Page 68 - Drumul_socialismului_1972_09

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 504 © MIERCURI 20 SEPTEMBRIE 1972

O cerinţa de prim ordin în faţa lucratorilor ogoarelor s

ELE DE SPORIRE A PRODUCŢIEI D

SĂ FIE SUPERIOR VALORIFICATE!

Pregătirea unor baze temeinice recoltei de cereale păioase a anului viitor — acţiune cu care sînt confruntaţi în aceste zile lucrătorii ogoarelor — ridică o serie de probleme !a
a căror soluţionare sînt chemate să-şi aducă întreaga contribuţie organizaţiile de partid din unităţile agricole, organele agricole judeţene, conducerile C.A.P., I.A.S. şi S.M.A., spe­
cialiştii, toţi cooperatorii şi mecanizatorii. Consfătuirea judeţeană privind cultura griului a analizat cu răspundere şi competenţă rezultatele dobîndite în acest an la culturile de grîu
şi orz şi a dezbătut pe larg măsurile ce trebuie înfăptuite pentru a valorifica superior potenţialul de producţie existent, pentru a spori producţia la nivelul sarcinilor pe care le-a sta­
bilit Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională a partidului.
Aflîndu-ne în preajma începerii din plin a însămînţărilor, pentru a face cunoscute învăţămintele desprinse din experienţa anului în curs privind culturile de grîu şi orz, cît şi măsurile
care trebuie întreprinse în scopul asigurării unor temelii solide recoltei viitoare, prezentăm în pagina de faţă concluziile reieşite din dezbaterile consfătuirii judeţene privind cultura
griului.

Există posibilităţi ca recolta la faptul că soarta recoltei de răspundere a terenului ce se
Pentru alegerea cu mare
Este unanim recunoscut
cereale păioase depinde ho­ 0 bună amplasare însămînţează cu grîu pledea­
tărîtor de modul cum se am­ ză convingător şi experienţa
plasează cultura, de alege­ întreprinderii agricole de
hectar să sporească simţitor rea celor mai bune plante asigură producţiile aşteptate stat Mintia. Referindu-se la
această problemă, inginerul
Experienţa
premergătoare.
Sabin Blada, directorul I.A.S.,
cooperativei agricole din Si­
meria este cît se poate de a evidenţiat faptul că după
edificatoare în această pri­ leguminoase, în unitatea res­
’ Conferinţa Naţională a partidului din 19—21 siliilor fntercooperatiste Haţeg, Toteşti şi Că- vinţă. Ţinînd seama de un rea patului germinativ să se leguminoase (pe 52 ha) s-au Un spor apreciabil de re­ pectivă, recolta de grîu a
iulie a.c. a trasat agriculturii, ca şi celor­ lan. O suprafaţă de 3 690 ha în C.A.P. şi 190 asemenea imperativ major, facă la un nivel corespunză­ realizat 3 280 kg la ha, iar coltă — de cel puţin cîteva depăşit 4 tone la hectar, du­
lalte ramuri ale economiei naţionale, sarcina ha în I.A.S. a fost însămînţată abia în peri­ amplasarea griului s-a făcut tor, ceea ce a permis ca şi după alte plante (pe 52 ha) zeci de tone — se putea ob­ pă prăşitoare producţia a
de a îndeplini prevederile actualului cincinal oada 20—31 octombrie, determinînd obţinerea în exclusivitate după legu­ semănatul să fie realizat în s-au înregistrat 3 321 kg la ţine şi la cooperativa agri­ fost de 3 080 kg la ha, iar
înainte de termen. unor producţii mai scăzute în raport cu po­ minoase, porumb şi alte cul­ limitele epocii optime pe a- ha. colă din Geoagiu, remarca după păioase în anul I, s-au
In domeniul producţiei vegetale — avîn- tenţialul productiv al unităţilor. Printre coo­ turi — cartofi şi sfeclă de proape întreaga suprafaţă. O bună amplasare a cul­ preşedintele unităţii, Aurel obtinut numai 2 340 kg grîu
du-se în vedere îmbunătăţirile aduse an de perativele agricole cu suprafeţe mai mari în­ zahăr. Se înţelege, în condi­ Datorită amplasării judicioa­ turii, spunea Otilia Teodo- Pera, dacă pe lîngă procu­ la hectar. Bazaţi pe rezul­
an bazei tehnico-materiale a agriculturii, spri­ sămîntate în depăşirea epocii optime se nu­ ţiile cînd după păioase — se, după plante bune pre­ rescu, vicepreşedinte al rarea la timp a îngrăşămin­ tatele de pînă acum, pentru
jinul puternic ce se acordă de către stat în mără C.A.P. Toteşti — 120 ha, Clopotiva — plante care părăsesc terenul mergătoare, bineînţeles, fără C.A.P., se reflectă favorabil telor chimice se făcea o am­ recolta anului viitor grîul se j
această direcţie, rezultatele cercetărilor ştiin­ 106 ha, Densuş — 109 ha, Silvaş — 92 ha, mai devreme ■— nu s-a cul­ a neglija nici ceilalţi factori în gradul de rentabilitate a plasare corespunzătoare a va însămînta după păioase
ţifice şi roadele aplicării lor în producţie, Sînpetru — 84 ha, Ruşi — 69 ha, Nandru — tivat nici un hectar cu grîu, — fertilizarea şi folosirea se­ producţiei de grîu. Astfel, culturii. S-a greşit însă la pe mai puţin de 10 la sută
aplicarea noilor principii de planificare, orga­ 60 ha, Peştişu Mare — 71 ha, Roşcani — 65 s-au ridicat serioase proble­ minţelor din soiuri cu po­ cheltuielile pe hectar nu au amplasare, deoarece pe mai din suprafaţa planificată. Ia­
nizare şi cointeresare materială în agricul­ ha, Sălciva — 59 ha ş.a. me la eliberarea suprafeţelor tenţial biologic ridicat —, s-a depăşit 2 450 lei, revenind mult de 100 hectare s-a cul­ tă, deci, suficiente argumen­
tura — sînt create toate condiţiile pentru ca Paralel cu asigurarea seminţelor, Direcţia de culturile de toamnă des­ obtinut o producţie medie de în medie cîte 676 lei pe to­ tivat grîu după grîu. Din de­ te care îl obligă pe specia­
nivelurile stabilite de Congresul al X-lea al generală a agriculturii şi Trustul judeţean tinate însămîntării. 3 615 kg boabe de grîu la nă. Fată de un venit net de ficienţele manifestate s-au liştii din unităţi să nu igno- |
P.C.R. în producţia cerealieră să fie mult de­ I.A.S. s-au străduit să îmbunătăţească mai Concentrînd eforturile la hectar. Pe cele 81 de hecta­ 1 073 lei pe hectar cît a fost tras învăţămintele cuvenite,
păşite, trasînd sarcina ca producţia de ce­ mult structura soiurilor de grîu, introducînd strîngerea cu prioritate a re­ planificat, ca urmare a depă­ restrîngîndu-se la minimum re rolul de maximă însem­
reale să ajungă în perspectivă la 28—30 mi­ în cultură, îndeosebi pe loturi semincere, so­ coltei de pe terenurile pla­ re cultivate cu grîu după şirii producţiei şi a reduce­ posibil cultivarea grîului du­ nătate pe care îl are ampla­
lioane tone. iuri nou create menite să înlocuiască soiu­ nificate a se însămînta cu porumb, recolta medie a a- rii cheltuielilor, s-a realizat pă păioase, îndeosebi în a- sarea culturii asupra recol­
La materializarea acestor prevederi, a sub­ rile mai puţin productive. Astfel, au fost in­ grîu, s-a reuşit ca pregăti- juns la 4 008 kg la ha, după 3 197 lei. nul al doilea. tei.
liniat tovarăşul ing. Aurel Nistor, directorul trodusa^ în unele unităţi soiurile noi Dacia,
general al Direcţiei agricole judeţene, în re­ Favorit, Turda 194, iar în Staţiunea experi­
feratul prezentat la consfătuire, o contribuţie mentală Geoagiu, soiul Aurora, care au do­
de seamă trebuie să o aducă şi judeţul Hu­ vedit o bună comportare în condiţiile pedo-
nedoara. Concentrîndu-şi eforturile în direc­ logice şi climaterice de la noi. Incepînd d>n
ţia finalizării obiectivelor ce stau în faţa lu­ anul 1973, aceste soiuri vor avea o extindere Punînd în balanţă facto­ Clopotiva, Nădăştia de Jos,
crătorilor de pe ogoare, a fost posibil ca pro­ mult mai mare. La noile soiuri s-au obţinut rii de producţie, rolul ferti­ Roşcani etc. ,
ducţiile medii prevăzute să fie depăşit* atît producţii superioare, la unele unităţi depă­ lizării este de necontestat, Aportul hotărîtor Din păcate, nu toate con­
în I.A.S. (cu peste 200 kg boabe la ha), cît şi şind 4 000—4 750 kg boabe la hectar. afirma Traian Suba, preşedin­ ducerile unităţilor agricole
în C.A.P. Ca urmare, la fondul de stat s-au tele C.A.P. Lâpuşnie. Pe sea­ * - manifestă preocuparea cuve­
livrat suplimentar importante cantităţi de Experîenfa acumulată se ma aplicării îngrăşămintelor nită pentru a înlătura defi-
grîu, ceea ce a influenţat pozitiv situaţia eco- chimice unitatea noastră a ‘ cientele ce s-au manifestat
nomico-financiară a unităţilor şi nivelul re­ realizat sporuri substanţiale al îngrăşămintelor în anii precedenţi privind
tribuirii muncii cooperatorilor şi mecanizato­ cere fructificată din plin de recoltă, producţia medie fertilizarea terenului. Ca ur­
rilor. Fireşte, se pune întrebarea: ce factori situîndu-se la peste 3 500 kg mare, rezultatele înregistra­
au favorizat creşterea producţiei, ce deficien­ Cu toate că în acest an condiţiile naturale grîu la hectar. Investiţiile raport corespunzător între ■ Pentru a obţine eficienta mult reduse de îngrăşăminte te pînă acum la aplicarea
ţe s-au manifestat în valorificarea deplină a nu au fost din cele mai favorabile produc­ făcute pentru procurarea în­ pzot .şi fosfor, în funcţie de scontată în utilizarea îngră­ şi acestea nu pe toată su­ îngrăşămintelor chimice şi
potenţialului de producţie şi ce măsuri se im­ ţiei de grîu, în fermele I.A.S, şi unităţile grăşămintelor s-au dovedit cerinţele solului. şămintelor se impune ca în prafaţa, astfel fiind afecta­ organice sînt departe de a
pun a fi luate pentru pregătirea recoltei vii­ C.A.P. caie au aplicat întocmai indicaţiile din a fi deosebit de rentabile, Fertilizarea terenului s-a fiecare unitate să se tină tă serios recolta. . Ba mai putea fi considerate ca satis­
toare ? tehnologia culturii griului) au făcut o ampla­ pe seama fiecărui kg de sub­ bucurat de multă atenţie şi seama de cartarea agrochi- mult, pe 20 ha s-a cultivat făcătoare. Iată de ce se im­
Din datele existente reiese că pentru cul­ sare raţională după bune premergătoare, au stanţă, activă administrat ob- în cadrul I.A.S. Mintia, unde mică a solului, în această grîu după porumb ierbicidat, pune ca organizaţiile de par­
turile de păioase în judeţul nostru condiţiile folosit doze eficiente de îngrăşăminte, care ţinîndu-se sporuri de aproa­ s-au aplicat cîte 47—54 kg privinţă sarcini de mare răs­ producţia pe terenul respec­ tid, consiliile populare co­
climatice nu au fost din cele mai favorabile au fost aplicate în mod ştiinţific, in raport de pe 10 kg grîu. In medie s-au substanţă activă de îngrăşă­ pundere revenind Laborato­ tiv fiind aproape compro­ munale şi conducerile unită­
creşterii şi dezvoltării plantelor, îndeosebi la nevoile stabilite prin analizele agrochimice, folosit cîte 500—600 kg în­ minte cu fosfor şi 90—100 rului judeţean de pedologie. misă. ţilor agricole să acţioneze e-
semănăturile efectuate cu întîrziere şi într-un au pregătit patul germinativ în condiţii agro­ grăşăminte chimice la hec­ kg cu azot la ha, care s-a Ignorîndu-se o asemenea ce­ Lipsa aplicării îngrăşămin­ nergic în privinţa folosirii
teren slab pregătit sub aspect agrotehnic. Lip­ tehnice superioare, au folosit sămînta din tar, urmărindu-se o reparti­ dat în două faze, peste 60 rinţă, în anul trecut la C.A.P. telor a lăsat amprente vi­ tuturor stocurilor de îngră­
sa stratului de' zăpadă a amplificat efectul ne­ soiurile raionale de bună calitate şi au exe­ zare a lor uniformă pe teren, la sută din cantitatea de Bobîlna, spunea şeful secţiei şăminte — pe baza planului
gativ al temperaturilor scăzute, în primul cutat însămîntările în cadrul epocii optime administrarea în perioadele azot folosindu-se toamna de mecanizare, Samoilă Sa- zibile şi asupra recoltelor de fertilizare — destinate
rînd 'la culturile de orz şi grîu la care au recomandate, au reuşit să obţină producţii optime şi respectarea unui înainte de semănat. moilescu, s-au aplicat doze obţinute de C.A.P. Geoagiu, culturilor de toamnă.
existat lacune în pregătirea patului germina­ mari de grîu, unele din ele chiar mai mari
tiv sau au fost însămîntate în condiţii neco- decît în anul trecut, cînd au fost condiţii na­
respunzătoare. Cpnditiile existente au consti­ turale mult mai favorabile.
tuit un prilej de verificare severă a aplicării La I.A.S. cele mai mari producţii de grîu
tehnologiei culturilor de grîu şi orz din fie­ au fost obţinute de fermele din Lâpuşnie (pe
care unitate, verificare oglindită prin produc­ 90 ha cîte 3 300 kg la ha) şi Deva (pe 173 ha In - complexul de factori acordîndu-se grijă deosebită
ţiile obţinute numai pe seama agrotehnicii cîte 3 100 kg la ha). care s-au impus decisiv în organizării loturilor semin­
aplicate, fără a fi favorizate de condiţiile na­ In sectorul cooperatist cele mai mari pro­ cadrul măsurilor iniţiate Sămînţa din noile soiuri şi cere. Exemplul oferit în a-
turale. ducţii au fost obţinute şi în acest an, ca şi pentru realizarea de recol­ cest sens de către C.A.P.
anul trecut, de C.A.P. Simeria (de pe 185 ha te superioare la hectar, la
cîte 3 615 kg la ha) şi C.A.P. Lâpuşnie (de pe Geoagiu, I.A.S. Mintia si
Tehnologice sfabllife — 80 ha cîte 3 510 kg la ha). Producţii bune — loc de frunte se situează Simeria trebuie urmat do
promovarea în cultură a so­
i între 2 500—3 000 kg la ha — au obţinut iurilor de grîu cu valoare do calitate - factor decisiv către toate unităţile agrico­
riguros respecfafe C.A.P. Teiu, Lăsău etc. Sînt de apreciat efor­ biologică ridicată şi folosirea le.
turile făcute de unele cooperative din zonele unor seminţe de calitate. Răspunderea nemijlocită
cu o fertilizare naturală mai scăzută, care în soiul Favorit, media înregis­ cerea, păstrarea, condiţiona­ rităţi în cantităti inadmisibi­ pentru calitatea seminţei o
' In unităţile unde s-a aplicat în mod corect Drept mărturie stau recolte­ trată depăşind 3 000 kg la rea şi tratarea în cele mai le sau germinaţie slabă. poartă specialiştii din unităţi
tehnologia indicată, respectînd îndeosebi pe­ acest an au reuşit să obţină producţii bune le obţinute de numeroase hectar. Ca urmare, noul soi bune condiţii a acestora. In care au obligaţia elementară
rioada optimă de însămînţare, plantele au de grîu — între 2 000—2 500 kg la ha — cum cooperative agricole. Cîteva se va extinde pe 24 la sută urma verificărilor făcute s-a Deoarece sămînta de cali­ să asigure Introducerea în
rezistat bine influenţei negative a factorilor sînt C.A.P. Brad, Mesteacăn, Lunca, Rişca, Ri- exemple sînt cît se poate de din suprafaţa prevăzută a se constatat cM la C.A.P. Vîlcc- tate asigură sporuri de re­ sol numai a unui material
climatici specifici din iarna trecută. Ele s-au biţa, Ohaba şi altele. edificatoare. La soiul Turda însămînta cu grîu. le, Zdrapţi, Ilia, Teliuc, Hă- coltă care se ridică la 20-30 corespunzător din punct do
dezvoltat în mod normal şi au dat producţii Alte unităţi, cu toate recomandările şi spri­ 194, cultivat pe 23 de hec­ la sută, este imperios nece­ vedere al germinaţiei şi pu­
bune. Acolo unde indicaţiile tehnice au fost jinul material şi tehnic acordate, bat în con­ tare, cooperatorii din Sime­ Pe lîngă introducerea şl rău, Roşcani, Clopotiva, Os­ sar ca în perioada relativ rităţii. In contextul acestor
neglijate, culturile, în lupta cu factorii ex­ tinuare pasul pe loc sau înregistrează pro­ ria au recoltat cîte 4152 kg extinderea noilor creaţii ca­ trov — să amintim doar ct- scurtă de timp care a mai preocupări retine atentia şi
terni, au suferit însemnate pierderi de plante grese cü totul neînsemnate faţă de potenţia­ boabe la hectar, iar la C.A.P. re s-au dovedit a fi deose­ teva exemple — nu s-a pus rămas pînă la începerea se­ grija ce trebuie acordată tra­
încît au ieşit din iarnă cu densitate necores­ lul de care dispun, aşa cum sînt C.A.P. Dîn- Geoagiu la soiul Dacia, de bit de productive — subli­ accentul cuvenit pe asigura­ mănatului să fie rezolvate tării seminţelor cu substanţe
punzătoare şi drept urmare producţiile reali­ cu Mare, Răcăştie, Sălaşu de Sus, Rîu Alb, pe cele 20 de hectare culti­ nia tovarăşul inginer Eugen toate problemele care pri­ chimice, neadmitîndu-se sub
zate au fost mici. In complexul de măsuri a- Jeledinţi, Nandru, Mînerău, Popeşti, Rîu de vate, s-au obtinut 3 700 kg Iohom, şeful Laboratorului rea unor seminţe cu poten­ vesc asigurarea şi pregătirea
grotehnice un factor decisiv l-a constituit Mori, Clopotiva etc., care au realizat produc­ grîu la hectar. judeţean pentru controlul ca­ ţial biologic ridicat, semna- seminţelor. Important este ca nici un motiv ca operaţiunea
amplasarea culturilor. Ca urmare a prevede­ ţii cu mult sub posibilităţi, cu 600—1 000 kg Alături de soiul Bezostaia, lităţii seminţei şi materialu­ lîndu-se, la loturile analiza­ încă de la semănat să se pri­ să fie făcută cu lopata sau
rilor din tehnologia culturii şi recomandări­ sub media pe judeţ. în condiţiile de producţie a- lui sâditor, prezintă o maxi­ vească cu seriozitate soarta în coşul semănătorii, aşa cum
lor consfătuirii griului din anul trecut, în sec­ Cîteva constatări se impun şi în legătură mă importantă pregătirea te­ te, cazuri de atac de boli si producţiei de seminţe ce se s-au întîlnit situaţii în unele
torul de stat şi cooperatist în toamna anului cu cultura orzului. Ie I.A.S. Mintia s-a impus şl meinică a seminţelor, produ­ dăunători, prezenta de impu­ va obţine în anul următor, unităţi în anii precedenţi.
1971 s-a interzis însămîntarea griului după Acestei culturi este necesar să i se acorde
păioase mai mult de 2 ani, aceasta admiţîn- mai multă grijă, realizînd integral planul de
du-se numai pe parcelele lipsite de buruieni cultură repartizat pentru anul 1973, amplasa­
şi dăunători. De asemenea, s-a asigurat o rea făcîndu-se numai după premergătoare
proporţie mai bună a plantelor premergătoa­ timpurii, care creează posibilitatea pregătirii
re. i de calitate a terenului. O deosebită atenţie Fără îndoială, însămînta­ se cere ca graficele de re­
Acolo unde însămînţarea s-a făcut după se cere acordată nivelării arăturilor, pornind rea grîului de toamnă în li­ coltat să fie respectate în­
păioase în al doilea an, în majoritatea uni­ de la constatarea că cele mai mari pierderi mitele epocii optime (20 sep­ Respectarea epocii optime tocmai, să nu se irosească
tăţilor s-au înregistrat diferenţe în minus va­ s-au înregistrat pe terenurile denivelate, unde tembrie — 20 octombrie), nici o oră bună de lucru în
riind între 120—350 kg la ha, comparativ cu semănatul nu s-a putut face uniform. Un rol are o importantă covîrşitoa- cimp, neadmiţîndu-se ca în
realizările la cele însămîntate după păioase hotărîtor asupra recoltei îl are respectarea re asupra producţiei. De pe nici o unitate semănatul să
anul I. Spre exemplu, C.A.P. Romoşel pe 58 epocii optime de semănat, care pentru jude­ suprafaţa însămînţată în de­ fie prelungit după data de
de ha cultivate după păioase anul I a obţi­ ţul nostru s-a dovedit cea mai potrivită între cada a doua a lunii octom­ condiţie esenţială 20 octombrie a.c. In acest
nut cîte 1950 kg grîu la ha, iar pe 40 de ha 20 septembrie şi 1 octombrie, precum şi folo­ brie a anului trecut, coope­ scop, eliminarea decalajelor
însămîntate după păioase anul II a realizat sirea de seminţe mari şi uniforme, rezultate ratorii din Simeria au obti­ între eliberarea şi pregăti­
numai 1 700 kg boabe la ha, rezultînd o pier­ printr-o atentă condiţionare. nut cîte 4 047 kg grîu la că depăşirea epocii de se­ mănat. Angajarea lucrărilor Succesul deplin la semă­ rea terenului pune în fata
dere de 10 tone grîu. hectar, cu 200—700 kg mai mănat stabilite duce la dimi­ cu mecanizatorii în acord nat este hotărît de mobiliza­ conducerilor trustului şi uni­
mult faţă de media înregis­
Din această constatare se desprinde con­ Âfenfie sporită unor lucrări trată pe suprafeţele însă­ nuarea producţiei cu sute de global constituie un puternic rea întregului potenţial u- tăţilor S.M.A. sarcina de n
cluzia, valabilă pentru producţia anului vii­ mîntate în alte perioade. In­ kg la ha. De aceea, pentru stimulent în respectarea gra­ man şi folosirea cu randa­ organiza din timp lucrul în
tor, ca numai în mod cu totul excepţional să ginerul şef al C.A.P. Gura- a evita pierderile, se cere o ficelor de semănat. Nu se ment maxim a mijloacelor schimburi prelungite şi pe
se amplaseze grîul după păioase anul II, şi de maximă însemnătate organizare temeinică a mun­ poate însă neglija aportul mecanice în campania agri­ două schimburi, pe un nu­
aceasta numai în condiţii de pregătire şi fer­ sada, Ioan Oargă, directo­ cii la eliberarea terenurilor pe care trebuie să-l aducă colă de toamnă, de organi­ măr cît mai mare de trac­
tilizare ireproşabilă a terenului, luînd în a- Pe baza experienţei acumulate, cîteva con­ rul S.M.A. Dobra, ing. Axen- de plantele premergătoare şi foţi cooperatorii la recolta­ zarea judicioasă a muncii şi toare, însămîntările de toam­
celaşi timp măsuri deosebite de prevenire siderente se impun cu maximă acuitate pri­ te Guţea, şi inginerul şef al maximă operativitate din tul porumbului, cartofilor şi funcţionarea ireproşabilă a
şi combatere a bolilor, dăunătorilor şi buru­ vind pregătirea recoltei viitoare. Astfel, în C.A.P. Sarmizegetusa, Gheor- sfeclei de pe suprafeţele ce tractoarelor. Grîul fiind am­ nă constituind un adevărat
ienilor. Fertilizarea este o altă verigă cheie timpul cel mai scurt posibil trebuie terminate partea mecanizatorilor la urmează a. se însămînta în plasat pe suprafeţe mari du­ examen pentru toti lucrătorii
■în sporirea recoltei. Din rezultate s-a desprins toate lucrările de pregătire a terenului pe în­ ghe Dauerbach, au apreciat pregătirea terenului şi la se­ toamnă, pă culturi tîrzii de toamnă, din S.M.A.
concluzia că folosirea unor doze mai mici de treaga suprafaţă eliberată de premergătoare
îngrăşăminte şi îndeosebi neaplicarea de în­ timpurii, iar în cursul lunii septembrie să se
grăşăminte cu fosfor decît pe suprafeţe foarte pregătească terenul după sfeclă de zahăr,
reduse şi de către un număr restrîns de uni­ cartofi, porumb, încît pînă la 1 octombrie cel
tăţi a făcut ca unele cooperative, care în a- puţin 90 la sută din terenul pentru grîu să
nul trecut au înregistrat producţii mari de fie pregătit pentru semănat. Sub nici o formă In acest an, relata ingine­ lui, uniformitatea, densitate
grîu, în anul acesta s3 obţină producţii mult nu se mai admite să se mai însămînteze grîu rul şef al C.A.P. Brad, Ioan recomandată etc. Lucrările
•mai mici. Din rîndul acestora menţionăm după data de 20 octombrie. Fekete, unitatea noastră a Pregătirea grădinărească a bine executate, fără greşuri,
C.A.P. Bobîlna, Pricaz, Cigmău, Burjuc şi al­ In fertilizarea terenului pentru grîu să se obtinut cea mai bună pro­ asigură distrugerea buruieni­
tele. De asemenea, au fost cooperative care pună mai mult accent pe folosirea îngrăşă­ ducţie de la înfiinţarea sa. lor şi un nivel calitativ su­
nu au asigurat pentru producţii de grîu nici mintelor naturale, în mod deosebit în zonele Dacă cu ani în urmă recolta perior la semănat, ceea ce
o cantitate de superfosfat ca : C.A.P. Clopo- de podzol, unde aceste îngrăşăminte au uñ nu depăşea 1 200—1 400 kg permite o răsărire bună a
tiva, Cărâstău, Nădăştia de Jos, Nădăştia de efect mai mare şi de durată mai lungă. In la hectar, în 1972 s-au obti­ terenului-o sarcină imperioasă plantelor şi garantează spo­
Sus, Mînerău, Roşcani, Boş şi altele. fertilizarea cu îngrăşăminte chimice să nu se nut peste 2 350 kg grîu la ruri de recoltă.
In privinţa pregătirii patului germinativ aplice norme şablon, sau să se facă îngră-» hectar. Rezultatul, care poa­
este de semnalat faptul că s-a acordat o grijă şare unilaterală. Va trebui să se facă o fer­ te fi considerat ca un salt a- ne dacă terenul este bine tuielile efectuate suplimentar cesare, astfel ca lucrarea să O lucrare introdusă in teh­
mai mare efectuării arăturilor de vară şi în­ tilizare diferenţiată, ţinînd seama ca pe tere­ preciabil, nu este întîmplă- pregătit, ogorît imediat după nu ne zgîrcim să facem lu­ poată fl încadrată în epoca nologia culturii este şi nive­
larea terenului. La I.A.S.
treţinerii ogoarelor. nurile fertTizate cu fosfor în anii precedenţi tor, el oglindind aportul ho­ eliberare de planta premer­ crări care influenţează favo­ optimă, deoarece timpul de Mintia această lucrare s-a
Cu privire la respectarea epocii de însă- sau după leguminoase să se aplice o doză mai tărîtor al aplicării tehnolo­ gătoare şi întreţinut ogorul rabil soarta producţiei. la recoltat şl pînă la semă­
mîntare se poate arăta că în perioada optimă redusă de superfosfat, după păioase să se giilor înaintate. In condiţii­ în stare curată de buruieni. Intrucît în această toam­ nat este destul de scurt. Ce­ efectuat cu nivelatorul pe
¡pînă la 20 octombrie) cooperativele agri­ aplice o doză ma ' mare de superfosfat, iar le variate de relief ale uni­ Pe tarlalele unde a fost ne­ nă grîul se va însămînta du­ rinţa de a folosi tractoarele o suprafaţă de 80 de hecta­
1
cole au însămîntat 78 la sută din suprafaţa unde urmează grîu după porumb se va ma­ tăţii s-a acordat atenţie tu­ voie s-an aplicat chiar 1-2 pă porumb pe 50 la sută din cu întreg randamentul tre­ re, astfel fiind posibil ca pa­
de grîu, iar în I.A.S. s-a însămîntat 94 la su­ jora doza di azot. Deoarece pe podzoluri a- turor factorilor de producţie, lucrări de discuire şi pregă­ suprafaţă, se va strînge mai buie bine armonizată cu res­ tul germinativ să fie pregă­
tă. Aceste culturi, profitînd de umiditatea e- zotul în cantităţi mari măreşte aciditatea, se . pe un plan prioritar situîn­ tiri în plus, cheltuielile oca­ repede recolta de pe terenu­ pectarea calităţii lucrărilor tit grădinăreşte. Grija ce s-a
xistentă în sol, au pornit din timp în vege­ cere ca el să fie aplicat în combinaţie cu a- du-se şi pregătirea terenului. efectuate şi cu urmărirea în acordat cultivării grîului în ,
taţie. mendamente. Astfel s-a putut dovedi că zionate fiind recuperate prin rile respective. Este necesar leren a modului cum se în­ condiţii agrotehnice superioa­
Râu a fost că pe restul suprafeţelor desti­ O mare atenţie va trebui să fie dată de chiar şi pe terenurile însă- sporurile de producţie reali­ însă ca secţia de mecanizare deplinesc parametrii înscrişi re este reliefată de obţine­
nate însămîntării griului, care au urmat toate unităţile, îndeoseb de specialişti şi de •mînţate cu grîu după păioa­ zate. Cînd se ştie că sporu­ care ne deserveşte să fie în ordinul de lucru: adîn- rea unui beneficiu de pesle
5
după plante premergătoare cu perioadă mai către mecanizatori, pregătirii patului germi­ se se pot obţine recolte bu­
lungă de vegetaţie, nu s-a făcut eliberarea nativ, respectîndu-se cu stricteţe indicaţiile rile de recoltă acoperă chel­ dotată cu toate utilajele ne­ cimea arăturii şi a semănatu­ 700 000 lei la această cultură
la timp, deficienţe întîlnindu-se în zona con- şi recomandările agrotehnice date.