Page 67 - Drumul_socialismului_1972_09

A
Proletari din toate fările, unlfi-vă!
INUIIRM ViZITH

ION HOU MII IN IU . IUGOSLAVIA

Plecarea din Belgrad

BELGRAD 19. — Trimişii tele Consiliului Executiv al nua dezvoltare a prieteniei
speciali George Ionescu şi Si- Adunării R.S. Serbia, Milenko româno-iugoslave.
mion Morcovescu transmit: Boianici, a evidenţiat avanta­ In cursul după-amiezii, pre­
Ultima zi a vizitei preşedin­ jele pe care le oferă vecină­ şedintele Consiliului de Miniş­
telui Consiliului de Miniştri al tatea cu România, pentru o tri al Republicii Socialiste Ro­
Republicii Socialiste România, contribuţie sporită a acestei mânia, Ion Gheorghe Maurer,
Ion Gheorghe Maurer, în republici la dezvoltarea rela­ împreună cu soţia şi persoa­
R.S.F. Iugoslavia a fost con­ ţiilor româno-iugoslave. nele oficiale care l-au însoţit
sacrată convorbirilor cu pre­ Mentionînd că vizita sa în în vizita de prietenie în R.S.F.
şedintele Consiliului Executiv Iugoslavia a prilejuit discuţii Iugoslavia, a părăsit Belgra­
al Adunării Republicii Socia­ deosebit de utile cu preşedin­ dul.
liste Serbia, Milenko Boianici. tele guvernului iugoslav, Ge­ Pe aeroportul „Beograd",
In cursul convorbirilor, des­ mal Biedici, precum şi cu con­
împodobit cu drapelele de stat
ANUL XXIV Nr. 5 504 MIERCURI 20 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI făşurate într-o atmosferă de ducători ai unor guverne re­ ale României şi Iugoslavie,,
lucru, prietenească, au fost e- publicane, tovarăşul Ion şeful guvernului român a fost
xaminate rezultatele obţinute Gheorghe Maurer a arătat că condus de Gemal Biedici, pre­
în ultimii ani în dezvoltarea ele au definit contururile des­ şedintele Consiliului Executiv
relaţiilor economice între în­ făşurării activităţii noastre co­ Federal, cu soţia, Milenko Bo­
I treprinderi româneşti şi între­ mâno-iugoslave şi în unele Executiv al Adunării R.S. Ser­
mune pe planul relaţiilor ro­
ianici, preşedintele Consiliului
prinderi din Serbia, exprimîn-
Comuniştii, oamenii muncii hunedoreni au \ ţia lor continuu ascendentă. probleme internaţionale de in­ bia, Duşan Gligorievici, mem­
du-se satisfacţia pentru evolu­
teres comun, în cadrul gene­
Relevindu-se largile posibili­ ral trasat de întîlnirile care bru al Consiliului Executiv Fe­
deral şi alte persoane oficiale.
tăţi existente de amplificare nu avut loc între tovarăşii
a relaţiilor economice, s-a in­ iNicolae Ceauşescu şi Iosip Pe aeroport, o gardă mili­
o singură voinţă, o supremă hotărîre j sistat îndeosebi asupra unor Broz Tito. tară a prezentat onorul.
După intonarea imnurilor de
măsuri referitoare la coopera­
Vorbitorii au toastat în să­
rea în producţie. De aseme­ nătatea tovarăşilor Nicolae stat ale celor două ţări, pre­
nea, au fost evidenţiate re­ Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, şedintele Consiliului de Mi­
zultatele colaborării ştiinţifi­ a conducătorilor guvernelor niştri şi-a luat rămas bun,
$ă materializeze neabătut, cu toată j ce, recomandîndu-se intensifi­ celor două ţări, pentru conti­ cordial de la gazde.
carea contactelor şi acţiunilor
de cooperare între institute
din România şi Serbia. Sosirea în Capitală
Şeful guvernului român şi
responsabilitatea, zi de zi, indicaţiile ! soţia au fost apoi oaspeţi la Preşedintele Consiliului de mâne in Comisia mixtă româ-
un dejun oferit în onoarea lor
de Milenko Boianici şi soţia.
Au luat parte Gemal Bie- Miniştri al Republicii Socia­ no-iugoslavă de colaborare e-
dici, preşedintele Consiliului liste România, tovarăşul Ion conomică.
Gheorghe Maurer, care, îm­
La sosire, pe aeroportul Bă­
şi îndemnurile de mare preţ transmise j Executiv Federal, Kocea Po- preună cu tovarăşa Elena de Miniştri a fost întîmpinat
povici, membru al Prezidiului
noasa, preşedintele Consiliului
Maurer, a făcut o vizită prie­
R.S.F. Iugoslavia, Marko Ni-
kezici, preşedintele C.C. al tenească în Republica Socia­ de tovarăşii Ilie Verdet, prirn-
U.C. din Serbia, precum şi alţi listă Federativă Iugoslavia, la vicepreşedinte al Consiliului
conducători ai organelor de invitaţia preşedintelui Consi­ de Miniştri, cu soţia, Virgil
de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cadrul j stat federale şi republicane. liului Executiv Federal al rian Dănălache, Janos Faze-
Trofin. Maxim Bcrghianu, Fio-
Au participat persoanele o-
R.S.F. Iugoslavia, Gemal Bie­
ficiale române care-1 însoţesc dici, s-a înapoiat marţi după- kns, Petre Lupu, Dumitru Po-
pe preşedintele Consiliului de amiază in Capitală. pescu, Petre Blajovici, Cornel
Miniştri. împreună cu preşedintele Burtică, Ion lonită, Vasile
memorabilei vizite de lucru efectuate j şurat într-o atmosferă caldă, Consiliului de Miniştri al Re­ Patilinet, Ion Pătan, Ion Stă-
In cursul dejunului, desfă­
nescu, Miliai Marinescu, de
publicii Socialiste România s-a
cordială, au fost rostite toas­ înapoiat la Bucureşti tovară­ miniştri şi alte persoane ofi­
ciale.
turi. şul Emil Drăgănescu, vicepre­ Au fost de fată Bojidar Bu-
şedinte al Consiliului de Mi­
Salutînd călduros pe şeful
judeţul nostru! | ocupat să pătrundă in timp cit mai scurt Foto: V. ONOIU de guvernului român, preşedin­ niştri, preşedintele părţii ro- kumirici, însărcinatul cu afa­
Tlnărul loan Soni din secţia sculărie a F. C. Orăştie csle pre­
ceri ad-interim al R.S.F. Iu­
tainele
meseriei
goslavia în Republica Socia­
frezor.
listă România, şi membri ai
Ambasadei.
La minele Petrila şi Lonea
în pagina a IV-a
comun
Comunicatul
Climat robust, muncitoresc, încheierea vizitei tovară­ la
şului Ion Gheorghe Maurer
pentru a învinge greutăţile in R.S.F. Iugoslavia.
Ca întotdeauna, pe mun­ celor care organizează pro­ răşte de către partid devine
citorii mineri, pe marea ma­ ducţia. Fiindcă trebuie să întotdeauna realitate — sub­ T. C. DEVA
joritate dintre ei, îi caracte­ înţelegem că dacă iese ran­ linia, în discuţia purtată, du­
rizează — în aceste zile de damentul, iese şi planul şi pă ieşirea din şut, tehnicia­
profundă emulaţie angajantă cîştigul. nul Virgil Serea, responsa­ 13200 zile
— stăruinţa şi fermitatea în In condiţiile pe care le bil de schimb în sectorul II.
învingerea greutăţilor, înţe­ avem, brigada noastră a Există, în această privinţă, o economisite
legerea responsabilităţii fie­ realizat un randament de mare încredere că măsurile
căruia în îndeplinirea sarci­ 7,25 tone de cărbune pe post anunţate vor fi transpuse în
nilor colective şi individua­ faţă, de 7,10 tone cît este viaţă de forurile competente. La cele peste 30 de blo­
le. Ei au încercat şi încear­ prevăzut, dînd peste plan în In ce ne priveşte pe noi, curi predate beneficiarilor,
că simţăminte de profundă această lună 400 tone de maiştrii şi tehnicienii, tre­ însumind 1 445 apartamente,
recunoştinţă muncitorească cărbune. Ne putem deci aş­ buie să depunem eforturi colectivul Trustului de con­
pentru cinstea de a fi avut tepta şi la cîştiguri ca atare. pentru a susţine angajarea strucţii Deva a redus ter­
în mijlocul lor, de a se sfă­ In aceste zile, în sectorul minerilor printr-o bună apro­ Gu 3 luni şi jumătate înainte de termen In coloana întîi menele de execuţie cu 13 200
tui cu conducătorul iubit al IV, se simte o mai mare vizionare a locurilor de zile, ceea ce reprezintă o
partidului şi statului în pr®- preocupare pentru aprovizio­ muncă, în vederea creşterii economie de 11,4 zile la un
bleme de o asemenea majo­ narea locurilor de muncă cu randamentelor pe post. apartament.
ră importantă cum sînt cele materiale şi vagonete goale. Sectorul nostru are un mi­ Priviţi chipul acestui tînăr, Asigurarea tuturor condi­
ce vizează redresarea grab­ — Pentru mine, ca miner, nus destul de mare. Tendin­ I.I.L. Orăştie şi-a îndeplinit abia ieşit din schimb, din a- ţiilor de execuţie — por­
nică a producţiei de cărbu­ discuţiile care s-au purtat ţa este însă, în ultimele zile, dîncurile de cărbune ale Pe- nind de la acoperirea cu e-
ne din bazinul Văii Jiului şi la întîlnirea cu iubitul nos­ de scădere a lui. trilei. Priviţi-i zîmbetul, lumi­ fective pînă la aproviziona­
alinierea colectivelor mine­ tru conducător, tovarăşul Aceleaşi simţăminte, ace­ planul anual na ce-i inundă faţa cănită de rea cu materiile şi materia­
reşti în marea întrecere pen­ Nicolae Ceauşescu, au con­ eaşi voinţă îi caracterizează praful cules din străfundurile lele necesare, executarea u-
tru îndeplinirea mai devre­ stituit prilej de a învăţa — pe toti muncitorii, maiştrii, pămîntului şi veţi avea ima­ nui control periodic, riguros
me a prevederilor cincina­ spunea minerul şef de bri­ tehnicienii şi inginerii de la ginea reală a bucuriei ce o asupra stadiilor fizice, or­
lului. Şi din aceste simţă­ gadă, Enache Chirită. S-au minele Petrila şi Lonea, ca „Transpunînd în viată indi­ alte cuvinte, situaţia economi­ trăieşte. E unul dintre cei mai ganizarea minuţioasă a
minte. din aceste trăiri şi purtat discuţii în modul cel şi de la toate minele din ţ caţiile preţioase date de Con­ că a întreprinderii e bună şi tineri mineri ai Văii Jiului punctelor de lucru, extin­
autoanalize s-a născut, creş­ mai direct, de la om la om; Valea Jiului. Muncitorii mi- 1 ferinţa Naţională a partidului ea oglindeşte pe deplin modul care poartă responsabilitatea derea acordului global pe
te şi se dezvoltă o puternică întîlnirea a constituit o lec­ neri gîndesc şi acţionează / pentru finalizarea cincinalului responsabil în care colectivul unei brigăzi ce deschide în a- ansamblul trustului Ia a-
voinţă de a răspunde prin ţie de cum in partidul nos­ pentru a înlătura cu hotărîre j în patru ani şi jumătate, mun­ nostru s-a angajat în marea dîncuri drum cărbunelui. Face proape 63 la sută — sînt
fapte grijii părinteşti ce le-o tru se face critica şi auto­ tot ceea ce frînează realiza- 1 citorii, tehnicienii şi inginerii bătălie cu timpul. Cu toate parte din sectorul de investi­ doar cîteva din măsurile ce
poartă în permanentă con­ critica. rea planului. Poate mai puţin J întreprinderii de industrie lo­ acestea, sîntem departe de au prilejuit înregistrarea re­
ducerea partidului. In zilele acestea a crescut gîndesc la fel cei certaţi cu j cală din Orăştie raportează automultumire, şi nu putem ţii al minei Petrila, colectiv ce zultatului amintit.
— Sînt foarte fericit că mult atmosfera de angajare disciplina, cei care aşteaptă i îndeplinirea planului anual cu concepe că ne putem culca păşeşte în coloana întîi a în­
secretarul general al parti­ a noastră, a muncitorilor mi­ ca alţii să le facă treburile i 3 luni şi jumătate mai de­ pe laurii victoriei. Cînd spun trecerii dintre sectoarele de
dului, tovarăşul Nicolae neri ; problemele de organi­ şi ei să beneficieze de plată. I vreme". asta, am în vedere dorinţa în­ profil ale Văii Jiului. „N-am
Ceauşescu, a avut posibilita­ zare în subteran se mişcă Sînt însă puţini şi pot fi ţ ...Ştirea publicată în ziarul tregului nostru colectiv de-a făcui eroisme. Ne-am angajat
tea, printre atîtea înalte răs­ însă mai greu. Astăzi (18 puşi la punct în cadrul ac- « nostru de ieri. anunţa aşadar acţiona în lumina devizei doar în ritmul pe care ni-1
punderi, să vină şi la mina septembrie — n.n,), de e- ţiunii pentru întronarea pe- ) faptul că acest colectiv care „Mai iute, mai bine, mai efi­ cere, azi, munca, Am realizat Autobaza Haţeg
Petrila, să stea de vorbă cu xemplu, am puşcat în pre- ste tot a ordinii şi discipli- 1 a lansat chemarea la întrece­ cient", despre care tovarăşul planul fizic, atît la metri li­
noi, muncitorii, în legătură abataj dar nu am avut cu nei. \ re către toate întreprinderile Nicolae Ceauşescu spunea că niari cît şi la metri cubi, iar
cu măsurile ce trebuie luate ce să armez. Maistrul a spus: Indicaţiile, criticile, îndru- l de industrie locală din judeţ trebuie să devină lozinca tu­ cel valoric l-am depăşit, de la
pentru înlăturarea unor Căutaţi şi voi prin sector... mările şi îndemnurile trans- i şi-a onorat cu prisosinţă an­ turor organizaţiilor noastre de începutul anului, cu aproape | „Planul fiecărei
1,5 milioane lei — spune sim­
greutăţi pe care le avem — L-am şi înţeles, pentru că mise de secretarul general ' gajamentul asumat, realizînd partid, a tuturor oamenilor plu, fără nici o nuanţă de lau­
muncii.
arăta minerul şef de brigadă era singur pe două raioane. constituie un preţios ajutor ^ suplimentar, pînâ acum, o pro­ dă, inginerul Carol Schreter, luni în 25 de
Constantin Alexe. îndrumă­ Aprovizionarea cu goale pentru ca fiecare organ sau ţ ducţie globală de peste 20 mi­ Noi am înţeles din această şeful sectorului investiţii de
rile pe care le-am primit ne însă s-a îmbunătăţit. lioane lei în condiţiile în ca­ deviză că trebuie să rezolvăm la E. M. Petrila. E adevărat că I zile“ — se reali-
;
vor ajuta săi învingem şi Angajamentul nostru este colectivitate să-şi revadă ac- 1 re economiile Ia preţul de mai repede problemele tehni­ avem oameni care-şi cunosc
greutăţile de acum şi pe de a extrage pînă la sfîrşi- tivitatea, stilul de muncă şi j cost se cifrează la aproape ce, să introducem mai rapid sarcinile, ştiu ce aşteaptă mi­ zează cu succes
cele care s-ar putea ivi. Pen­ tul anului 200 tone de căr­ să ia măsuri pentru a obţi- j 400 000 lei, iar beneficiile su­ procedeele tehnologice mo­ na de la ei. La iniţiativa bri­
tru aceasta, se cere muncă bune peste plan. plimentare la peste 1,3 mili­ derne, să facem ca întreaga găzii lui Constantin Grădina­
şi disciplină din partea noas­ — V i z i t a tovarăşului I. MIRZA (j oane lei. noastră activitate să tină pa­ ra, de la E. M. Uricani, de a HAŢEG. In lunile ce s-au
tră, a minerilor, aprovizio­ Nicolae Ceauşescu a întărit — Ne prezentăm cu depă­ sul cu progresul tehnic, cu realiza „100 metri liniari în me­ scurs de la lansarea însu-
nare şi asistenţă corespunză­ şi mai mult încrederea -noas­ şiri la toate sortimentele, ex­ ritmul în care se dezvoltă die, lunar, pe brigadă, la lu­ fleţitoarei chemări, şoferii
toare din partea tehnică, a tră că tot ceea ce se hotă­ (Continuare in pag. a 3-a) j plică tovarăşul loan Gîndea, crări de deschidere şi pregă­ autobazei din Haţeg au ob­
directorul întreprinderii. La ILIE COJOCARU tiri", două din brigăzile noas­ ştiut Kadar să-şi organizeze ţinut realizări deosebite. Ca
urmare, colectivul dc aici
fel în ce priveşte planul de tre — cele conduse de Petru grupa, să constituie pe fieca­ a raportat îndeplinirea pla­
export şi cel de investiţii. Cu (Continuore în pagina a 3-a) Tătar şi Kadar Arpad — au re schimb echipe de acelaşi nului pe 9 luni cu un plus
răspuns prin fapte deosebite. nivel de calificare profesio­ la planul de transporturi de
Si l-aş reliefa aici pe Kadar. nală". peste 2 000 tone kilometri­
Băiatul acesta, cu brigada lui, Simplu : „A ştiut Kadar". A ce convenţionale.
la un singur front de lucru a ştiut, ştie pentru că, deşi tî­ La sfirşitul lunii in curs.
excavat 1 300 mc, o adevărată năr, s-a format, la şcoala în­ colectivul va avea avansul
nerfnrmantă în valea noastră. cordării eroice, nu a mersului considerabil de 3 500 tone
Brigada a lucrat cu două ma­ uşor, ci a înfruntărilor cu stîn- kilometrice convenţionale c-
şini de încărcat la front, ceea ca de milenii, alături do mi­ fectuate peste nivelul celor ;
ce a făcut să se realizeze o neri care duc cu robusteţe la 9 luni trecute din an, fapt j
încărcare mecanizată de 95 la greu şi se ridică oameni prin ce va permite înregistrarea ;
sută. Aprovizionarea cu mate­ el. Ii dă mulţumire acest primei luni şi jumătate „e- ;
riale s-a făcut pînă în apro­ mers ? Priviţi-i chipul! i conomisită" din acest cin- ;
piere de front, lucru ce le-a LUCIA LICIU cinai.
asigurat o muncă ritmică. A Foto: ION LICIU

La Casa de cultură din Fabrica de produse re­ principal jurnalist, Viorel
Hunedoara, adunarea festivă fractare Baru, Covaci Mar- Baba, oţelar — C.S.H.; Vic­
consacrată „Zilei metalur­ ton, maistru mecanic — tor Timiş, maistru modelor,
gistului" a cuprins şi un Uzina de fier Vlahiţa ; loan Muntean, maistru
moment emoţionant. In semn Viorel Neag, maistru princi­ turnător — U.V. Călan, Bla-
de cinstire a muncii pline pal la bluming, şi ing. siu Micloş, jurnalist, Tibe-
de pasiune şi abnegaţie, de Gheorghe Rădulescu, direc­ riu Tanczel, lăcătuş — U-
apreciere a rezultatelor bu­ tor general adjunct — zina de fier Vlahiţa.
ne obţinute — unui număr C.I.H.; Victor Petroiesc, Distincţiile Obţinute ______
de 53 de muncitori, maiştri, maistru oţelar, Roman Bo­ semn al înaltei cinstiri a
tehnicieni şi ingineri din ca­ ta. cocsar, Aneta Gîză, su­ muncii — mobilizează şi
drul Centralei industriale dor — C.S.H., Emil Wolner. mai mult siderurgiştii la ob­
Hunedoara li s-au conferit maistru principal — U.V. ţinerea unor rezultate mai
ordine şi medalii. Printre Călan; Dumitru Avădanei. bune, la materializarea in
aceştia s-au aflat: Alexan­ dozator, secţia aglomerator japte deosebite a indicaţii­
dru Hăşdăţan, jurnalist. An­ I, Nadia Morar, laborantă. lor tovarăşului N ic ol a e
drei Petresc, cocsar, loan Nicu Babarţi, jurnalist, ing. Ceauşescu, de a spori pro­
Mihuţ. ing. şef la sectorul Dumitru Bobirnea, şeful ducţia de metal pentru
Laminorul bluming „1300“, de Ia Hunedoara, prin capacitatea şl gradul înalt dc automatizare, contribuie hotărltor Ia sporirea producţie! de laminate. laminoare — C.S.H., ing. secţiei aglomerator II, Ar- contribui la înfăptuirea cin­ a
Petru Andraş, director — cadie Schwartz, maistru cinalului înainte de termen.
l _________________