Page 7 - Drumul_socialismului_1972_09

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 489 © SIMBÄTA 2 SEPTEMBRIE 1972

„Şi cinstim cu veneraţie pe revoluţio­ Pe urmele materialelor pubiicafe
narii de la 1848, îi cinstim pe toţi înain­
taşii care s-au sacrificat pentru păstrarea
fiinţei noastre naţionale, care şi-au făcut „Cetăţeanul are nevoie de
un crez din slăvirea intereselor şi aspira­
ţiilor poporului nostru, cinstim generaţii­
^MáéñJL. le revoluţionare care au intrat în istorie servicii, nu de promisiuni!“
,
9
prin opera de eliberare a patriei de sub
jugul asupririi burghezo-moşiereşti, de
construcţie a societăţii socialiste în Ro- Acesta e titlul unui raid a luat unele măsuri în acest
mama prin atelierele de reparat o- sens : „Am stabilit cu condu­
cerea cooperativei „Mure­
NICOLAE CEAUŞESCU biecte de uz casnic din De­ şul" ca o zl pe săptămînâ
va şi Hunedoara, apărut în
ziarul nostru nr. 5460. să fie la dispoziţia celor do­
In cuprinsul articolului uă unităţi (din Deva — n.n.)
respectiv erau descrise une­ un mijloc de transport, iar
le aspecte neplăcute întîlnite în celelalte zile, pentru ur­
CENTENARUL COMEMORA TIV AVRAM IANCU în atelierele de reparat obi­ genţe, să se asigure trans­
portul cu alte mijloace de
ecte de uz casnic, iar în în­
cheiere se făcea constatarea transport ale cooperativei,
că acestea — deşi sînt foar­ astfel ca cetăţenii să fie ser­
'NICO LAE JULA IĂNCULE, te solicitate de către popu­ viţi prompt. La Hunedoara,
împreună cu conducerea co­
Trece Iancu CE MÎNBRU ¿ŞTI Mîndră fară-i laţie — nu se bucură ele su­ operativei „Prestarea“, am
ficientă atenţie din partea
lancule, ce mindru eşti, cooperativelor meşteşugăreşti stabilit ca începind cu 1 sep­
H Ca Făt-Frumos din poveşti - Zarandu | şi a conducerii U.J.C.M. tembrie a.c. să mai funcţio­
pe la sfînâ Ba mai mindru decit el ; j Cum era de aşteptat, arti­ neze un centru de depana­
Eşti inalt şi subţirel, Mindrâ ţară-i Zarandu, colul apărut a stîrnit ecouri re obiecte de uz casnic în
Piaţa Libertăţii nr. 29. S-au
Nu-i ca ea-n tăt Ardealu, în rîndul celor vizaţi. Pe ur­
Trece Iancu pe la stlnă Nalt ca bradul sus in munte, mele lui am primit la redac­ luat măsuri ca la unitatea
Creaţia populară în ver­ zele care au dus la acea te­ Cu doi ochi de cer sub Că-mi are hotar codru, ţie mai multe răspunsuri: din complexul micro IV să
suri şl proză, legată de Re­ ribilă mişcare a Apusenilor : Cu puşca plină pe mină, frunte. Şi mi-o taie-n lung Crişu. din partea U.J.C.M. (vizată fie instalat în cel mai scurt
voluţia burghezo-democrati- „Hi, hi, hi, murgule hi,/Pînă Ori de-l plină, ori de-i goală Frunză verde canapăr, în mod deosebit), a Consiliu­ timp telefon“. In încheiere,
că din Transilvania de la cînd ne-om mîntui/De biraie Cuşma ta de niţ brumat, Ce era p-aci mai ieri, lui popular al municipiului U.J.C.M. asigură: „Exista
1848-49 şi de numele lui şi j in dari/Şi de hoţii şi mai Domnii fug de se omoară. De la cin' u-ai căpătat ? Deva şi a Consiliului popu­ preocupare din partea con­
Avram iancu ocupă şi ca în­ mari“. De cind Iancu e-mpârat De la cea mai mindrâ fată, Erau grofi, erau boieri. lar al municipiului Hunedoa­ ducerilor de cooperative sl
tindere şi ca valoare artisti­ Avram Iancu, răzvrătit so­ Că mindru-i inpăunată. De mergeai prin munţi, pe Crlş ra. Cele trei răspunsuri a- a uniunii în privinţa îmbu­
că un loc aparte în cultura cial, este cîntat de creatorul Domnii-n pat nu s-au culcat Mai tăţi erau slugi, biriş. mintite conţin în esenţă cam nătăţirii continue a activită­
românească. In periodice şi anonim ca un Iancu Jianu Nici la masă n-au cinat. Şerparul cin' l-o cusut, aceleaşi lucruri şi anume ce ţii prin creşterea de la an
volume au fost publicate sau Pintea Viteazul, pe De-o rămas cite-un sărut, Da de la o vreme-ncoacl s-a făcut şi se va mai face la an a dotărilor, a pregătirii
timp de mai bine de 100 de schema baladelor sociale: Cind s-arată lancu-n deal Cu arnici roşu ţesut ? Veni timp pentru săraci. încă pentru ca deservirea şi ridicării calificării cadre­
ani cîntece populare, poves­ „Trece Iancu pe la stînă/Cu Fug toţi domnii din Ardeal ; Cu arnici cusut in riu, n « - - populaţiei în unităţile pen­ lor, spre a putea realiza o
tiri, legende sau relatări ale Casele ni-s arătoase tru depanarea articolelor e- servire ireproşabilă".
unor participanţi la eveni­ puşca plină pe mînă,/Ori Cind il văd printre butuci Să te cuprindă la briu. Şi inimile voioase. lectromecanice şi de uz gos­ Sperăm ca măsurile luate,
de-i plină, ori de-i goală/
mentele respective a căror 1 Fug nebuni fără păpuci I Ţi l-o Înflorit in dar, podăresc să fie tot mai bu­ completate şi cu un plus de
figură centrală este acest Domnii fug de se omoară. S-ascunzi pistolu-n şerpar. Că de cind Partidul, dragu, nă, cetăţenii care apelează solicitudine din partea an­
„rege al munţilor". Uneori, spaima „domnilor“ Să ştii cu mina pe el, Ne-a trecut odată pragu, la serviciile acestor unităţi gajaţilor acestor căutate uni­
în faţa mîniei poporului ca­
Poate numai haiducii, ex­ pătă proporţii, înfăţişată prin Să loveşti oblu-n mişel. Azi infloare pe tot locu să nu mai aibă cuvinte de tăţi, să aducă în viitor nu­
ponenţi fideli ai maselor imagini hiperbolizate, cu un (Din „Cintecele lancului") - " c Bucuria şl norocu. nemulţumire. Şi, pentru că mai cuvinte de mulţumire
populare, care s-au identifi­ evident caracter satiric: (Din „Cintecele lancului" din partea cetăţenilor nevo­
cat fără rezerve cu idealu­ „Puşcă Iancu şi seînteie/ ........ (Din „Cîntecele lancului") cele mai multe necazuri le-a iţi să li se adreseze.
rile şi visele acestora, s-au Domnii fug fără hinteie ; / creat' pînă acum lipsa unui
bucurat de o aşa atenţie din Puşcă Iancu prin Tălaz, / In pădurea mijloc de transport, U.J.C.M. D. COJOCARU 1
partea creatorilor şi rapsozi­ Domnii fug fără nădraz ; / Sub gorunul | i
lor populari, cum s-a întîm- Puşcă Iancu prin butuci, /
plat cu Avram Iancu. De Domnii fug fără păpuci“. Vidrii-n sus
aceea, şi din multe alte mo­ lui Horea
tive, antologia lui Nicolae Reîntîlnim şi aici pe cei In pădurea Vidrii-n sus,
mai apropiaţi colaboratori
Jula intitulată „Cîntecele ai lui Avram Iancu, locurile Iancu nostru doarme dus. Sub gorunul lui Horea
lancului“ apărută sub egida pe unde acesta şi-a purtat 0 pasăre ciripeşte La cimitir la Ţebea
Comitetului de cultură şi e- paşii. In concepţia poporului, Şi pe Iancu îl trezeşte. Clopotele aşa plingeau Corneliu Constantin — De­ că aţi fost condamnată pentru
ducatie socialistă al judeţu­ - Sări lancule, nu dormi Trei zile nu se opreau va. Dacă dv. ati fost transfe­ furt in dauna particularilor,
lui Hunedoara cu prilejul Avram Iancu simbolizează Că iacă vin duşmanii, De toţi munţii răsunau rat în interesul serviciului po nu puteţi fi angajată ca gesti­
comemorării centenarului speranţa, posibilul, împlini­ Te-or prinde şi te-or lega Toţi munţii Zarandului aceeaşi funcţie sau pe o func­ onară.
rea, întocmai ca Horia, al
morţii eroului ni se pare un cărui urmaş i-a plăcut tot­ Şi-n temniţă te-or băga. Şi munţii Abrudului ţie echivalentă ca nivel de C. F. — Rişculiţa. La o ve­
eveniment editorial de o ex­ deauna să se considere: Te-or lega, te-or face ghem De bănatul lancului salarii într-o unitate din a- chime neîntreruptă în muncă
cepţională însemnătate. „Pîn fu Iancu-n domnie / Că de tine rău se tem. Veste tristă în Zărand dau ceeaşi grupă de salarizare şi de 4 ani aveţi dreptul la 15
Deşi alcătuitorul şi îngri­ Mîncam pită ca-n cîmpie / De Dar dacă îi fi deştept La Baia de Criş murea de acelaşi grad de organiza­ zile lucrătoare concediu anual
de odihnă plătit.
jitorul ediţiei nu şi-a propus cînd Iancu s-o lăsat/Iar Cu duşmanii-i ţine piept. Din viaţă se stingea re, menţinîndu-vă gradaţiile Vasile Timofte — Ghelar.
acordate de unitatea de la
să realizeze o lucrare exha­ mîncăm mălai uscat“. Atunci Iancu sare-n sus : lancul craiul munţilor Salariaţii transferaţi în intere­
ustivă de înalte pretenţii fi­ Surprinde varietatea epite­ - Pasăre, ce mi-ai fost spus, Viteazul românilor rare aţi fost transferat, pu­ sul serviciului în altă locali­
lologice — după cîte sîntem telor care se atribuie perso­ Să mă scol şi să fiu treaz La el in haină se găsea teţi fi promovat în cadrul tate au dreptul la costul
avertizaţi încă din nota asu­ nalităţii eroului — „viteaz", Ca să nu dau de necaz ? Jalbe către împăratul funcţiei respective, prin acor­ transportului pentru ei, mem­
pra ediţiei — antologia este „crai“, „împărat", rostite N-avea păsărică teamă, Năframa şi fluierul. darea unei gradaţii, dacă în­ brii familiei lor, precum şi
rezultatul parcurgerii unei simplu, firesc, fără emfază, Pădurea-mi va da de seamă, Judeţul Zarandului depliniţi condiţiile cerute de pentru gospodăria lor; la di­
bibliografii publicate şi pînă Că atunci cînd m-odihnesc Făcu mormîntarea lui art. 37 din Legea nr. 12/1971. urna de deplasare pe durata
la cele mai recente culegeri. dar şi rostirea familială şi Toate florile-mi şoptesc : Ca viteaz al neamului S. G. I. — Gurabarza. Pen­ călătoriei; la o indemnizaţie
frecventă a numelui şi pre­
- Culcă-te tu Făt-Frumos
Marea majoritate a textelor numelui : „Iancu cu fluier Noi te-om umplea de miros La trei zile ¡1 îngropară tru a putea fi încadrat într-o egală cu cîştigul lor mediu pe
din cuprinsul antologiei pro­ de vie / Ne scoase din iobă­ Şi tot noi te-om deştepta Sute de moţi s-adunară categorie superioară, trebuie o lună; la o indemnizaţie ti­
vin din volumul lui Simion Din Baia de Criş pornea să îndepliniţi condiţiile mini­
gie", sau „Num-atunci ne-am lancule, măria ta. me de pregătire şi vechime gaia cu o pătrime din cîşti­
Florea Marian, „Poezii popu- săturat / Cînd o fo Iancu- Păsărică trece-n zbor, Convoiul către Ţebea gul lor mediu lunar pentru
»lare despre Avram Iancu", mpărat, / Num-atunci am Iancu cîntă cu mult dor: In fruntea convoiului prevăzute de lege, să fi efec­ fiecare membru de familie ca-'
tuat în ultimele 3 luni lucrări
.publicat în ' ariuT 1900" şi diiT' avut somn / Cînd o fo Avră- Pădurice, deasă eşti Mergeau tribunii lancului re se deplasează şi la un con­
culegerea lui V. Copilu Chia- muţ domn". De multe tu mă scuteşti. Tribuni care au trăit superioare categoriei de înca­ cediu plătit de 5 zile în vede­
tră, publicată în volumul Pe parcursul mai multor Făcutu-mi-ai o cărare Şi în lupte n-au murit drare, să fi realizat sarcinile rea mutării familiei şi a gos­
„Folclor literar (II)“ editat texte revin elemente de ca­ Prin mijlocu-ţi, pîn-la vale, Tribuni la mormintul tău care v-au revenit, cu respec­ podăriei lor. Plata indemniza­
de Facultatea de filologie a Făcutu-mi-ai şi sălaş Vărsau lacrimi tot mereu tarea calităţii prescrise, iar ţiilor arătate mai sus se face
re asociem totdeauna nume­ Vărsau lacrimi şi suspine unitatea să aibă prevăzut In
Universităţii din Timişoara le lui Iancu — armele, ca­ Mult mai bun ca la oraş. Au luptat ca fraţi cu tine planul său un volum sufici­ numai în cazul în care anga­
în anul 1968. La acestea se lul, dar mai cu seamă flu­ In mijlocu-ţi sub o stîncă, Cînd în groapă slobozeau ent de lucrări corespunzătoare jaţii transferaţi în interesul
adaugă texte din culegerea ierul, îndeosebi pentru ulti­ In valea cea mai adîncă, Moţii după el plingeau categoriei respective. serviciului şl membrii lor de
lui Ioan Şerb şi Domiţian ma parte a vieţii. Cu ajuto­ Unde viscolul nu bate Ardealul tot suspina familie se mută în localitatea
Cesereanu — „Folclor din rul acestora se realizează Şl duşmanul nu străbate Gheorghc Ştirbu — Hune­ unde au fost transferaţi.
Ţara Zarandului", „Folclor imagini de o încărcătură e- lancule, fecior de moţ, lancule de jalea ta. doara şi Ion Ghiţă — Deva.
1
din Transilvania' , 1962, pre­ motivă neobişnuită. Puseşi iobăgia jos. FLOREA ZAHAR1E Intrucît nu aveţi în întreţine­ IOAN VASIL1E
cum şi unele versuri nepu­ Sfîrşitul eroului a căzut (Din „Cîntecele lancului") creator popular din Ţebea re mai mult de 3 persoane VASILE AVRAM
blicate încă din arhiva Insti­ ca un trăsnet. Durerea celor ............................... (cel puţin 4), nu puteţi bene­ de la Direcţia judeţeană pentru
tutului de etnografie şi fol­ care l-au cunoscut şi iubit f ficia de reducere de impozit. probleme de muncă şi ocrotiri
clor din Bucureşti şi din u- nu cunoaşte margini. Dar ; Numai stejarii M. A. — Geoagiu-Băi. Da­ sociale
nele culegeri manuscrise. Iancu n-a murit, Iancu tră­ Auzii ca Muntele
Evident, acest material ex­ ieşte şi va trăi de-a pururi
trem de bogat i-a dat posi­ prin noi şi prin cei ce vor 1 Aici pădurea nu-i numai pădure.
bilitatea lui Nicolae Jula, el veni după noi. Ideea este | Nici piatra numai piatră fulgerată ; de lumini 0 îndatorire importantă
însuşi folclorist si un om de magistral realizată printr-o i Frunzişul poartă sclipăt de secure, peste munţi
incontestabil gust literar, să maximă concentrare de cu­ | Stincile chipuri de tribuni arată
selecteze cele mai reprezen­ vinte şi imagini. Cînd e linişte aud din temelii pentru conducătorii unităţilor
tative şi mai frumoase piese N-am putea încheia aces­ ; Azi numai roata soarelui mai bate Auzii că peste munţi, clocotul neostenit al Istoriei
din cele care i-au fost de­ | înaltă calea cerului domoală, S-au sculat românii mulţi,
dicate eroului. te succinte consideraţii de­ i Dar doare-adinc sub ziduri de cetate şl glasul Iul Horea ŢAPI. Deva
Ca structură, antologia se spre o carte realmente izbu­ Trupul lui Horea frint pentru răscoală... Cu coase şi cu topoare, şi tunurile de cireş ale Iul Iancu.
compune din 3 părţi, legate tită, fără a aminti în sfîrşit Pe boieri să mi-i omoare, Controalele efectuate de că­ buie să respecte cu strlctet®
organic şi firesc între ele — condiţiile grafice în care a ; Numai stejarii rătăcesc sub lună, Şi că-n fruntea tuturor Intre zidurile solemne răzbate tre organe specializate în ul­ normele de apărare contra in­
perioada dinaintea revoluţiei, apărut şl care-i conferă o i lnvălmăşindu-şi ramurile-n şuier ; strigătul de luptă al strămoşilor, tima vreme prin unităţile cendiilor.
cea din timpul frămîntatelor j De dincolo de timpul nostru sună Stă un brav conducător. e piatra ridicată peste piatră T.A.P.L. Deva au scos în evi­ — Sînt Interzise improviza­
evenimente ale anilor 1848- notă de sobrietate şi elegan­ ; Avram Iancu, cicâ-l cheamă, denţă faptul îmbucurător că ţiile de orice fel la Instalaţi­
49 şi amurgul celui care s-a tă. Graficianul Iosif Tellmann j Jalea lui Iancu tremurată-n fluier. ; *i. lipită cu sudoare. în marea lor majoritate con­ ile şi la aparatele electrice,
aflat tot timpul în miezul de a realizat o copertă inspira­ i întors in piatra munţilor din care i Şi cu Bălcescu-i de-o samă. ducătorii de unităţi respectă folosirea abajururilor din hîr-
foc al acestora. Textele din tă, adecvată conţinutului căr­ i A răsărit şi s-a-ntrupat balada, \ Amindoi de s-ar uni, Apoi sîntem noi, învăţăm să zidim, cu stricteţe recomandările şi tie sau din alte materiale in­
prima categorie sînt încăr­ să înălţăm Istoria dincolo de noi instrucţiunile aflate în vigoa­ flamabile la corpurile de ilu­
cate de jale şi revoltă îm­ ţii şi evenimentului căruia I Işi trece umbre peste culmi călare : Şi pe noi ne-ar mintui. spre lumină. re cu privire la apărarea bu­ minat.
potriva rînduielilor nedrepte îi este dedicată. : Ca să-l vedem mereu şi să ne vadă. nurilor împotriva incendiilor. — Sobele de încălzit, insta­
din acea vreme, definesc (Din „Cîntecele lancului") AL. IONESCU HEROIU In multe unităţi spatiile de laţiile şi aparatele trebuie fe­
L depozitare sînt curate, în de­ rite do orice material inflama­
prin mijloace artistice cau- C. STRĂJAN TRAIAN FILIMON elev, Brad
plină ordine, asigurîndu-se un
bil, să fie aşezate la distante
acces corespunzător. De ase­ reglementare faţă de pereţi;
la fel ambalajele trebuie păs­
menea, instalaţiile de ilumi­
CONDUCĂTORUL MASELOR POPULARE Scrutînd semeţia brazilor nat şi forţă, ca şi aparatele trate la distanţele prescrise.
sînt bine protejate, izolate,
— Şefii de unităţi, ca dealt­
întreţinute cu grijă, astfel in­ fel toti lucrătorii, au obligaţia
cit ele să nu formeze sursă să verifice periodic starea de
DM MUNŢI APUSENI ÎN REVOLUŢIA DE LA M (VI) trîneşte nicicînd. Mai degrabă strămoşii daci înfrăţiţi mai de­ de aprindere. funcţionare a tuturor instala­
Pădurea de brazi nu îmbă-
Cu toate acestea s-au mai
ţiilor, a coşurilor de fum, pen­
grabă cu moartea decit cu ju­
moare sau se lasă săgetată de gul. Şi-n minţi frămîntă cînte­ constatat şi anumite nereguli tru ca acestea să fie bine i-
In drumul străbătut pînă Ia dlrjit, eroul de pe cîmpul de cu restabilirea vieţii constituţio­ Aceasta a constituit o nouă de­ cele Iul Horia şi ale tinereţii
curte, „Craiul munţilor“ este pri­ luptă îşi ia asupra sa sarcina nale. zamăgire, o nouă lovitură dată săbiile de foc ale trăsnetului. a căror persistentă poate a- zolate. Este interzisă scoate­
mit pretutindeni cu manifestaţii de a apăra interesele juste ale Plecat din nou la Viena în to­ fostului conducător al Iâncierilor Se preface în cetină, ori în ce­ bradului. trage după sine grave avarii, rea burlanelor prin geamuri
însufleţite. Masele maghiare s-au foştilor săi lăncieri, dar autori­ vărăşia lui Mihai Andreica, Ian­ din Munţii Apuseni, lovitură pe nuşă aromată, dar nu imbătri- Semeţia brazilor - semeţia precum şi răspunderea condu­ sau prin pereţi care conţin
alălurat acestui entuziasm, vă- tăţile locale nu vor să ia in cu aşteaptă săptămini şi luni în­ care eroul o simte pînă în adin- neşte. Işi înalţă fruntea din moţilor. Departe de munte, mo­ lemn, hîrtie gudronată, ce for­
zlnd in persoana Iui Iancu „pe considerare nici un fel de argu­ tregi pentru a obţine ceva pen­ cul sufletului său, ea constituind cătorilor de unităţi, a tuturor
luptătorul pentru drepturile po­ ment de drept. tru poporul său, dar zadarnic, şi semnificaţia gestului de a do­ piscuri semeţe spre ochiuri se­ ţul îşi înmoaie bătăile inimii în lucrătorilor. Asemenea nere­ mează surse de aprindere.
porului şi pe neînfricatul erou al La acestea se adaugă atacurile căci exploziile de indignare ale borî cu bastonul pajura cu două cîntecele de vitejie şi de dor guli se datoresc în primul — La închiderea unităţii, a-
iobagilor din Munţii Apuseni“. directe îndreptate împotriva lui lui faţă de politica guvernului e- capete pe care o calcă in picioa­ nine de cer şi domină întinde­ de lumină, purtate din străbuni
La 8 martie delegaţia a fost Iancu, chiar din partea cercurilor rau cunoscute, iar atitudinea re­ re la casa crariului din Cimpcni. rile. N-o pleacă vînturile, n-o rînd faptului că şefii de uni­ veti în atenţie stingerea tutu­
primită în audienţă de prezenta­ guvernatorului, concretizate în do­ feritoare la decoraţii a servit gu­ Cînd comisia însărcinată a deli­ sperie viforniţele gerului. Din drept carte de că păţii. tăţi nu acordă atenţia cuveni­ ror surselor de incendiu —
re de către împărat, acesta rele- uă anchete ; ultima Întreprinsă vernului pretextul, dealtfel cău­ mita proprietatea in păduri în­ piatră lustruită de ploi şi fir Cînd moţul se cheamă nepo­ tă gestionării corespunzătoare focul din sobe, eventuale ţi­
vind îndeosebi serviciile aduse chiar de Wohlgamuth. Iancu are tat, pentru a se „debarasa de cearcă a o introduce in cadastru, a tuturor bunurilor, precum gări aprinse etc. Trebuie să
de Iancu, dar gîndindu-se proba­ cunoştinţă despre aceste intrigi petiţionarii deveniţi insuportabili“. Iancu protestează şi îndeamnă la cristalin de izvor îşi hrăneşte tul lui Horia, el spune intr-asta
pe
nu­
bil la răspunsul pe care trebuia insă nu reacţionează, tratind toa­ Plecind spre meleagurile in ca­ refuzul înscrierii pădurilor Moldovan, tinereţea. Şi cheamă spre cui­ o istorie de împilări şl doruri şi faptului că nu-şi instruiesc se verifice, de asemenea, în
să-l dea luptătorilor români a tă problema cu dispreţ. re s-a născut şi pe care a luptat mele fiscului. Dimitri buri de vulturi semeţi voinici arzinde. Şi dacă se mai chea­ cu regularitate personalul din ce stare şi în ce loc se află
administrator
fostul
fost destul de laconic în fafa Chestiunea decorării eroului de cu atîta convingere că binele rei, încearcă să-i al Hunedoa­ mă şl Iancu, numele lui e zvon subordine. Mulţi lucrători nu materialele inflamabile.
convingă
pe
aceluia care era admirat şi de către împărat va produce de ase­ pentru acest popor este aproape, Iancu dar nu reuşeşte. Faţă de ne-nfricaţi de furtuni.
alţii nu numai de poporul său. menea neplăceri pentru el. Refu­ Iancu îşi va ii adus probabil a- Lo foc trosnit de brad mes­ de lumină culeasă din înălţă­ cunosc regulile elementare de Dacă veţi respecta zi de zi
După cum se ştie, pentru a-1 zând de mai multe ori primirea minte de cuvintele profetice ros­ această situaţie baronul Sprin- rile neamului. La statornica-i apărare contra incendiilor, regulile de apărare contra in­
discredita, se pune la cale un a- decoraţiilor pe motivul că el a tite de N. Bălcescu: „Libertatea genfield, comandantul districtului tecat cu cetină, la umbră ră­ strălucire s-au închinat moţii cum trebuie să acţioneze în cendiilor, dumneavoastră, şefi
tac direct împotriva lui Iancu, luptat pentru drepturile poporu­ naţională nu poate veni de la militar Alba, trimite soldaţi, apoi coroasă cu iz de răşină se plă­
publicând in gazeta „Dcr Aeszer- lui său nu pentru decoraţii, ce­ curţile împărăteşti şi din mila vine personal la Cimpeni. La 17 mădesc virtuţi neaplecate de urmindu-l, cu zecile de mii, gîn- caz de forţă majoră. de unităţi, veţi asigura o bu­
august
arestează
Ian­
reichische Voikshate“ un lung ar­ tind „să se decoreze mai întîi împăraţilor şi ,a despoţilor, ci nu­ cu, pe 1852 îi Andreica şi pe Dionisie vremi. dul şi fapta. Că le ghicea zbu­ Pornind de la aceste reali­ nă şi eficientă gestionare a
M.
ticol in care îl învinuieşte pe c- naţiunea cu îndeplinirea promi­ mai dintr-o unire strînsă între Dorobanţ. Pe cei din urmă ii in­ ciumul sufletului şi setea inimii tăţi, organele specializate de
rou de cruzime şi, cu toate că el siunilor“, el îşi atrage şi mai mult toţi românii şi dintr-o ridicare clude la Abrud, iar pe fostul In pisc de munte, în tărie de control atrag atenţia tuturor bunurilor ce vă sînt încredin­
face o dezminţire, redacţia refu­ ura stăpînitorilor. a tuturor împreună şi în solida­ prefect al legiunii „Auraria gc- brad şi-a oţelit tinereţea şi şi-şi scălda avîntul tinereţii în ţate. Aceasta face parte inte­
ză să o publice, făcînd uncie Regimul austriac devine tot mai ritate cu toate popoarele împila­ înţelepciunea durerilor şi vieţi­ conducătorilor de unităţi, ges­
rectificări de abia după citeva acerb prin revenirea la absolu­ te“. mina“ 11 expediază la Alba Iulia Iancu. A sorbit senin de cer lor semănate în brazi. Tînăr şi tionarilor şi lucrătorilor din grantă din obligaţiile dumnea­
A-
luni. tismul de dinainte de revoluţie, După ce se reîntoarce de Ia cu o escortă de jandarmi. că răsturnat în izvor şl lacrimi de restaurante şi bufete, că tre- voastră de serviciu.
ceasta
Prilejul de a se întâlni încă o- căutînd ca, treptat, treptat, să Viena, Iancu este întimpinat de guvernul dovedeşte încă o era dală brad cu răşină. A călcat mun­ frumos, Iancu îşi mutase în pri­
dispus
austriac
nu
dată cu împăratul este in ziua desfiinţeze instituţiile create în o nouă complicare a problemei să trateze pe români altfel de­ viri mărimea dăruirii Iui po­
de 11 martie a celuiaşi an, cind urma răbufnirii furtunoase a i- cu pădurile situate în fostele do­ cit pînă acum. Adus în stare de tele de la Vidra’ la Albac, de porului. Credinţa-i nestrămutată
luptătorul, împreună cu o altă cleilor liberale. însuşi Francisc menii ale statului. Cu toate că arest la Alba Iulia, Avram Iancu la Horia prin neamuri spre el,
delegaţie — formată din trimi­ Iosif devine tot maţ neînduple­ se aşteptau ca după revoluţie să este reţinut şi maltratat, apoi, în forţa mulţimilor era răsplă­
şii celor din Munţii Apuseni, cat, iar prinţul Schtvarzemberg se obţină dreptul de la stăpîni- după câteva zile, este trimis la de la Neagra în Cimpeni şi tită cu încrederea fără mar­ Recoltarea şi însibzarea
precum şi din cei mai de scamă işi dă pe faţă ostilitatea, de care re, imperialii, dimpotrivă, prin Zlatna, scrutînd mereu semeţia gini a moţilor în el.
Sibiu,
unde
cărturari români din Transilva­ se lovesc revendicările români­ funcţionarii care au fost repuşi proces formal. i se intentează un bradului şi dorul de neatîrna- Zăgaz şi izvor de putere, Ian­
nia: Bărnuţiu, Aron Florian, Lu- lor. Pe această linie nici auto­ în posturile avute, îndepărtează De acum încolo, asupra sănă­
rian, Ion Maiorcscu şi alţii — nomia, nici integrarea într-o u- pe moţi de la folosirea pădurilor, tăţii sale se resimte o înrăutăţi­ re a moţului. Slova cărţilor a cu a îmbrăcat revoluţia în straie
înaintase un alt memoriu. nitate compactă a teritoriilor lo­ majorând taxele materialului lem­ re tot mai accentuată, nervii îi plămădit-o cu slova nescrisă a tinere. furajelor
Acum se credea că monarhul cuite de români nu pot fi accep­ nos în aşa fel îneît aceştia nu le sint zdruncinaţi şi voinţa parali­ dreptăţii neamului, a descătu­
va da un răspuns favorabil re­ tate de rigida concepţie a gu­ mai puteau plăti. Luindu-şi răs­ zată. Fizicul său atît de robust Stăpîn deplin al Apusenilor,
feritor la rezolvarea problemei vernanţilor habsburgici. punderea rezolvării conflictului şi visător nu se mai poate refa­ şării Iul din robie. între 1848-1849, tînărul cu su­ (Urmare din aaq, 1) bundenţă şi strîngerea şi de­
româneşti, dar. cu multă diplo­ Intenţia de a împărţi teritoriul în favoarea foştilor săi luptători, ce niciodată făcînd din eroul ca­ Vulturul nu încape în colivie. flet de foc a rămas pentru tot­ pozitarea lor, cît şi însiloza-
maţie, el amină acest răspuns locuit de români în trei zone nu Avram Iancu redactează o serie re a intrat în legendă numai o Nici moţul în robie. Din tăria Comitetele comunale de rea acestora incumbă o ma­
pe motivul că va cere un ra­ constituie altceva decît o mane­ de memorii, unul chiar adresat umbră. deauna Craiul munţilor. Ase­
port din partea miniştrilor. Re­ vră diplomatică după cunoscuta împăratului, cerînd dreptatea ce Amintirea lui luminoasă va dăi­ cerului şi slobozenia muntelui meni bradului, veşnic tînăr, stă partid şl consiliile populare re răspundere tuturor factori­
zultatele sini aceleaşi ; toţi mi­ reţetă „Divide et impera“. Pro­ li se cuvine. Puterea centrală nu nui insă în inimile noastre şi ale cu ascunzişuri nepătrunse de Iancu strajă Apusenilor, reazem Toteştl, Rîu de Mori şl Sîntă- lor de conducere de la comu­
niştrii. în special Bacii, dau răs­ testele românilor, maghiarilor şi răspunde însă la memoriu, mul- urmaşilor noştri. Avram iancu alţii sorb apa vie a vieţii. O măria-Orlea trebuie să inter­ ne şi cooperative, tuturor spe­
punsuri prin care căutau ami- ale saşilor erau îndreptate împo­ ţumindu-se cu efectuarea unor rămîne marele tribun şi condu­ sufletesc moţilor :
nări «i subterfugii, lucru ce a triva soluţiei preconizate de anchete prin comisii. Dar aceste cător al moţilor în luptele pen­ picură în inima fiecărui pui i- „Iancu vuie, nu coboară, 1 vină şl să ia măsuri pentru cialiştilor din unităţile agri­
tulburat şi mai mult furtuna din Schtvarzemberg. Descoperind a- comisii nu satisfac pe Iancu, de­ tru dreptate socială şi naţională vit în cuiburi de moţi, pe cres­ ca furajele să fie cît mai cole socialiste. In această pri­
sufletul lui Avram Iancu. ceastă perfidie, fruntaşii români­ oarece nu iau în considerare si­ purtate de popor român. te primejduite de munte, în Pînă la cer fără scară. / Iancu grabnic transportate de pe vinţă se impune o mai bună
Cu inima plină de amărăciu­ lor refuză să ia cunoştinţă de in­ tuaţia de fapt, ci registrele şi ac­ n-are duh să moară, / Duhul
ne, Iancu se întoarce acasă, un­ tenţiile generalului şi continuă tele abuzive din trecut. Conflic­ Prof. ION FRĂŢILĂ luminişuri cu jnepeni şi afini. cîmp şl să se creeze front organizare a muncii şi folo­
de găseşte locuitorii munţilor mai insistenţele pentru recunoaşterea tul pentru păduri rămâne cu toa­ directorul filialei judeţene Hune­ O picură în grai potolit, cu lui, îi duh de ţară, / Şi-n veci sire a forţelor şi mijloacelor
mult tulburaţi pe motivul că fis­ drepturilor naţiunii lor, conside- te încercările nerczolvat, nici doara a Arhivelor statului freamăt depărtat de revoltă, pururi n-o să piară 1". de lucru corespunzător trac­ de care dispune fiecare coo­
cul şi T a atribuit cu de la sine rind că asemenea recunoaşteri chiar cu prilejul vizitei pe care toarelor pentru executarea a-
putere proprietatea pădurilor de vor facilita beneficierea de toa­ Francisc Iosif o face în Transil­ Prof. MIHAI CERGHEDEAN cu glas apăsat de dîrzenie perativă pentru a nu se irosi
pe fostele domenii camerale. I 11 - te libertăţile democratice, odată vania. cercetător principal mindrâ. Îşi poartă mîndria din ILEANA LASCU răturilor. Furaje sînt din *- nici un kilogram de nutret.