Page 64 - Drumul_socialismului_1972_09

tStmB&BMsmsmBaamzzssPzm
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 503 © MARTI 19 SEPTEMBRIE 1972

nmuamtaetmaanmnaamvmm

Comunişfi», oamenii muncii hunedoreni au Centenarul comemorativ „Avram lancu" Ansamblul folcloric Jaţegana'

a plecat In IIP. Polonă
o singură voinţă, 0 supremă hofărîre
CEASURI DE ADINCÀ gana" a părăsit duminică ţara, '«excepţională formaţie, pregăti­
de laureat obţinut de această
Cunoscutul ansamblu „Haţe-
Să dea viaţă, râtîrziat, indicaţiilor îndreptîndu-se spre Polonia, reprezintă o răsplată a stră­
tă de maestrul Valetiu Erzian,
pentru a participa la Festiva­
daniilor depuse. Forţa sa îşi
lul folcloric internaţional de la
CINS TIRE Zielona Gora, una dintre cele are izvorul în valorificarea
dansului hunedorean din di-
mai prestigioase întreceri in-
şi îndemnurilor de mare preţ transmise de terţâri. In cadrul ei, colectivul ) verse ţinuturi, cum ar fi cele
ale pădurenilor, Orăştiei, Văii
artistic hunedorean va pre­
zenta spectacolul „Joc şi _cîn- Mureşului ş.a.
(Urmare din pag. 1) Am trăit, alături de cei din Nicolae Siminic, Ana Cuman, tec românesc" care cuprinde Cu aceeaşi măiestrie, dansa­
tovarăşul licofae Ceauşescu in cadrul jerbe de flori. Şi ciţi dintre satul Roşia (Bihor) frumuse­ Elena Szabo, Iacob Moldo- creaţii din cele mai puternice şi sîmburele în jurul căruia a
torii C.S.FL, care au constituit
van, Mariana Mindac, luliana
ţea obiceiului nunţii. prilej
zone folclorice ale ţării, sem­
Barteş, loan Joldea, Florica
acei care au ţinut să fie de etalare a tezauridui fol­ Ştefan, solişti ai caselor de nificative pentru tradiţia spi­ luat fiinţă ansamblul „Haţe-
martori la centenarul morţii cloric, negării însufleţii de cultură din Petroşani şi Brad. rituală a pojrorului român, gana", interpretează dansuri
mesajul profund patriotic al
de pe Valea Someşului, mol­
pentru vitalitatea şi forţa sa
memorabilei vizite de lucru efectuate „Craiului munţilor" nu s-au cîntecelor înălţate cu aleasă A însufleţit mulţimile eleva creatoare, talentul şi măies­ doveneşti, olteneşti, din Oaş,
simţit îndemnaţi să láse pe
Cecilia Bud, venită anume
impunîndu-se ca mesageri de
interpretare de formaţia cora­
tria interpretativă.
mormintele tribunilor o floa­
nădejde ai folclorului româ­
Cu acest prilej, în faţa spec­
re ! lă. dirijată de profesorii Sil­ din Cîntpehi, să adUcă versu­ tatorilor polonezi şi a juriului nesc.
rile baladei moţeşti „Visul lui
viu Olosu şi Emil Mărginea-
„Astăzi cu bucurie români­
in judeţul nostru ! lor veniţi / Pe lancu în cîm- nu, şi a chemării buciumelor lancu", la comemorarea a ce­ internaţional evoluează renu­ Gora, vor mai evolua inter­
In spectacolul de la Zielona
luia despre care secretând
din Bulzeşti. „Chemarea tul­
mita formaţie de dansuri a
să-l
voioşi
pie
însoţiţi".
„Marşul lui lancu", care de nicelor s-a întîlnlt cu chema­ general al partidului nostru, C.S.H. înfiinţată în anul 1946. preţii vocali Viorica Brîndu-
tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
rea dinlăuntrul nostru de a
pestă un veac nu şi-a stins nu lipsi de la o asemenea spunefa cu aleasă cinsj ire : In decursul timpului, tradi­ şan, Craia Blaj, Ioana Cristea,
(Urmare din pag. 1) me ne-a determinat iniţial să funcţionalitate perfectă şi efi­ chemarea, a răsunat, dumini­ „Năşcut in aceeaşi vatră a. ţia, experienţa personală a fie­ ultima de la ansamblul „Rap­
ne angajăm ca această repa­ cientă a agregatelor. Avînd în că, pe estrada de la Ţebea. sărbătoare. M-a mişcat adine suferinţei ca şi Horea, a că­ cărui interpret şi-au spus cu- sodia română", Petrică LupaŞ
mare măsură funcţionarea la raţie s-o terminăm cu 3 zile vedere tematica consfătuirii adus de fanfară minerilor din manifestarea de pe aceste lo­ rui pildă revoluţionară l-a vîntul. Ceea ce este demn de (la cimpoi, fluier, taragot). A-
curi atît de scumpe nouă,
indici înalţi a agregatelor. La mai devreme. îndemnul tova­ — ne relatau maistrul Stelian Ghelar, de corul Casei de moţilor, mărturisea loan Cio- Îmbărbătat în acţiunile sale. remarcat este faptul că în po­ companiamentul şi unele evo­
ora actuală executăm repara­ răşului Ceauşescu ne-a mobi­ Ene şi operatorul Şandor Da- cultură din Brad, de fanfară flică. inginer şef la întreprin­ Avram lancu s-a impus în fida trecerii anilor, formaţia luţii de sine stătătoare apar­
ţin tarafului condus de Voicu
ţiile într-un singur schimb; lizat însă în aşa fel încît în­ flier — este clară hotărîrea căminului cultural din Bătar derea de prospecţiuni şi ex- ochii contemporanilor săi, ca s-a menţinut la acelaşi nivel
doar unele lucrări le execu­ tregul colectiv a hotărît scur­ energeticienilor de-a da viaţă (Bihor), care-şi împletea acor­ lorări geologice Deva. M-a şi ai posterităţii, ca o figură ridicat de evoluţie. Făcînd o Stănescu.
tăm si în schimbul II. Gene­ tarea cu cel puţin 4 zile a neîntîrziat indicaţiilor transmi­ durile cu glasurile reunite ale impresionat mulţimea care a luminoasă, expresie a luptei succintă trecere în revistă a Aşteptăm din partea acestui
ralizarea schimbului II şi ex­ duratei reparaţiei. De calitate se de tovarăşul Nicolae mulţimii. Pe estrada din lun­ ţinut să fie .martoră la cinsti­ hotărîte şi a setei de dragos­ succeselor notăm : în anii colectiv, care nu o dată ne-â
tinderea schimbului III în nu amintesc. Noi toţi deja Ceauşescu. De fapt, astfel de că ori sub Gorunul tui Ho­ rea ce i se dă lui lancu. Am te şi independenţă naţională 1961 şi 1964 cîştigarea Pre­ îneîntat privirile prin specta­
á
activitatea de reparaţii — muncim sub lozinca lansată convorbiri din care să reiasă rea, „Marşul lui lancu a în­ avut bucuria întîlnirii în a- ă poporului român". miului întîi şi titlului de lau­ colele sale de înaltă ţinută, să
pentru că avem cadre califi­ de secretarul nostru general: sarcini precise pentru fiecare sufleţit mii de inimi. înfio- ceastă mulţime, cu doi profe­ reat în cadrul concursurilor al evolueze şi în cadrul festiva­
cate, bine pregătite — cred, „Mai iute, mai bine, mai muncitor sînl preconizate şi rindu-le de bucuria împlini­ sori. decani la Institutul pe­ l-au cinstit moţii aminti­ Vl-lea şi al VlI-lea ale for­ lului de la Zielona Gora la a-
că va aduce noi „carate" eficient". pentru alte sectoare de acti­ rilor de azi ale ţării. Pentru dagogic din Baia Mare“. rea. L-au cinstit de pe. teme­ maţiilor artistice de amatori. celaşi ridicat nivel, dînd o
muncii pe care o desfăşurăm. •— In rîndul operatorilor — vitate. că, duminică, la Ţebea, pre­ „Nu puteam să lipsim de iul marilor noastre împliniri.' Precedat de încă două premii nouă strălucire folclorului
Pentru că aici, la sărbătoa­
— De fapt — adaugă mais­ ne explica Dumitru Manafu — — Aş aminti intenţia de a zentul şi-a implantat efigia aici. he simţeam ţlatori faţă re, ei au adus. o dală cu cin- III (1967) şi II (1969), în anul nostru, faimei pe care el şi-a
trul Alexandru Deac — secre­ operator de cazane la camb­ discuta cu electricienii despre de plenare realizări în chi­ de memoria marelui lancu tecele, cu versurile şi jocuri­ 1971, Marele premiu şi titlul cîştigat-o.
tarul organizaţiei de bază de ra de comandă — voinţa su­ rolul lor în depistarea defec­ purile oamenilor, împrăştiind de a fi acum. la Centenar, in le lor, bucuria faptelor: to­
la reparaţii cazane, efectul premă aceasta e: să ne des­ ţiunilor în instalaţii şi de pre- pretutindeni o atmosferă de preajma locurilor care-i poar­ nele de cărbune şi minereuri
măsurii de oare vorbea tova­ făşurăm astfel munca încît să întîmpinare a acestor defec­ viguroasă manifestare. „Am tă atît de vie amintirea. Ple- extrase din adîncurile Apu­
răşul inginer, al altor măsuri onorăm cum se cuvine în­ ţiuni — spune Gheorghe Du- venit să cinstim memoria lui căm cu sufletul plin de ma­ senilor, roadele bogate smul­
pe care le-am luat se oglindeş­ demnul ce ne-a fost adresat mitrache, secretarul comitetu­ lancu, care a fost cel mai nifestarea de azi, de mulţu­ se cu hărnicie pămîntului de Baletul folcloric
te pe lîngă o bună funcţionare cu ocazia vizitei tovarăşului lui de partid al termocentralei. mare viteaz al moţilor. Că şi mirea de a fi fost prezenţi către cooperatorii din Za-
a agregatelor şi în scurtarea Nicolae Ceauşescu. Ne-am Toate formele muncii politice noi. cei din Cărpinelu Biho­ aici — ne mărturisea ing. Va- rand. chipul întinerit, dat a- 1
imobilizării în reparaţii a a- propus chiar pentru această şi organizatorice sînt, de fapt, rului tot de moţi he. ţinem — sile Toma, secretarul comite­ şezărilor moţeşti de vrednicia /A ÂuearnaBi" (Chile)
ţine să-şi justifice prezenţa
subordonate cunoaşterii pro­
cestora — aspect subliniat cu lună o consfătuire cu toţi ope­ funde a indicaţiilor ce ni s-au cooperatorul Gheorghe Moş, tului de partid de. la Uzină gospodarilor — toate împlini­
tărie la Conferinţa Naţională ratorii pe tema realizării con­ dat, găsirii celor mai bune so­ care purta, pe piept, cu mîn- de alumină din Oradea". te cu dorinţa de. a grăbi pa­ oaspete al Devei
Poate că fiecare dintre mii­
a partidului. Executăm în pre­ stanţei focului in cazane pen­ luţii pentru transpunerea lor drie, la această sărbătoare, le de participanţi ne-ar fi pu­ sul, de a răspunde înflăcăra-
medalia jubiliară a aniversă­
zent reparaţia grupului nr. 4. tru reducerea consumului spe­ în viaţă, pentru că âcuni, cînd rii semicentenarului partidu­ tut împărtăşi, la fel, simţă­ tei chemări la muncă, adre­ Baletul folcloric naţional „Au- peste 30 000 de spectatori, un spec­
caman“
ţă­
din
oaspetele
Chile,
Experienţa dobîndită deja, cific de combustibil — unde întregul popor s-a angajat la lui. „Am ţinut să cinstim mintele înalte pe care le-a sate de la tribuna înaltului rii noastre, după o seric de ma­ tacol alcătuit dintr-o suită do
„Dansitri din Chile“. Succesul ob­
incit
ţinut
fost
mare,
de
faptul că o astfel de repara­ fără îndoială vom scoate finalizarea înainte de termen amintirea lui lancu, aşa cum trăit pe locurile cu glas de forum al comuniştilor — nifestări culturale in cadrul olim­ obţine a sprijinul atît Ministerului Edu­
piadei de la München, va evolua
ţie am executat-o la grupul la iveală şi alte aspec­ a cincinalului, doar faptele în­ se cuvine s o facem" — ada- istorie de la Ţebea. Pentru că Conferinţa Naţională a parti­ in cadrul judeţului intr-un spec­ caţiei de a se constitui in balet
22
nr. 1 cu două zile mai devre- te câre contribuie la o tăresc cuvintiţl dat. ugă Traían Teaha. secretarul a fost acolo, unde cu mai dului. Faptele lor de mindrie. tacol programat c. in pe ziua de sălii folcloric naţional. folcloriştilor din
a.
comitetului comunal de parid
scena
septembrie
sprijinul
Cu
*
şi primarul comunei Cărpi- bine de un veac lancu a pe care le-au purtat în suflet „Arta“ din Deva. „Aucaman“, provi­ cadrul Ministerului Educaţiei şi
Numele
său,
Chile
Universităţii
se
din
lucrea­
net. hrănit idealurile de dreptate, la această sărbătoare, le aşea­ ne din combinarea cuvintelor a- ză intens la montarea unor nu­
înseamnă
„auca“,
Au venit la sărbătoare, şi libertate ale oamenilor, a ză chezăşie izbînzilor de mîi- raucano şi „manque“ care condor. A mere noi în program care au a-
liber
—
succese
ansamblului
dus
de
pres­
SUCCESE REMARCABILE OBŢINUTE DE OAMENII din toate părţile, şi oameni, însemnat AZI clipe cu ade­ ne, însufleţiţi de îndemnul luat fiinţă cu şapte ani in urmă, tigiu pe scenele teatrelor din San­
la 11 măi 1963, din iniţiativa di­
oraşe
numeroase
vărat înălţătoare. Le-au îm­
tiago,
din
ţară
pe care secretând general al
şi artişti amatori. Au adus
rectorului
său
Claudio
general
şi de peste hotare.
„Doină landului“ şi „ŞipotUl plinit şt mesagerii artei noas­ partidului — aflat cu cîteva Lobos Amaro, profesor de folclor Ca rezultat al acestor afirmări,
al Universităţii din Chile şi a al­
„Auca­
naţional
folcloric
Arieşului" tulnicăresele din tre populare — virtuoşii dan­ zile în urmă în mijlocul mi­ tor membri, componenţi, piuă la Baletul sub conducerea profesoru­
MUNCII HUNEDORENI ÎN ÎNDEPLINIREA salul de başnită al Craiului satori ai jocurilor moţeşti din nerilor şi siderurgiştilor hu­ data constituirii, care ansamblului lui Claudio Lobos, a fost invitat
man“,
ai
între­
cu
a
„Fraternitas“
la
munţilor, formaţie laureată Zdrapţi şi Brad, căluşarii din nedoreni — l-a adresat pen­ prins, în prima parte a anului să participe cadrul manifestările cul­
de
Olimpiadei
din
turale
1965, tui vast turneu in majorita­
pe ţară, au semănat Vigoare Musariu, suita de jocuri mo- tru concentrarea tuturor e- tea ţărilor Europei Orientale. la München, urmînd să întreprin­
dă apoi un lung turneu de spec­
SARCINILOR ECONOMICE şi veselie sănătoasă dansato­ mîrlăneşti adusă de dansato­ forturilor în realizarea cinci­ Aceăstă călătorie le-a prilejuit o- pene. in numeroaso ţări euro­
tacole
cazia de a viziona multiple spec­
care
folclorice,
rii din Petroasa, care în pi- rii din Lupeni, vestitele ta­ nalului mai devreme, pentru tacole ideea constituirii le-au su­ Cele două oro de spectacol, pe
actualului
gerat
toreştile lor costume bihore- rafuri din Vaţa de Jos, Brad a ridica îhfreaga activitate balet, cultiva scopul de folclorice chi­ care Baletul va folcloric la naţional
a
în
descoperi
„Aucaniaii“
Dcvd,
şi
bogăţiile
oferi
le
însemnate cantităţi de cocs de înaltă calitate ne, în ritmul „Vetrei" şi-al şi Baia de Criş, salba de cîn- la un nivel superior, asigu- liene şi a face cunoscut şi frumu­ sint o reflectare fidelă a folclo­
patrie
peste
in
acestora
seţea
rului din Chile — un tablou caro
tece populare înşirate în a-
rind pe această cale progre­
„Roatei“ mestecau cu sete
hotare. sintetizează dansuri şl cîiitcce cb
pămîntul, tropotind din ciz­ plauzele mulţimii de Maria sul mai rapid al patriei noas­ In 19SG, grupul, sub numele de „Ba­ reconstituie fizionomia şi obice­
Cu cîteva zile în urmă la tatea muncii a crescut cu pes­ Toate aceste preocupări la let folcloric experimental,“, prezin­ iurile oamenilor de pe întinsul a-
bateriile de cocs din combina­ te 2 la sută faţă de sarcinile care se adaugă entuziasmul me. Bogdan, Antonia Bululescu, tre socialiste. tă pe stadionul naţional, în faţa a cestel ţări.
tul hunedorean a fost consem­ de plan. şl dorinţa cocsarilor de a în- jţ
nat un nou şi important suc­ In prezent o atenţie deose­
ces : s-au produs peste pre­ bită se acordă operaţiei de tîmpina aniversarea Republicii
vederile de plan 2 600 tone de comprimare a piloţilor de cu rezultate dintre cele mai
cocs metalurgic. Prin această cărbune, element care contri­ bune vor conduce la asigura­
performanţă cocsarii hunedo­ buie atît la îmbunătăţirea ca­ rea unei cantităţi sporite de
reni şi-au îndeplinit de pe lităţii cocsului, cît şi la creş­ fcocs pentru furnale, cu un in­
acum angajamentul luat în terea producţiei. Pentru reali­
cinstea celei de-a 25-a aniver­ zarea acestei sarcini se asi­ dice de calitate superior.
sări a proclamării Republicii. gură o comprimare optimă şi
Alte realizări ale cocsarilor. o încărcătură uniformă a pilo­ M. NEAGU
In perioada care a trecut din ţilor de cărbune în cuptoarele
acest an s-au realizat econo­ de cocsificare, fapt ce permi­
mii la preţul de cost în va­ te realizarea unei producţii
loare de peste 3 milioane de suplimentare. în fiecare lună, E.NL Livezeni
lei, îndeosebi pe seama re­ de circa 200 tone de cocs me­
ducerii cheltuielilor materia­ talurgic. In ceea ce priveşte
le dfe producţie. La fiecare to­ calitatea cocsului rezultatele Premiera primului
nă de cocs, consumul specific sînt deosebite, rezistenţa me­
a fost redus cu 13 kg de căr­ die ajungînd în ptezehi la 74 abataj
bune, îfl timp ce productivi­ la sută.
Intensificînd activitatea de !
pregătiri pentru punerea i
în exploatare a primului a- ;
bataj, minerii de la E.M. i
h h 1. Praştie
Livezeni şi-au încununat ;
munca cu o izbîndă deose- ;
Cu planul anual îndeplinit bită. In ziua de 14 septem- ;
brie a c. abatajul frohtal din j
stratul V, blocul VI dotat i
Trânspunînd în viaţă indicaţiile preţioase date de Con­ cu o combină de tăiere me- ■
ferinţa Naţională a partidului pentru finalizarea cincinalu­ canică a început să produ- :
lui în patru ani şi jumătate, muncitorii, tehnicienii şi in­ că Ia capacitatea proiecta- ;
ginerii întreprinderii de Industrie locală din Orăştie rapor­ tă.
tează îndeplinirea planului anual. In prima zi, mine- j jv Îî'î- $ Í As'.. 'vh.
',
Pînă în prezent s-a realizat în contul lui 1973 o pro­ rul şef de brigadă, Constan- j JU â i ' ~ i V i
A
ducţie globală în valoare de 20 milioane lei, fapt ce faci­ tin Zaharia, a raportat scoa­
litează ca pînă la sfirşitul acestui an să se obţină aproape terea la suprafaţă a 250
jumătate din producţia planificată pentru întregul an 1973. tone de cărbune. din Petrol a cucerit 5 reaImc ¿te*publkm ° meriU,0!,să P rezen t ă P rin evoluţia multor formaţii de artişti amatori. Jocul „Vatra“ al dansatorilor căminului cultural
MÍÉÉÉBi
La cabinetele de ştiinţe sociale de la toţi la un loc în calitate de mentare, îndrumarea activită­
oameni ai muncii, pe de altă
ţii de informare politică se fa­
parte pe propagandişti şi a-
gitatori i-am informat şi pen­ ce de secretarul comitetului
comunal, de locţiitor sau res­
tru ca să-i formăm ca activişti ponsabilul cu propaganda. 12 milioane
obşteşti care duc în masş po­
comune - o activitate mai susţinută! avem în permanenţă în vede­ sim mai multe forme de in­
Şi iioi am folosit şi folo­
litica partidului. Precizez că
re în munca noastră ca prin formare politică: expuneri lei produefie
(recent, pe teme legate de
informaţie iă ducem la for­ documentele Conferinţei Na­
Recent, la centrul j'udeţean de informare şi do­ material documentat (în orice tului dé informaré şi docu­ maţie. ţionale ă partidului), răspun­
cumentare a fost organizată o dezbatere - schimb caz, minimum de necesar de mentare pe caré-1 avem ame­ la dispoziţie diferită ma­ Tovarăşii din colectivul ob­ suri la întrebările puse pe suplimentară
teriale là punctul de infor­
de experienţă asupra formelor şi metodelor folosite material documentar) şi mie najat în localul căminului şi mare şi documentare. Expune­ ştesc al cabinetului de ştiinţe marginea legilor (legile nr. 6
ca propagandist şi cursanţilor, bibliotécii. Dealtfel, la punc­ sociale sînt repartizaţi să răs­
de comitetele comunale de partid în cadrul cabine­ pentru pregătirea mai bună a tul de informaré şi documen­ rea privind politica internă şi şi nr. 20, Decretul cu privire
telor de ştiinţe sociale (respectiv a punctelor de in­ dezbaterilor din învăţămîntul tare organizăm asemenea acti­ externă a partidului şi statu­ pundă şi de cîte un punct de la majorarea pensiilor), con­ CÂLAN. In întîmplnarea
sultaţii, convorbiri la locul
informare şi documentare din
lui, organizată pentru masa de
formare şi documentare), pentru informarea operati­ de partid. vităţi pentru toţi cetăţenii din cetăţeni, a fost însoţită de fil : satele aparţinătoare. Ei se de­ de muncă (despre avantajele celfei de-a 25-a aniversări a
vă a propagandiştilor şi agitatorilor, a celorlalţi oa­ SABIN SELAGEA sat: informări politice, jurna­ mul cu vizita tovarăşului plasează cu regularitate la acordului global, de pildă), a- proclamării Republicii, slde-
propagandist, le vorbite, simpozioane, expu­ Nicolaë Ceauşescu în ţările a- aceste puncte, mai ales cînd fişarea unor documente publi­ rurgiştii din Călan consem­
meni ai muncii. Ea a fost utilă, întrucît se apropie Şcoala generală de 10 ani neri. Pentru agitatori, dé pil­ se pun probleme mai deose­ cate în presă.
deschiderea noului an de învâţâmînt de partid şi, pe Vaţa de Jos dă, s-âu făcut expuneri despre frieahe, cea axată pe actuâltil bite în faţa muncii politice de nează noi izbînzi. Printr-o
cincinal ca etapă de o im­
IOAN TODOR
de altă parte, perioada actuală este caracterizată conţinutul şi semnificaţia do­ portanţă deosebită în ' făuri­ masă. In mod obişnuit, cu­ locţiitor al secretarului temeinică pregătire şi ur­
printr-o laborioasă activitate politică. Forme mai cumentelor plenarei C. C. al rea societăţii socialistă mul­ rent, instruirile agitatorilor la Comitetului comunal mărire a producţiei ei au
La discuţii au participat locţiitori ai secretarilor P.C.R. din noiembrie anul tre­ tilateral dezvoltate — de gra­ punctele de informare şi docu­ de partid Romos realizat pînă acum o pro­
cut, ’ ale recentei Conferinţe
comitetelor comunale de partid, lectori şi propagan­ diversificate în Naţionale- a partidului, legile fice, expunerea „Cetăţi ale ducţie globală suplimenta­
industriei româneşti" — de
dişti. privind contribuţia voluntară diafilme. In localităţile rurale aU fost amenaj'ate un nu~- ră de 12 milioane lei şi o
Redăm, în rezumat, trei dintre aceste intărvenţii. informarea politică în bani şi muncă, organizarea Asemenea activităţi s-âu or­ măr mare de cabinete de ştiirtţe sociale şi puncte de producţie marfă şl marfă
şi funcţionarea controlului ob­ ganizat şi în celelalte sate ale vîndută şl încasată de pes­
să se folosească de fiecare Printre sarcinile principale ştesc şi alte legi. S-au dat răs­ comunei, la căminele cultura­ informare şi documentare. Schimbul de experienţă a te 10 milioane lei. Aceasta
Cum ne-am organizat dată cînd pregăteşte sau pu­ şi permanente ale muncii po­ punsuri la întrebările puse dé le şi sediile C.A.P. pus în evidenţă unele lucruri bune, ce trebuie con­
ne în dezbatere o problemă. litico-educative de masă se ei şi s-a organizat aici un LAZÀR TURCU tinuate şi amplificate, dar şi anumite carenţe. Se se concretizează în peste
Amenajarea unui cabinet de Pentru aceasta, am luat mă­ numără: cunoaşterea cit mai schimb de experienţă privind locţiitorul secretarului 1 200 tone fontă — realiza­
ştiinţe sociale s-a reâlizat la sura — fiind şi directorul şco­ aprofundată de către toţi oa­ metodica muncii de la om la Comitetului comunal pare că, în general, la cabinetele de ştiinţe sociale tă cu cocs economisit, 660
noi îh şcoală ceva mâi tîrziu, lii — ca biblioteca instituţiei menii muncii a politicii inter­ om. de partid Veţel şi la punctele de informare şi documentare există tone piese turnate şi peste
după deschiderea anului de să devină un compartiment al ne şi externe' a partidului şi Pentru informarea oameni­ mai multă „mişcată" în zilele cînd au loc evenimente
învăţămînt de partid 1971— cabinetului, cbmpletînd-o cu statului; popularizarea legi­ lor muncii folosim dialogul sau deosebit de importante — cum a fost Conferinţa Na­ 3 500 tone produse cărbu-
1972. In prima lui formă l-am cărţi şi broşuri din literatura lor explicarea principalelor discuţia liberă, convorbirea Prin informaţie să j noase, produse peste plan.
;
văzut ca o sală de documen­ sociâl-politică. Am convenit procese şi fenomene ce au loc organizată, răspunsdrile lâ în­ ţională a partidului —, cîtva timp după aceea, apoi Utilizarea cu maximum de
tare unde cei interesaţi să gă­ apoi cu biblioteca comunală în cadrul operei de făurire a trebări, seri de calcul, expu­ ducem ia formaţie treburile mai lîncezesc. j eficienţă a capacităţilor de
sească bibliografia necesară. să ne pună la dispoziţie unele societăţii socialiste multilateral nerile însoţite de diafilme sau Există, apoi, în général un gol la comune în
Abia mai tîrziu am înţeles numere din publicaţiile de dezvoltate ■, lămurirea unor prezentări de filme. Dialogul O latura importantă a acti­ munca de râspţndire a cunoştinţelor ştiinţifice, în : producţie a permis creşte-
sensul unui cabinet de ştiin­ partid şi economice şi alte probleme pe care le ridică se organizează cînd se ridică vităţii ■ din cadrul cabinetuhii j rea productivităţii muncii
ţe sociale, adică locul unde se materiale documentare. S-au sarcinile economice actuale; o problemă în C.A.P. sau a- de ştiinţe sociale o constituie propaganda ateistă. j cu 2 796 lei pe salariat, iar
desfăşoară dezbaterile în în- confecţionat grafice şi sche­ răspîndirea cunoştinţelor ştiin­ pare un material important în informarea operativă a propa­ Sarcinile deosebită care se pun în prezent în ; reducerea consumurilor spe-
văţămîhtul de partid şi dife­ me privind dinamica dezvol­ ţifice. ziar, care este comentat. In gandiştilor, agitatorilor, a tu­ făţa muncii politice de masă, în faţa învăţămîntului
rite activităţi politice, dotat tării economice în cincinalul Dar, pentru a informa masa cadrul convorbirilor organiza­ turor oamenilor muncii. A- i cifice de materiale a facili-
cu literatură social-politică, 1966—1970 şi în actualul cin­ de oameni ai muncii cu poli­ te ale agitatorilor s-au abor­ ceastă problemă cuprinde cî­ de partid, solicită o activitate permanentă la aceste j tat obţinerea unor economii
grafice ale dezvoltării econo­ cinal, perfecţionarea conduce­ tica internă şi externă, de e- dat avantajele introducerii a- teva aspecte : pe de o parte instrumente de lucru ale organelor şi organizaţiilor ! la preţul de cost în valoa-
miei noastre, aparat de pro­ rii activităţii de stat şi socia­ xemplu, este necesar în pri­ cordului global, ale contrac­ arh informat propagandiştii, de partid. Activitatea la cabinetele de ştiinţe sociale • re de peste 3 milioane lei.
iecţie, alte materiale. Cu alte le. A fost constrtiită şi o har­ mul rînd să informăm agita­ tărilor dé produse cu staţul agitatorii, ceilalţi oameni ai şi punctele de informare şi documentare nu se apre­
cuvinte, âm înţeles că acest tă luminiscentă. torii şi propagandiştii. Comi­ etc. In legătură cu acordul muncii din diferite sectoare
cabinet este cadrul şi instru­ Acum, putem spune că â- tetul nostru comunal organi­ global, după ce s-a făcut in­ (cultura mare, legumicultură, ciază după dăcor, ci după eficienţa acţiunilor în­
mentul de care propagandistul cest cabinet oferă suficient zează aceasta în cadrul punc- struirea agitatorilor, li s-au pus zootehnie, pomicultură), luaţi treprinse !