
colo unde Organele şi organi blemele pe care nu le-au pu cesul" se desfăşoară la locul
zaţiile U.T.C- acordă atenţie tut clarifica singuri, precum de muncă, în mijlocul colec
sporită muncii cu tinerii, ac şi titlurile cărţilor pe care ar tivului, al opiniei, acestuia,
tivitatea acestora se ridică la dori să le consulte prin inter preşedintele „tribunalului" fi-
un nivel calitativ superior. mediul ştafetei. Comisia con ind reprezentantul C.T.C., iar
Este ilustrativ faptul că din sultă, în final, caietul cu în „apărător" — calitatea.
zecile de mii de tineri cu trebările neclare, organizînd Am stăruit asupra cîtorva
prinşi în industria judeţului cu cei interesaţi o dezbatere iniţiative şi acţiuni ce se re
nostru peste 30 la sută au pe marginea problemelor ridi comandă singure prin eficien
fost evidenţiaţi in întrecerea cate. ta lor. Ele se cer preluate şi
I socialistă iar o bună parte din lor nemotivate, organele şi duse din întreprindere în între
Pentru combaterea absente
ei au obţinut titlul de fruntaş
prindere, din unitate în uni
în producţie. A crescut numă
pentru ca peste tot activitatea
rul concursurilor şi al olim organizaţiile U.T-C. din I.C.S.H., tate, ca o ştafetă a muncii,
C.S.H., I.I.L. Orăştie, F.C. O-
piadelor pe meserii, tinerii răştie, E. M. Petrila, I. M. în producţie a tinerilor să
noştri ocupînd în întrecerile Barza, I.R.E. Deva şi altele fo cunoască un spor calitativ.
Pretutindeni In judeţ, iubitul conducător al partidului şi statului nostru a fost întimpinat cu manifestări spontane de dragoste. pe tară locuri fruntaşe la me losesc cu eficientă iniţiative TRAIAN TRIC
seriile de strungari, zidari, le : „Ce fac ei cînd noi mun activist al Comitetului judeţean
mecanici de locomotivă, mi cim „Ce fac ei cînd ab al U. T. C.