Page 61 - Drumul_socialismului_1972_09

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 502 ® DUMINICA 17 SEPTEMBRIE 1972 3

Centenarii! comemorafiw Avram iancu™ Ziua metalurgistului A APARI) T
pg
„ERA SOCIALISTA“
Zborul spre făgăduinţă revistă teoretică şi Realizări prin muncă patriotică
diguiri în lungime totală
Oraşul cu nume falnic şi
(Urmare din pag. 1) rodul strădaniilor colecti­ drept găzduieşte în vatra de 2 km.
Teodor Codrin, Ion Dol-
ve, sînt rodul unei munci sociai-poiifică a lui oameni la fel. Intîi sep­
Avram lancu simbolizează cea lui Horea". Acest spirit în accepţia sa de finalitate, re­ entuziaste şi pline de ab­ tembrie a coincis cu depă­ ga, Gheorghe Achim, loan
ldeea etern umană de luptă cu contorsionat de durerile abi­ prezintă o trăsătură definito­ Trăim încă sub puternica negaţie condusă cu hotă­ Comitetului Centrai şirea angajamentului la Botoş, loan Lup şi, împreu­
timpul, cu pecetea lui | o lup­ sale ale poporului, lucid şi rie a istoriei umane, în afara impresie a vizitei tovarăşului râre şi competentă de orga­ acţiunile patriotice: din nă cu ei, toti brădenii au
tă acută cu oficialităţile străi­ ferm în momentele sale de căreia procesul dezvoltării so­ Nicolae Ceauşescu, avem în­ nizaţiile de partid. Pentru a- 6 117 000 lei, cît reprezenta mai desecat o suprafaţă de
ne, cu toţi cei care au încer­ restrişte, avea clară misiunea ciale nu poate fi conceput. că proaspete în minte cuvin­ ceastă muncă, pentru aceste al Partidului acesta, s-au realizat 6 220 000, 70 ha la Brad şi Mesteacăn,
cat să ciopârtească demnitatea sa în Istorie. tele sale înţelepte, aprecierile rezultate, recunoscute de con­ deci o depăşire de peste 2 au reparat 435 000 mp de
Dorinţa de libertate a lui
românului, locul Iul în lume. La 25 martie 1848, Avram lancu a fost dorinţa strigată şi recomandările sale atît de ducerea de partid şi de stat Comunist Român procente. Au fost termina­ străzi.
Cinstind comemorarea a 100 lancu cerea — ca un impera­ clare şi de valoroase — a spus prin numeroasele ordine şi me­ (Urmare din pag. 1) te lucrările terenului spor­ Iată cîteva dintre obiec­
de ani de la moartea acestui tiv esenţial al vieţii poporu­ de popor pe Cîmpia Libertăţii tovarăşul Ioachim Moga. Toc­ dalii ce v-au fost conferite, tiv, s-au . întreţinut şi s-au tivele, care, în acest an al
erou şi martir, noi, contempo­ lui — desfiinţarea iobăgiei din Blaj „Hai, copii de-acelaşi mai de aceea apreciez că săr­ permiteţi-mi să vă felicit şi plantat pomi pe o suprafa­ unor evenimente istorice în
ranii unui timp pe care eroul fără despăgubire. Actionînd singe / Hai cu toti într-o uni­ bătorirea pentru prima dată a să-mi exprim convingerea că lificarea cadrelor tehnice în ţă verde de 13,2 ha, în o- planul edificării României
l-a dorit cu nostalgie şi cre­ într-o perioadă de renaştere re / Libertate-acum sau moar­ „Zilei metalurgistului“ are o veţi şti şi de acum încolo să U.R.S.S'. raş. Pe Crişul Alb, în zona socialiste, eu cunoscut en­
dinţă, facem un act de justi­ socială şi naţională, cînd fio­ te / Să cătăm să dobîndim". dublă semnificaţie pentru si- răspundeţi la toate chemările „Cărţi şl semnificaţii", o al­ Şteampurile Vechi-Goşa, pe tuziasmul muncii patrioti­
ţie demn şi necesar. La în- rul revoluţiilor universale Lupta lui e o metaforă dra­ derurcjiştii hunedoreni. Rezul­ partidului, că vă veţi însuşi tă rubrică a revistei, este pîrîul Lunca, la Tudorăneşti ce, hărnicia oamenilor mîn-
mormîntarea lui lancu în ci­ capta spiritele vizionare, A- matică a unei vieţi de crai al tatele bune obţinute de dum­ în totalitate preţioasele indi­ deschisă de Z. Ornea cu „O s-au executat lucrări de în­ drului oraş.
mitirul din Ţebea sub „Goru­ vram lancu a reuşit să se im­ munţilor ce-şi conducea lăn­ neavoastră, tovarăşi, sînt caţii ale tovarăşului Nicolae sinteză a istoriei filozofiei
nul lui Horea" ziarul „Federa- pună maselor, să le agite pen­ ci orii — moţii lui dragi — spre Ceauşescu, de a vă îmbunătăţi româneşti". Sub genericul
tiunea" scria: „Brazii şi ste­ tru dreptate, pentru o pozi­ adevărata mişcare naţională. activitatea productivă, de a „Revista revistelor“ sînt în­
jarii plîng şi suspină munţii, ţie demnă în lume. Cu un ui­ A comemora înseamnă a da patriei metal mai mult si mănuncheate „Revista de isto­
căci a murit decoarea (podoa­ mitor patos a trezit la viată reaminti. Istoria trăieşte şi S-au redeschis mai bun rie şi teorie literară“; Intre
1
ba), mîndria lor, lancu ; H dorinţele latente ale poporu­ prin aceasta. Istoria o face o- Intr-o atmosferă de entuzi­ „Academism şi publicul larg' Fătafeiîşfsî mâneri '72
plîng muntenii, nedespărţiţii lui : „iobagi, vă jurăm, mai mul, iar el, fiinţă gînditoare, se asm şi însufleţire, de adeziu­ (V. Vasilinescu); „Ramuri":
săi soţi de arme, cu care a- mult nu vom fi, ori vor şterge apleacă cu sfinţenie în faţa linee trasee Integrarea universităţii în PETROŞANI. Cercul fila­ poziţii internaţionale intitu­
deseori, în umbrele munţilor, domnii iobăgia ori nu", sau acelor eroi care au născut ne deplină la politica partidu­ viata socială (S. Stănescu), telic „Minerul“ Petroşani, late „Fllateîiştii mineri ’72“.
ţinea sfaturi de bătălie şi dim­ „şerbi nu vrem să fim, mai simfonia libertăţii, căci ei se lui, a fost adresată o telegra­ „Revista de pedagogie" : De­ Muzeul mineritului şi In­ Expoziţia cuprinde mărci
preună cu el se bucura pentru bucuros vom muri". nasc şi mor în eternitate pen­ mă Comitetului Central al păşirea condiţiei şliinfelor so­ din numeroase ţări ale lu­
succesele armelor şi unde sea­ A trezi o putere primară şi tru toti cei ce vor urma şi vor de autobuz Partidului Comunist Român, ciale de simple obiecte de stitutul de mine sînt orga­ mii de o deosebită valoare
ra, înconjurat de rezoluţii săi a-i da act de existentă înseam­ şti că Istoria se face în fiecare studiu (I. luga). nizatorii unei originale ex­ documentară.
tribuni, la via flacără a focu­ nă a fi „omul poporului", a clipă. O dată cu începerea a- tovarăşului Nicolae Ceauşescu, (Agerpres)
rilor, se cufunda în cugete a- ’ fi un vizionar desăvîrşit. In Avram lancu rămîne zborul nului şcolar, se redeschid
jîînci. II plîngea Ardealul, contextul social amintit, între spre făgăduinţă. Prin el, revo­ traseele de autobuz care
ecumpa sa patrie, şi poporul activitatea vitală a eroului şi luţionarul ne aşteaptă la mar­ funcţionează cu precădere
român, pentru al cărui nume, sensul vieţii lui s-a produs u- ginea unei lumi autentice, în pentru elevi, Astfel, s-au
libertate şi existenţă a purtat nul dintre cele mai sublime a- care sufletul lui vibrează pre­ redeschis din 15 septem­
spadă română şi-a băgat frică corduri : popor-erou-popor. cum obîrşia neamului. brie traseele: Brad — Cu*
şi respect în oasele boierilor Confruntarea dintre individ In această toamnă, într-o rechin, Brad — Baia de
şi ale negrilor duşmani; şi şi istoria umană constituie lume nouă, sărbătorim amur­ Criş — Caraciu, Brad —
naţiunea întreagă, de la mare procesul esenţial de umani­ gul dar şi renaşterea celui mai Ribiţa — Dumbrava, Brad F I L M
pină la munţi, este în doliu şi zare a Istoriei, a afirmării o- iubit revoluţionar român. — Rişculita, Brad — Mihăi-
varsă lacrimi la scumpul si­ mului ca Individ liber şi e- leni, Deva — Barbura, Băi-
criu...". tern în libertatea sa. Sensul, Prof. ANA POP SIRBU ta — Trestia, Deva — Hon-
dol, Deva — Brănişca, Cher- j
Prin viata sa, Avram lancu gheş — Deva, Almaşu Sec j
a dat sens Istoriei. — Chergheş, Simeria — Ra- j „Un la Tulipe“
Criteriile după care trebuie polţel, Răduleşti — Ilia, j
admirat un erou cu o perso­ j Stretea — Dobra, Stănceşti j
nalitate marcantă sînt cele ce Dialog cu autorul antologiei — Răduleşti — Lăpuşnic —- j
se desprind, nu din existenţa Ilia, Ilia — Sîrbi, Certej — j
sa individuală, ci din cea des­ 11 Săcărîmb — Măgura, Nojag j Are ceva tulburător faptul te de Jean Marais, Gérard
chisă spre marele destin al „CînteceSe tancului — Certej, Cozîa — Deva, că, în această toamnă, cu o- Barray sau chiar de Alain De­
poporului, al naţiunii din ca­ Archia — Deva, Ilia — Lă- braji de măr dulce şi copt, lon. „Fanfan la Tulipe“ este
re face parte. pugiu de Sus — Fintoag — revedem chipul lui Gérard : un arhetip al filmului de ca­
ORĂŞTIE. Pe pămîntul de baştină al „Paliei", la Orăş-
Avram lancu trebuie privit tle, cetăţenii oraşului au avut prilejul unui plăcut colocViu Ohaba, Lăpugiu — Ilia, Bre­ Philipe în fermecătoarea co pă şi spadă atît de esenţiâli-
medie de capă şi spadă a lui.
mai ales prin determinarea cu autorul recentei antologii de folclor „Cîntecele Iancu- tea Română — Călan, Ha­ Christian Jacque : „Fanfan la zut, încît ntei un altul care
concretă a trăsăturilor vieţii lui", Nicolae Jula, consilier la Ministerul Turismului. Au ţeg — Păucineşti, Păuci- Tulipe'. Da, revederea fanto­ îl urmase nu i-a putut su­
pralicita Valenţele. De bună
sociale la care a participat; fost emoţionante momente de evocare a figurii tribunului, neşti — Sarmizegetusa, Peş- mei Cavalerului de Lalea este
tribun al maselor, craiul mun­ aureolată de memoria lirică a creatorilor anonimi, de evi­ toniţa — Haţeg, Clopotiva tulburătoare pentru că au tre­ seamă că nimeni nu ar fi pu­
ţilor era de părere că nu cu denţiere a trăsăturilor deosebite ale celui care, pe drept — Haţeg, Silvaşu Superior j cut 13 ani de cînd — într-o tut concentra într-un singur
argumente filozofice şi uma­ cuvînt, la 1848, devenise craiul munţilor. — Haţeg, Popeşti — Hune- j sură zi de octombrie — pă- zîmbèt ştrengăresc caracterul
nitare va putea convinge pe doara, Aurel Vlaicu — O- j mînlul cernit al cimitirului pa­ boem, nobil, generos, invinci­
bil, elegant, fabulos al lui
tirani de dreptate ci „cu lan- răştie. rizian Père Lachaise a înghiţit Fanfan „Cum te numeşti ?“
pentru totdeauna trupul diafan — îl întreabă regele pe bu­
al lui Gérard Philipe, inveş- clucaşul soldat. „Fanfan !" —
mînlat în somptuoasele şi
răspunde el nostim şi suve­
A început j muI an şcolar strălucitoarele straie ale Ci- ranul impacientat insistă : ■ : '
•i N'V-v
dului. In acea zi de octombrie
„Şi mai cum 7“ „Fanfan !" —
trist, tot aurul autumnal al
copacilor din Bois de Bou­ sună iar răspunsul muzical.
Şi Gérard surîde, surîde cu­
- -
(Urmare din pag. 1) ştafeta abecedarului cu flori. levii anilor I-IV e introduce­ forme în licee de specialitate logne s-a transformat într-o ceritor, inefabil, zîmbelul îi ■ ş".
7,
Aici, educaţia îşi predă în fie­ rea, din acest an şcolar, a o- E modalitatea optimă de a lacrimă imensă, rostogolită la înfloreşte pe buze ca o lalea f.vdI
Maris 72 — temerara expedi­ care an ştafeta. Şi, de fiecare biectelor, la alegere, în 3 ore îmbina formarea unei solide picioarele catafalcului unui miraculoasă, inimitabil. Ei
ţie pionierească cu pluta pe dată, ea cunoaşte împliniri săptămînal, în funcţie de ap­ culturi generale cu însuşirea mare artist, răpit prematur bine, această secvenţă scurtă V ' " : Vuî
Mureş i „Nu vrem să fie nici noi. In acest început de an titudini, incluzînd- aici una deprinderilor de muncă, a ca­ de către un destin neiertător. este una dintre cele mai fru­
ultima, nici penultima expedi­ şcolar, cei 670 de viitori învă­ dintre cele mai moderne dis­ lificării concomitente în diferi­ O lume întreagă â cinstit a- moase pe care cinematogra­
ţie. Prin ea am legat o minu­ ţători şi educatori au găsit un cipline ale timpului — infor­ te meserii, pentru ca, la ab­ tunci, îndoliată, memoria neui­ ful ni le-a dăruit vreodată.
nată prietenie pe care vrem dar deosebiti un laborator fo­ matica. solvirea şcolii, tinăru] să se tatului Faust, Thyll Eulcnspie- Acest zîmbet, acest ton de copil ■ VVT'',.
s-o păstrăm şi s-o întărim, în- nic modem şi un nou atelier Preocupare constantă a par­ poală încadra armonios în pe­ gel, Fanfan si Cid. Şi nimănui teribil zeflemist spune totul,
nobilînd-o prin note cît mai de muncă. tidului şi statului nostru, pro­ isajul de muncă al ţării. nu-i venea să creadă câ .Ju­ făcînd de prisos orice alt co­ Scenă clin fi)
bune". La liceul de muzică şi arte blema legării învăţămîntului Flori şi chipuri vesele au lien Sorel — care a mai mentariu.
Gîndurl fireşti la reînnoda- plastice anul început acum e de practică, prin forme cît înseninat ziua începutului de nutrit o dată sub cuţitul ghi­ Partenera lui Gérard Phi­
rea ficului învăţăturii. Pentru anul primei promoţii. 30 de mai organice, a primit, la toamnă grăbită, Însufleţiţi de lotinei — a pierit Cu adevă- lipe este Gina Lollobrigida, şoar gflu&ţj
cea mai tînără generaţie a artişti în devenire îşi gîndesc, Conferinţa Naţionala a parti­ îndemnuri" ţ/ericrbaSe, călăuziţi' ...-jcat,.,c(L- surîsul...acela . adole.a- - divina-.-Gina, -cu. părul ei. de Editoriale Rom V îCtiK
şcolii, cu şorţuleţe proas­ în această zi, destine înfru­ dului, noi dimensiuni. Reteâ- de farul luminii de grijă . al , centin nu va mai apare în abanos, cu ochii ei migdalaţi torit -.rhi .'^înmiii,
păt sosite şi cu ghioz­ museţate de virtuţile fără e- ua de şcoli de specialitate a înteleptei conduceri de partid 'alte ipostaze, decît în cele şi negri ca o noapte medite- In ediţia de lux a colecţiei de •.h’rifr .*
dane mai mari decît pur­ gal de exprimare ale artei. judeţului nostru confirmă gri­ şi de stat, stă pinii cu ghioz­ păstrate de memoria pelicu­ rană, cu temperamentul ei „Scriitori români“ a apărut joci
tătorii lor, gîndurile entuziaste Peste 500 de elevi din întreg ja continuă pentru formarea dane ai copilăriei au pornit, lei. Timpul dovedeşte, însă, care înflăcărează inimile de volumul I al operelor Hor­
sînt încă mari semne de în­ judeţul îşi dezvoltă aici apti­ omului practic, ancorat în re­ de două • zile; într-o nouă cu elocvenţă că amintirea lui la Versailles, cu inima ei tensiei Papadat Bengescu, De­ V *• t UÎH
trebare: „De ce ai venit la tudinile, căutînd, de pe acum, alităţile tumultuoase ale timpu­ „aventură" a cunoaşterii, Gérard Philipe se păstrează, fierbinte, dăruită doar lui ocamdată cititorul are prilejul ntcv a-imij e prez'
mai bine ca oriunde, pe e-
şcoală ?“ „Aşa“ răspunde mi­ în universul de gingăşie si lui socialist. 12 şcoli profesio­ a cuceririi tainelor ştiin­ Fanfan, legendarul erou, năs­ întîlnirii cu „Ape adinei“, libr m acesjte. '/.ho,
cuţa Gabriela Stănculescu. sensibilitate al_ artei, modali­ nale, din care 4 cu profil mi­ ţei şi muncii. I-au aş­ cranul milioanelor de inimi cut să iubească şi să fie iu­ „Lui Don Juan, in eternita­ voh •Aet jv.u.î w8i
„Pentru cine aţi adus flori ?" tăţi proprii de'‘ exprimare a nier şi două metalurgice — me­ teptat, la acest start în necu­ de cinefili. bit. Datorită acestui cuplu te...“ şi „Femeia în faţa oglin­ „Mi V ¡jfîntuiüt EF: V
#
„Pentru tovarăşa învăţătoare“ împlinirilor fără precedent ale serii de bază ale judeţului — noscut, spre mări şi oceane de Revederea lui „Fanfan la extraordinar credem în acest zii". păr :• L htKjrfc „Juhith
„Cine e?“ „Nu ştim încă, dar tării. Un prim examen l-au 8 licee de specialitate şi-au împliniri, chipuri calde de Tulipe“ este o autentică săr­ basm frumos şi incredibil. Adăugind minuţiosul şi com­ Ală do cr.toîi .'te p/’fj j<ni
i-am adus..." răspund Cornelia dat, cîtiva dtntrei ei, în vara deschis, în acest septem­ dascăli, cu sufletul mereu tî- bătoare, convingîndu-ne că, Credem câ regele o adoptă pe petentul studiu conţinut de de ari díl.ón.í mo! artí
Oprean şi Lenuta Farago. aceasta, în practica de la brie, porţile învăţăturii şi năr, la fel de proaspăt la fie­ printre multele exemplare ale frumoasa brună şl chiar el prefaţa în semnătura lui Con­ prii Înţîlmn: jbine de :
Florile dăruite de cei mai U.V. Călan, crelonînd în peste muncii. 3 din ele se află care început de toamnă şi genului, este şi azi de un far­ binecuvîntează mariajul din­ stantin Ciopraga, ca şi notele cu '.-'to , Ñute amoTh'i'
mici dascălilor lor s-au reîn­ 200 de pînze şi schite chipuri în anul de debut, urmînd ca dornic de a rescrie, alături mec şi de o prospeţime inega­ tre -superba vivandierâ şi inserate din abundentă in ex­ Şi ■’garni. în cor'.
tors, la liceul pedagogic, prin desprinse din muncă. pină la sfîrşitul acestui cin­ de cei înşelaţi de învăţătură, labile. Iar performanţele ac­ Fanfan. Abia după ce lumini­ plicarea volumului, subliniem
gestul „celdr mari“, din clasa Secularul liceu „Deccbal“ în­ cinal o parte din liceele dp minunata pătrundere în adîn- toriceşti ale lui Gérard Phi­ le se aprind se risipeşte mi­ încă o dată valoarea deosebită
a Il-a, care au ţinut să predea tinereşte. O noutate pentru e- cultură generală să se trans­ cimile feerice ale ştiinţei. lipe n-au putut fi echivala- rajul şi ne gîndim cu netăi­ a acestei iniţiative editoriale. Li* ««N 1
nuită tristeţe că de 13 ani
ne-nvăluie doar parfumul ro­ ■A-
mantic al mitului numit Gé­ De foarte curînd s-a stins în ifïtlÎd
rard Philipe. eternitate sensibila scriitoare 11 , sfatul Ţehm: va
Dincolo de micile necazuri încă. Baza auto a I.G.C.L. să demareze. Tiberiu Joc, Şte­ pei izbucnite din autocisterne. oraşului şi oamenilor lui — AL. COVACI de origine bănăţeană, Ani- în :• - ,-rulftflJlu
pricinuite, uneori, de o defec­ freamătă de duduitul motoa­ fan Toldi, Ştefan Ianc, Vasile Lucratorii de la salubritate respectul nostru. al • rfnrùù ; ; a fîcr
ţiune, citi dintre noi ne gîn- relor accelerate,* de larma gla­ Suciu, Augustin Marton, Ionel sînt, asemenea altora, oameni * lu Vi’iitl b.r.)rv, uit ”
dim şi la eforturile oamenilor surilor şoferilor. Se pregătesc Blaj, Alexandru Tomşa sînt al „nopţilor albe". Lor le da­ — Tovarăşe inginer Vasile OE , î «iBtem ■IL V'
de la întreprinderea de gos­ maşinile pentru plecarea în şoferi, mecanici pătrunşi de torăm prospeţimea şi curâţe- Prodea, 42 000 de oameni aş­ Penfru melomani da f i.Yti ¿r-r.
podărie comunală şi locativă, teaptă serviciile I.G.C-L. Deva. G1 ; 1 • 0:)rcí\>aj
pentru ca apa din casele noas­ Cum găsiţi munca dumnea­ Şlagăre nepieritoare In in­ Dintre melodiile imprimate a- de dt;! Pf liötfÄHi,
tre să curgă cînd dorim, pen­ voastră din punct de vedere terpretări celebre oferă cele mintim : „La Pioggia“, „La ţii S'i de cu)iu;
tru ca autobuzul să nu mai al importanţei ? trei discuri prezente încă în Bohema“, „Lo Specchio“, „Pic- Br ci F tro.şaai. aie.
— Nu e deloc uşor să sa­
■uh !# din Vata
întîrzie ? Ceea ce ştim mai puţin tisfaci pretenţiile, dealtfel jus­ librăriile judeţului şi avînd cola citta“, „II treno dell a- lo 1 tor, pait« de C
C;
more“, „Parce que je t'aime",
APA..., tificate, ale cetăţenilor unui drept protagonsite pe îndrăgi­ „Le garçon qui m’aime", „Los d: ■s cadă .Un Dev,
oraş. Vă asigur însă că he tele cîntăreţe: Gigliola Cin- gitanos", „Je dis „oui“ a la Cc , l $[ n
e e
Se nasc idei, se fac inova­ străduim... Iată o oglindă a quelti, Rika Zarai şi Dova. vie", ,,My Way“. dç ■ ,'i dip M:t‘
ţii pentru sporirea debitului, activităţii noastre: de la 130
se realizează captarea de la despre gospodarii oraşului de reclamaţii, cîte am înre­
Batiz. Acum locuitorii Defmi gistrat anul trecut, pentru a-
au apă caldă după un pro­ ceeaşi perioadă anul acesta
gram îmbunătăţit. Nichifor numărul lor a scăzut la 40. Comisiile tehnice p
Dan, Nicolae Moldovan, Petru ■ — Activitatea întreprinderii
Şerban, inginerii Vasile Bro­ a cunoscut un reviriment.
dea şi Ion Munteanu, directo­ curse, pe diferite trasee. conştiinţa necesităţii muncii nia care ne îneîntă ochiul în — Da, este efectul măsuri­
rul I.G.C.L. Deva, şi nu nu­ Una s-a oprit. Furios, şofe­ lor, şi ca ei sînt majoritatea dimineţile oraşului, lor pe care le-am întreprins factori ac pe
mai ei, au stat zile şi nopţi rul coboară... Zece scaune tă­ lucrătorilor din secţia trans­ ...FLORILE în scopul îmbunătăţirii activi­
aplecaţi asupra proiectelor, a- iate cu briceagul! Se îndreap­ porturi. tăţii. Am luptat din greu cu
supra pompelor şi filtrelor şi tă amărît spre secţia întreţi­ Mii, sute de mii de flori de­ indisciplina, cu lipsa de res­ prevenirii incenn
le-au îmblînzit. Se bat acum nere. Un autobuz nu va mai ...OAMENI AI NOPŢILOR ALBE senează constelaţii pămîntene, ponsabilitate a unor lucrători.
pentru calitate. Şi vor izbîndi I pleca pe traseu. Cîteva zeci arcade plan-orizontale în pla- Am reuşit să punem la punct
— Despre importanţa mun­ de oameni vor aştepta in sta­ Rind pe rind, licuricii fe­ nitatea vetrei oraşului. Flori­ evidentele lucrărilor, ale Acumulind o bună experien­ taţile comerciale O.C.L, Pro­
cii lucrătorilor care asigură a- ţie, cinci, zece minute, pînă restrelor se sting, lumina e- le sînt viaţă, sînt bucurie. Do­ muncitorilor chiar, am luat o ţă pe linia îndeplinirii sarci­ duse industriale Petroşani,
pa oraşului, Nichifor Dan are cînd un altul va putea să-i lectrică, schimb al zilei, îşi rim cu o forţă nebănuită flo­ serie de măsuri de organizare. nilor ce le revin, comisiile Deva, O.C.L. Alimentara Hu­
această părere : ia locul. Asta pentru că sînt revarsă acum alb-violetul ne- rile şi verdele crud. Flori pe Mai este de lucru. Impor­ pentru paza contra incendiilor nedoara, Deva, T.A.P.L. Deva,
— Pentru marele public, tot călători care „înţeleg" doar oanelor doar peste cenuşiul balcoane, flori pe străzi; flori tant însă e că oamenii de la de la obiective şl consiliile Hunedoara, Petroşani şi multe
ceea ce facem noi e normal, astfel să „respecte" bunul pu­ asfaltului. E noapte- Oamenii în sufletul lucrătorilor de la I.G.C.L. Deva sînt conştienţi populare, animate de hotărîri- altele.
Şi e normal să fie aşa. blic, strădaniile pentru buna sînt cufundaţi în binefăcăto­ sera I.G.C.L,, unde se nasc cu­ de lipsurile din munca lor, le le Conferinţei Naţionale a Comisiile tehnice, prin
servire ale unor oameni. rul somn, regenerator de ener­ lorile pentru ilustratele din cunosc, îşi cunosc şi posibili­ P.C.R. din 19—21 iulie a.c., membrii lor, au executat cu
■..CĂRĂUŞII, Deva. Pentru mîinile lor gin­ tăţile, luptă cu greutăţile şi, sînt hotărîte să asigure apăra­
In fiecare dimineaţă, înspre gii. Liniştea străzilor se spar­ cu siguranţă, le vor învinge. rea avuţiei obşteşti adueîn- regularitate controale în sec­
Mintia, Şoimuş, Bîrcea şi alte ge sub fîşîitul uniform, ritmic gaşe, pentru dragostea lor de toarele lor de activitate. Demn
La patru dimineaţa, cei mai du-şî aportul la înlăturarea de remarcat este faptul că ne­
mulţi dintre noi, mai dormim obiective, autobuzele trebuie al măturilor, sub plesnetul a- frumos, pentru grija de a sluji I. G. ZAVOIANU tuturor cauzelor care ar putea regulile constatate de mem­
genera incendii. Antrenate în brii Comisiilor nu au fost tra­
muncă pentru o cît mai bună tate cu indiferentă, ci s-au
organizare a activităţii de stabilit de fiecare dată măsuri
prevenire a incendiilor, 120 de concrete, cu teme şi respon­
comisii tehnice din obiective­ sabilităţi precise.
le industriale, şantiere, orga­
nizaţii comerciale au trecut Majoritatea comisiilor de
hotărîte la îndeplinirea sarci­ prevenire şi stingere a incen­
nilor ce le revin, obţinkid re­ diilor din judeţ au acordat şi
acordă în continuare un spri­
zultate bune şi foarte bune pe
linia muncii preventive, adu- jin substantial pregătirii for­
cindu-şi o contribuţie însem­ maţiilor civile de pompieri
nată la buna desfăşurare a pentru a fi gata oricînd să in­
procesului de producţie. tervină cu promptitudine la
In cadrul acestor comisii orice început de incendiu.
sînt cooptaţi ingineri, tehnici­ O atenţie deosebită s-a a-
eni, maiştri, muncitori cu o cordat de către comisiile teh­
bogată experienţă. Dintre co­ nice p.c.i. întocmirii planurilor tenmce COuruuiidiuait: ue
misiile de prevenire şi stin­ de măsuri, înscriind pe agenda Centrala cărbunelui Petroşani,
gere a incendiilor, care se re­ zilnică de lucru sarcini efici­ C.S.H., U.V, Călan, T.C.M.,
marcă în mod deosebit, se pot ente, concrete, care asigură în C.E.I.L., I.I.L. din Deva, Hune­
cita cele de la U.C.C., din final securitatea tuturor locu­ doara, Orăştie, C.M.N. şi mul­
C.S.H., al cărei preşedinte es­ rilor de muncă împotriva in­ te altele.
te ing. Adrian Bîldea, Fabrica cendiilor, urmărind în special
chimică Orăştie, preşedinte dacă instalaţiile electrice do Şirul exemplelor pozitive ar
ing. Petru Olaru, Fabrica de iluminat şi forţă se exploatea­ putea fi continuat. Marea ma­
produse refractare din Baru, ză conform normelor în vi­ joritate a comisiilor tehnice
preşedinte ing. Valentin Jitea, goare ; dacă agregatele şi in­ îşi justifică pe deplin menirea
comisiile tehnice din cadrul stalaţiile de producţie se ex­ de organe active pe linia pre­
Centralei cărbunelui Petroşani. ploatează normal, fără a pune venirii incendiilor, se strădu­
Rezultate foarte bune au ob­ în pericol de explozie sau de iesc să depună interes deose­
ţinut şi comisiile tehnice de la incendiu instalaţia propriu-zi- bit pentru apărarea obiective­
Fotos V. ONOXU T.C.H., T.C.M.M., U.V. Călan, să sau pe cele vecine ; dacă lor în care îşi desfăşoară ac­
Traversarea Mureşului cu barca se face rapid şl, totodată, plăcut.
Î.C.S.H.. G.E.I.L., cele din uni- acestea sînt reparate şi revizu- tivitatea.