Page 69 - Drumul_socialismului_1972_09

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 504 © MIERCURI 20 SEPTEMBRIE 1972

Comuniştii, oamenii muncii hunedoreni au
•—***"*—a—Imm—«—a—riiirnwifniiMM t—c—naw ■ 11
o singură voinţă, o supremă hotărâre

F I L M Editoriale
Să materializeze neabătut, m toată şl cultură". Volumul este o
Ion Dodu Bălan : „Ethos
Ferma din Arizona Sí reuşită publicistică a unui
om de cultură ce vrea să
definească universul spiri­
33
responsabilitatea, zi de zi, indicaţiile William Wyler, regizorul lor incontestabil succesul tnsă, că Hamilton, autorul tual românesc, fie în coor­
donatele sale morale, fie în
filmului „Ferma din Arizona", oricărei pelicule. bazei literare, a dorit să for­ modul în care aceste per­
nu este necunoscut pentru In pofida asemănărilor o- tifice pilonul principal şi cu manenţe s-au cristalizat în
noi. Cu cîtiva ani în urmă vidente, Wyler nu calchiază un fir de conflict erotic, sta­ opere de artă. „Ethos şi
cultură" reprezintă în ace­
şi îndemnurile ie mare preţ transmise le a rulat pe ecranele noastre dramaturgia fiimică a lui bilit între Jim McKai, căpita­ laşi timp rodul bogat al
o savuroasă comedie rO
nul de marină sosit la San
Ford,
personal
rămînînd
Audrey Hepburn şi Peter printr-o viziune regizorală Rafael pentru a se căsători unei trainice fuziuni cu
O’TooÎe în rolurile principa­ mai modernă caracteristică cu Pat Terrill, şi administra­ valorile etice, un prim şi
îndrăzneţ pas făcut de au­
le : „Cum să furi un milion“ genului western, reînviat du­ torul fermei Terrill. Dar îm­ tor spre acea sinteză de fi­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cadrul Deviza „Mai iute, mai bine, Pe atunci n.i bănuiam, desi­ pă anii de somnolentă al binarea celor două noduri lozofie culturală româneas­
conflictuale este atît de di­
comercialismuUii.
gur, că vom reîntîlni nume­
că văzută in perspectiva
îmbrăţişată
mai
este
eficient“
şi de către muncitorul Gheor- le lui Wyler pe genericul -Subiectul „Fermei din Ari­ baci făculă, incit nu avem surselor ei populare.
ffhe Bulz, de la Atelierele cen­ unui western bun. zona" esle moderai senzaţio­ senzaţia pătrunderii aspecte­
trale Crişcior, care execută lor parazitare în povestirea ★
Stilul de muncă al lui Wil­
piese pentru perforatoare. liam Wyler — „Ferma din nal doar atît ca să fie apt propriu-zisâ, ci aşteptăm pre­ Gheorghe Tomozei: „Efi­
memorabilei vizite le lucru efectuate Foto: V. OxNOIU Arizona“ dovedeşte acest flict credibil, pentru desfăşu­ zenta celui de al doilea film gii" (Editura Militară). Poe­
pentru dezvoltarea unui con­
tul îşi propune, aşa după
ca pe o parte organică ne­
lucru, cu prisosinţă — se a-
propie foarte mult de cel al rarea unei acţiuni construite cesară. cum mărturiseşte in cuvîn-
cu logică. Conflictul, am
tul de însoţire, „să aducă
0 nouă agenţie clasicilor genului. înainte de spune, tradiţional, este bazat serii — nu are prea multe lauda cuvenită pămîntului
Filmul — deşi are două
pe rivalitatea dintre clamil
în judeţul nostru! C.E.G. toate, de stilul lui Ford. Hartnassey şi maiorul Terrill, lungimi inutile. E drept, de­ ţării, istoriei şi oamenilor
Wyler, ca şi predecesorul
ei". Intr-adevăr, Gheorghe
DEVA. I.a complexul său ilustru, apelează la o legiuitorul din Sân Rafael, si­ taliul este Uneori explorat Tomozei simte profund şi
cu prea mult zel, abătînd a-
tuat într-o regiune secetoasă
sursă literară de calitate:
comercial dat de curînd ecranizarea romanului „The a Arizonei. Motivul opozi­ tentia de la ideea principa­ personal istoria, versul său
în exploatare în apro­ Big Country" de Donald Ha- ţiei este un petec de pămînt, lă a filmului: condamnarea este însufleţit de elanuri
care nu devin niciodată
Climat robust muncitoresc pierea autogârii Î.T.A. milton. Regizorul „Fermei udat de undele răcoroase a- violenţei atunci cînd solu­ grandilocvente.
din
municipiul Deva,
ţia paşnică, omenească este
le unui riu. Cine cunoaşte,
din Arizona“, aidoma lui
s-a deschis recent o
fie din lectură, fie din alte
nouă agenţie C.E.C., Ford, alcătuieşte o distribu­ surse, rolul apei dătătoare la Îndemînă. in pofida aces­
tui fapt, „Ferma din Arizona“
pentru a deservi atit ţie de primă mină. Gregory de viaţă în vestul sălbatic rămîne un film interesant, Penfru melomani
pentru a învinge greutăţile cetăţenii care trec prin Peck, Jean Simmotts (Ofelia de la sfîfşitul secolului tre­ film care-şi va datora suc­ Eleetrecordul pune la dispo­
C.F.R. şi au­
gara
cut va înţelege Că motivul
din „Hamlet" de Lawrence
cesul de public în exclusi­
togara I.T.A., cit şi
recent
iu­
pe cei ce locuiesc în Olivier), Carrolle , Baker şi nu este deloc minor si că el vitate valenţelor sale poziti­ ziţia melomanilor citeva discuri
înregistrate.
Astfel,
bitorii de muzică populară pot
această parte a oraşului Charlton Heston sînt actori poate duce la ciocniri ade­ ve.
(Urmare din pag. 1) ţiuni de mobilizare într-ade- rezolve, din proprie iniţiati­ care asigură prin talentul sea sîngeroase. Se pare, AL. COVACI găsi pe discuri recital — voci­
văr eficiente. vă, subliniez din proprie ini­ — ne-a informat direc­ le Elenei Munteanu, a lui Du­
torul Agenţiei C.E.C.
Vioricăi
Fliii-
mitru
Potoroacă,
ne o creştere continuă. Acest Comitetul nostru de partid ţiativă, o problemă tehnică. din municipiul Deva, to­ taşu, Sanetei Bogdan,
lucru se şi face. a asigurat informarea co­ De fapt, tot ceea ce se va varăşul Ioan Roşea. tV
Cei care îndrăgesc muzica de
— Intîlnirea cu tovarăşul muniştilor, a muncitorilor întreprinde la mină trebuie promenadă întilnesc discul
Nicolae Ceauşescu — arăta mineri cu problemele dez­ să vizeze realizarea sarcini­ stereo intitulat „Polci, valsuri
Andrei Colda, secretarul co­ bătute în cadrul vizitei, de­ lor de plan şi uşurarea e- Interpretează pentru fanfară“.
şi
marşuri
formaţia
„Kar-
mitetului de partid de la spre măsurile indicate şi fortului fizic al muncitorilor. Unităţi noi peten Show“, dirijată de Emil
E.M. Lonea — a fost plină sîntem siguri că, prin imbol­ Este necesar să acţionăm Franz.
de învăţăminte pentru mine dul nou de muncă creat, si pentru întărirea discipli­ ' I
ca secretar şi pentru între­ sarcinile de plan vor fi rea­ nei. Aici trebuie însă să an­ de prestări
S ’
gul nostru organ. îmi îngă­ lizate. trenăm mai concret sindica­ ţ ' r- , ■ ; : v.v. ••• .
dui să spun că am primit — Fiind în preajma aleqe- tul şi organizaţia U.T.C. servicii Spectacole
o lecţie despre competenta rilor de partid, toate proble­ Trebuie, de asemenea, să :¡ T?ff|i§§|||¡III Iplllii
cu care trebuie abordate mele reieşite cu prilejul vi­ fim mai receptivi fată de ce­ Cooperaţia meşteşugă­ : . ■ ■ •• . '■ Cunoscutul teatru „Con­
problemele economice. Apoi, zitei de lucru în Valea Jiu­ rerile, faţă de problemele rească din judeţ îşi ex­ ■. ■ îl:: stantin Nottara" din Bucu­
indicaţiile concrete date pri­ lui şi în judeţ a tovarăşului oamenilor muncii. A existat tinde reţeaua de unităţi reşti prezintă mîine pe
vind măsurile ce trebuie Nicolae Ceauşescu vor for­ şi există încă la unii tova­ în scopul cuprinderii în­ scena sălii „Arta” din De­
luate pentru redresarea eco­ ma obiectul principal al dez­ răşi formula stereotipă cu tregii populaţii a unei va spectacolul cu piesa
nomică a minelor — proble­ baterilor din adunările gene­ care întîmpină oamenii : „A- localităţi în sfera de „Schimbul" de Paul Claudel.
me de dotare, de organizare, rale şi conferinţei pe mină ceasta nu intră în atribuţia servire, în scopul mai Un prilej de întîlnire cu jo­
de folosire a cadrelor, de — a spus Ioan Chereche.ş, mea ; de ea trebuie să se bunei serviri a acesteia. cul unor actori de primă
instruire a lor şi altele —• secretarul comitetului de ocupe altul“. Oamenii muncii Astfel, ia Deva, în mină ai uneia dintre cele
ne-au pus mari întrebări în partid al E.M. Petrila. De se adresează cadrului de cartierul Dacia s-a des­ mai prestigioase scene ale
legătură cu stilul şi metodele fapt, comitetul de partid a conducere cel mai apropiat, chis o unitate de repa­ ţării. Este vorba de Liliana
noastre de muncă în coor­ elaborat deja un program, cu mai la îndemînă. I se adre­ raţii pentru televizoare, Tomescu, Gilda Mărculescu,
donarea activităţii economi­ problemele care trebuie so­ sează cu încredere, pentru cu 4 lucrători, iar Ia Val Săndulescu, Ştefan Ior-
ce. Dacă conducerea partidu­ luţionate, grupate pe niveluri Hunedoara în microra- dâche.
lui se ocupă atît de insistent de rezolvare, cu termene şi a găsi o soluţie, un sfat, o ionul 4 — o unitate de ■&
şi în amănunt cu probleme responsabilităţi concrete. lămurire, nu ca să se afle în croitorie pe comandă. Teatral de păpuşi din
de aprovizionare şi organiza­ treabă. Dacă he acordă a- Se amenajează şi se vor Alba Iulia prezintă în cursul
re, atunci noi, care sîntem Una din preocupările noas­ ceastă încredere, această a- deschide în săptămîna acestei săptămîni, pentru
direct răspunzători de acti­ tre centrale va fi de a da tentie, aş spune, de ce ne aceasta în Deva : o fri­ micuţii spectatori, piesa
vitatea de la mină, şi sîn­ muncii politice obiect, su­ este greu să-l ajutăm pe so­ zerie la autogară, o u- „Oltul şi Mureşul" ia Lu-
tem plătiţi pentru aceasta — port. Adică, să facem o mun­ licitant măcar cu o îndru­ nitate de cosmetică pe peni (20 sept.), Vulcan (21
mă refer la cadrele de con­ că politică nu la general, ci mare sinceră ? strada Lenin şi un chioşc sept.), Petroşani (22 sept.),
ducere — avem obligaţia de în funcţie de o realitate sau La E.M. Petrila s-a creat pentru rame şi geamuri Scenă clin film Aninoasa (23 sept.), Petrila-
, a acţiona concret, la obiect alta, în funcţie de o necesi­ un entuziasm, un climat ro­ în cartierul Dacia. Lonea (24 sept.).
şi nu la general, pină la lo­ tate şi nu pentru a avea ce bust, mineresc, de angajare,
cul de muncă şi de aici por­ raporta. S-o dezbrăcăm de pentru învingerea greutăţi­
nind cu măsurile la nivel haina cuvintelor pompoase, lor. El s-a materializat deja
de sector sau mină. spunînd lucrurilor pe nume, în reducerea minusului cu III ORĂŞTIE Şi-A
Sarcinile ce le avem, aşa cum sînt. Pentru că, în 2 000 tone de cărbune în
transpunerea în viată a mă­ propaganda noastră, în in­ numai trei zile. Organizaţia
surilor indicate nu sînt formările politice trecem de de partid va canaliza aceas­
uşor de finalizat. Se impu­ multe ori cu vederea anu­ tă voinţă unanimă, pentru a ÎNDEPLINIT PLANUL ANUAL Oamenii
ne o mobilizare a tuturor mite greutăţi, anumite rămî- însufleţi mereu întrecerea
forţelor pentru rezolvarea neri în urmă. Cel mai bun socialistă.
cu competentă a sarcinilor îndreptar pentru conţinutul ...Muncitorii, maiştrii, ingi­ pîrghiilor ce concură la obţi­
ce ne revin, o îmbunătăţire muncii noastre politice este nerii, organizaţiile de partid (Urmare din pag, 1) nerea unor sporuri de produc­
radicală a stilului şi meto­ analiza realistă de care es­ şi de masă din Valea Jiului ţie, spre soluţionarea unor se oglindesc
delor de muncă ale comite­ te străbătut raportul secre­ au trecut Ia acţiune. Se e- astăzi ştiinţa şi tehnica pe aspecte legate de eficienta e- Nicolae Gîrlişte — Simeria
tului nostru de partid, ale tarului general al partidului laborează programe concrete plan mondial. conomică. In aceste direcţii Veche. Nu aţi fost înşelat. 15
birourilor organizaţiilor de la Conferinţa Naţională şi, de lucru pentru fiecare do­ Punerea în funcţiune a ha­ merită să fie evidenţiată am­ lei trebuia să plătiţi pentru
bază privind urmărirea pro­ de asemenea, cuvîntarea la meniu de activitate în vede­ lei de prelucrări mecanice şi ploarea mereu crescîndă pe consumaţia făcută.
gramelor elaborate şi trage­ recenta adunare a activului rea transpunerii în viaţă a confecţii metalice cu o su­ care o ia cooperarea cu între­ in marmură X. Y. — Aurel Vlaicu. Pen­
rea la răspundere cu exi­ de partid din Valea Jiului. indicaţiilor, îndemnurilor şi prafaţă de circa 1 600 mp de­ prinderile republicane cUm tru faptul că bibliotecara din
gentă a celor ce nu le res­ O altă problemă, în care chemărilor secretarului ge­ servită cu un pod rulant, a sînt U.M, Cugir, Uzina meca­ satul dv. a lipsit de lă Servi­
pectă. Sîntem hotărîţi să neral al partidului. halei de produse finite tur­ nică Sibiu, U,M.T. Timişoara,
procedăm în acest fel. Am comitetul nostru de partid Matur, cu fermitate şi res­ nate din fontă, prevăzută cu „Strungul" şi „Vagonul" Arad, ciu, l-a fost reţinut salariul
este dator, o reprezintă creş­
pe 3 zile. In cealaltă proble-
şi spus conducerii exploată­ terea răspunderii comunişti­ ponsabilitate, detaşamentul spaţii pentru curăţarea şi fi­ C. S. Hunedoara, „Victoria" Mîngîiam cu palmele o bucată de marmură zgrun- fnă amintită nu aţi avut drep­
rii : stabiliţi măsuri tehnico- minerilor va da faptelor pu­ nisarea pieselor, sectorizarea Călan etc, tiiroasă, de culoare albă, ca iâ bunicii, brodată cu vi- tate.
organizatorice precise, ingi- lor cu funcţii, în special a tinţa să vorbească, să-l pre­ întreprinderii, organizarea a- Valoarea cooperării se ridi­ , ftişoate de culoarea cireşelor date în pîrgă.
nereşte gîndite şi cu res­ celor care deţin funcţii eco­ zinte aşa cum este :• un de­ telierelor specializate cu sta­ că în acest an la o producţie — In forma aceasta marmura are Un luciii Sălbatic Vasile Diaconescu — Oha-
ponsabilităţi bine definite, nomice. Nu este admis ca taşament muncitoresc de nă­ bilirea pentru fiecare orga­ de peste 40 milioane, dar îrt — ne-a relatat Sevastita Pănescu, inginer şef la ba-Porior. Aţi primit explica­
nism a unor sarcini bine no­
ţiile cuvenite din partea con­
pentru ca organizaţia de par­ Să treacă un an — sau ani dejde, cu bogate tradiţii re­ minalizate — sînt doar citeva 73 vom realiza mai mult de „Marmura" Simeria. Oamenii noştri ştiu însă sad do­ ducerii întreprinderii de pros­
mesticească...
tid să poată interveni cu ac­ — ca un cadru tehnic să nu voluţionare şi de hărnicie! realizări care oglindesc stră­ 70 milioane. Prin această o- pecţiuni şi explorări geologi­
dania ce se depune pentru a rientare, precum şi prin alte ...Şi pe cei 800 de şlefuitori de la „Marmura" Sime­ ce Hunedoara. Deci, situaţia
ţine pas cu imperioasele ce­ măsuri întreprinse, valoarea ria, care ştiu să domesticească luciul sălbatic al pie­ s-a clarificat,
rinţe ale cincinalului. producţiei la 1 000 lei fonduri trei, i-am vizitat într-o dupâ-amiază de început de
fixe a crescut faţă de perioa­
toamnă, l-am găsit muncind, cu răbdare şi cu migaiă.
Teofll Mihuţ — Hunedoara.
— Care sînt mijloacele prin
Document inedit Cu sarcinile care vizaţi amplificarea aces­ da similară^ diii anul trecut, Marmura pe care o vedem împodobind edificiile So- Aţi primit acum hotărîrea co­
. ( tor succese ? — adresăm în­ cu mai mult de 560 lei, cial-culturale parcurge un drum lung pentru a ajun­ misiei de judecată a IJECoop.
ge la forma pe care noi o cunoaştem.
Avem oameni destoinici, bi­
Intîrzierea s-a datorat negli­
de mare interes trimestriale îndeplinite | trebarea tovarăşului Iosif Be- ne pregătiţi. (Numai în acest vat culorile curcubeelor — aduse la Simeria, de la jentei fostului secretar al co­
Blocurile masive de marmură în care s-au conser­
cheş,
secretarul
comitetului
an vom califica alţi 500 de
misiei de judecată Golea Emil,
de partid.
La Muzeul judeţean din Rm. Vîlcea a — Vizita de lucru a tovară­ muncitori). Numele lui Nico­ Ruşchifa, Moneasâ, Căprioara, Banpotoc, Geoagiu, ori care dealtfel a şi fost schim­
lae Sicoe, Traian Niţu, Iulian
bat din această funcţie.
Alun — au întotdeauna formă dreptunghiulară. Cio­
fost expus un document inedit de mare Constructorii de căi ferate şi-au îndepli­ şului Nicolae Ceauşescu îti Gruiescu, Traian Mihuţ, Eric plitorii în piatră, cum ar fi de pildă fraţii Liviu şi
interes : o hartă a Transilvaniei editată la nit sarcinile stabilite pentru primele trei judeţul Hunedoara, preţioase­ Zasler, Ioan Popa sau Francisc Gheorghe Cristea — Vin-
Viena în anul 1566. Harta cuprinde şi o trimestre ale acestui an. Volumul lucrări­ le îndrumări pe care secreta­ Holo sînt cunoscute şi apre­ PaVel Sodîncă, ori ^Gheorghe Barna,- sau Alexe Bodea, gard. Aţi primit adeverinţa de
parte din fosta Valahle, menţionînd, prin­ lor de investiţii realizate pină acum re­ rul general al partidului le-a ciate în întreprinderea noas­ Adalbert Pacea, Alexandru Pălău, Avram Ltlca, Liviu vechime de ia l.C.F. Deva.
Morar, Vichente Pitar, Viorel Luoa, Nicolae Po'enar,
tre altele, municipiul Rm. Vîlcea, în timp prezintă circa 83 la sută din planul anual. dat colectivelor de muncă hu- tră. ştiu că în procesul tehnologic numai în această formă Pentru restul, trebuie - să vă
ce rîul Olt poartă numele de Saluata şi îi Muncitorii din acest sector sînt hotărîti ca nedorene ne-au făcut să înţe­ Cu toţii sîntem hotărîţi ca trebuie să fie trimise din cariere pietrele dalbe. adresaţi direct la B.U.T. Alba
sînt atribuite calităţi de... fluviu. Probabil pină fa finele anului să execute, peste pre­ legem că depunînd eforturi pină. la sfîrşitul anului să rea­ Ajunse la Simeria, blocurile sînt preluate de alţi Iulia.
mai stăruitoare rezultatele ob­
o anticipaţie a perioadei cînd Oltul avea vederi, lucrări de investiţii de cel puţin ţinute pot fi amplificate. lizăm o producţie globală su­ cioplitori, Le pipăie cu palmele şi cu privirea şi, după Elisabeta Cotleanu — Hune­
plimentară de ¡peşte 24 milioa­
să devină navigabil. 100 milioane lei. Ne-am orientat, deci, spre a- ne lei, în' condiţiile unei mai ce le găsesc pe cele din care să se poată scoate sta­ doara. La mijloc a fost o ne­
plicarea în practică a tuturor edificatoare eficiente econo­ tui şi coloane, le lasă pe celelalte să plece la gatere. înţelegere. Intre timp aţi pri­
mice. Operaţia respectivă o fac gateriştii care au îndelun­ mit banii.
gată experienţă în meserie. Alexandru Bala, Iosif Sta-
Aurel Puian — Tîmpa. Tre­
ier şi Octavian Zasloti au între 15 şi 20 de ani în buie să faceţi formele cerute
A apărut înscrieri pentru această muncă. Diii cîte am aflat de la conducătorii la grupul şcolar al C.S.H, şi
procesului de producţie muncitorii despre care vorbim
dovedesc o mare conştiinciozitate în meseria aleasă. veţi obţin© un duplicat al di­
plomei pierdute.
şcoala de După tăiere, plăcile se dimensionează. Bucăţile de
marmură trebuie să fie egale'. Cu ochiul lor, tăietorii Maria Bădiiă — Călan. Cel
asistente Emeric Suto, Alexandru Nenţâ, Emil Boiza, dimensio­ mai bine ar fi să vă împăcaţi
singuri. Dacă nu, adresati-vă
nează zilnic tone de marmură. După aceste operaţii de­ comisiei de împăciuire de pe
medicale licate urmează cea mai deosebită: domesticirea luciu­ lingă consiliul popular comu­
lui sălbatic al marmurei. Fie că o fac mecanic ori ma­ nal.
Nr. 101972 Hunedoara nual, şlefuitorii Octavian Dobrişan, Iosif Boieru, Nico­ Oprean Ioan — Orăştie. E-
lae S'entea, Maria Voineag, Maria Prăştian şi Valeria vacuarea chiriaşilor dintr-o
Sumarul cuprinde, între de Maria Cosma, „Cum se Grupul şcolar sanitar Hu­ Burci îi imprimă marmurei ceva care se aseamănă locuinţă proprietate personală
altele, articolele „Perseve­ acţionează pentru înfăptui­ nedoara face înscrieri pen­ se poate face numai pe cale
renţă şi tenacitate în reali- rea programului de educa­ tru concursul de admitere formidabil de fnult cu luciu] din irisul ochilor. juridică. Instanţa de judecată
zarea noilor obiective fixate ţie comunistă“, de Petre la şcoala postliceală, la Oamenii de la „Marmura" sînt preocupaţi pentru a este competentă a se pronunţa
de partid“ şi „Adunările şi Zamfir, şi „Cîmp larg de ma­ următoarele profile: » asis­ valorifica superior materia primă. Ei depun eforturi dacă e cazul sau nu să se fa­
conferinţele organizaţiilor de nifestare iniţiativelor valo­ tenţi medicali; • asistenţi stăruitoare pentru a realiza şi lucrări de bună cali­ că evacuarea.
partid pentru dări de seamă roase", de Heinrich Sitzler, pediatrie; ® asistenţi de tate, pentru a aduce îmbunătăţiri în procesul de pro­
şi alegeri". cuprinse în rubrica „întreaga igienă; • asistenţi de la­ Inocenţiu Balog — Zlaşti.
La rubrica „Cu toate for­ muncă politică la nivelul e- borator ; • asistenţi farma­ ducţie. Patru meseriaşi de aici — Savin Sava, Mircea Adresaţi mulţumirile dv. di­
ţele pentru îndeplinirea ho- xigentelor actuale“. Rubrica cie ; ® asistenţi tehnică Haţegan, Alexandru Bala şi Adam Todor—au conceput rect conducerii Spitalului din
tărîrilor Conferinţei Naţiona­ „Intensificarea continuă a dentară. o inovaţie care aduce anual întreprinderii economii Hunedoara.
le“, Vasile Vîlcu semnează vieţii interne de partid“ in­ Condiţii: studii medii eh de aproape un milion, prin prelungirea duratei de Locuitorii blocului 2C — O-
articolul „Integrarea organi­ serează articolul „Comisiile sau fără examen de baca­
că în viata socială şi de pe probleme ale muncii de laureat. funcţionare a joagărelor diamantâte. răştie. Vecinul, dv, a fost a-
stat“. Intr-o altă rubrică de partid în contextul afirmării înscrierile se fac la se­ Privindu-i cum lucrează pe o parte din cei 800 de mendat de către asociaţia de
mare actualitate, intitulată , conducerii colective", pe diul şcolii pînă la 22 sep­ muncitori de la „Marmura" Simeria, gîndurile ne-au locatari pentru neîntreţinerea
„Cincinalul în patrii ani şi marginea unei consfătuiri ia tembrie 1972, pe baza ur­ alergat spre un cioplitor de piatră dintr-o veche po­ apartamentului în bune condi-
jumătate", sînt publicate ar­ Hunedoara, iar la rubrica mătoarelor acte: certificat
ticolele : „Permanent, un to­ „Propaganda de partid“ sînt de naştere în original şi veste. UndeVa, într-o localitate fără nume, marmura nu ţiuni.
nus viu, mobilizator, în com­ cuprinse tematici orientative în copie; diploma de baca­ era preţuită. Numai un singur om, un căruţaş se în­ Ioan Popescu — Hunedoara.
petiţia cu timpul“, de • Gh. pentru învăţămîntul ideolo­ laureat sau certificatul de drăgostise de ea. înainte de a o duce ca s-o azvîrle în
Zamfir, „îndrumarea concre­ gic al cadrelor didactice. absolvire — în original; ocean, pentru construirea unui dig, lui îi plăcea să-i Cererea de stabilire a pater­
tă a activităţii sociale“, de Revista mat cuprinde, de fişa medicală cu examinări­ instruiască fetele cu palmele şi cu privirea. Şi pia­ nităţii poate fi înaintată doar
Constantin Neagu, şi „Lu­ asemenea, consultaţii, docu­ le prevăzute de Ministerul de mama copilului şi numai
crările agricole (ie toamnă", mentare, note, răspunsuri la Sănătăţii; buletin de ana­ tra de acolo, din mare, văzută de pe mal, părea în dacă pretinsul tată a contri­
de Constantin Popescu. Re­ întrebările cititorilor şi in­ liza sîngelui şi radioscopia ochii oamenilor o lebădă în zbor... buit la întreţinerea lui şi nu­
ţin, de asemenea, atenţia ar­ formaţii. pulmonară; cerere tip şi de­
ticolele „Generalizarea prom­ Colectivul furnalelor de la Călan a produs în acest an peste claraţie, după modelul dat N. PANAITESCU mai dacă copilul nu a împli­
ptă a experienţei pozitive“, (Agerpres) plan mal bine do 1000 tone de fontă cu cocs economisit. de şcoală. nit 1 an.
Foto: I. LEHOCZKY
DOINA COJOCARU