Page 71 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 71
Proletari din toate Jările, uniji-vă !
tovarăşului
NICOLAE CEAU la
„Expoziţia de autoutilare in agri
cultură şi industria alimentară“
şi la Combinatul apicol Băneasa
Miercuri, 20 septembrie, to mentară : pentru producţia, ţinute în domeniul construc
varăşul Nicolae Ceauşescu, se condiţionarea, depozitarea şi ţiei de maşini şi utilaje ne
cretar general al Partidului valorificarea cerealelor şi cesare sortării rădăcinoaselor
¡1^^ pp Tïïîy^ ilB'JIl'JIIM'.WIIlîTilïüMB plantelor tehnice ; mecanizarea şi recomandă ca prin extin
Comunist' Român, preşedintele
derea producţiei să se asigu
lucrărilor în legumicultura, viti
Consiliului de Stat al Repu
blicii Socialiste România, a vi cultură şi pomicultură, sorta re condiţii ca şi cooperative
zitat „Expoziţia de autoutila rea şi ambalarea legumelor şi le agricole să fie înzestrate cu
• re în agricultură şi industria fructelor, mecanizarea lucrări asemenea maşini de mare pro
J
alimentară", organizată în Pa lor în zootehnie. De aseme ductivitate.
vilionul de pe malul lacului nea, sînt expuse maşini şi uti In continuare, oaspeţii sînt
ANUL XXIV Nr. 5 505 JOI 21 SEPTEMBRIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Herăstrău, din Capitală. In laje pentru irigaţii şi alte lucrări informaţi că, pe lingă reali
continuare, la Combinatul a- de îmbunătăţiri funciare. O zarea unui număr sporit de
picol-Băneasa, au fost prezen gamă largă de utilâje, insta utilaje perfecţionate se pro
tate măsurile şi acţiunile în laţii şi aparatură relevă pro duc prin autoutilare marea
treprinse pentru îmbunătăţirea gresele înregistrate în ceea ce majoritate a pieselor de
Programului naţional de dez priveşte mecanizarea şi au schimb necesare tractoarelor
MotoriâlÎTStrA oypmnbrâ a carrinilnr fracatp Hp voltare a zootehniei şi creş tomatizarea lucrărilor în in
şi maşinilor agricole. Prin in
3600 tone de tere a producţiei animaliere. dustria alimentară. termediul unor. diagrame, este
Cu acest prilej, secretarul
La începutul vizitei, prin
cărbune peste general al partidului s-a întîl- intermediul unor planşe şi redată ponderea valorii pie
selor de schimb în planul de
plan nit cu specialişti din domeniul grafice, ministrul agriculturii, producţie al Centralei indus
mecanizării şi zootehniei, ca
triale pentru fabricaţii, repa
industriei alimentare şi ape
dre de conducere din Minis lor informează pe tovarăşul raţii şi montaj în agricultură,
ANINOASA. Printre bri terul Agriculturii, Industriei Nicolae Ceauşescu că uzinele care în anul 1972 depăşeşte
MAI IUTE, MAI BINE, MAI găzile de mineri din Valea Alimentare şi Apelor, anali- de fabricaţie, reparaţii şi 50 la sută.
Jiului care înscriu constan
zînd, la faţa locului, proble
montaj din cadrul agriculturii
Oaspeţii se interesează în
te şi substanţiale depăşiri
de plan se numără şi aceea me curente şi de perspecti noastre au asigurat, an de an, deaproape de caracteristicile
vă legate de îndeplinirea ho-
condusă de minerul Ilie Ni — pe baza indicaţiilor primi tehnice ale utilajelor expuse,
' _ . a a - • a • ^ --i i A . . colae de la E. M. Aninoa- tărîrilor stabilite de Congre te cu prilejul diferitelor vizi de stadiul lor de asimilare în
sa. sul al X-lea al P.C.R. şi Con te de lucru ale secretarului cele 16 întreprinderi pentru
ferinţa Naţională a partidului,
Numai în perioada scursă în vederea perfecţionării acti general al partidului — un fabricaţii, reparaţii şi monta
din această lună, brigada a vităţii din aceste importante sortiment tot mai mare de je în agricultură. Marea di
extras peste prevederi a- sectoare ale producţiei agrico maşini, instalaţii şi piese de versitate de maşini, agregate,
proape 400 tone de cărbune, le, ridicării eficienţei întregii schimb pentru nevoile unităţi aparatură electrotehnică, _ în
realizate prin depăşirea ran agriculturi pentru ca şi lu lor agricole, iar în unele ca treaga gamă de scule şi dis
zuri s-au creat şi disponibi
pozitive prezentate este reve
damentului planiiicat cu 200
Comuniştii, oamenii muncii hunedoreni kg pe post. j crătorii de pe ogoare, antre lităţi pentru export. Se evi latoare pentru inventivitatea
naţi cu toate forţele, cu tot
denţiază faptul că, în cadrul
şi spiritul creator tehnic, pen
In acest iei „zestrea" de j
entuziasmul în marea întrece
cărbune acumulată de la ; re care a cuprins întreaga ţa vastului program de mecani tru maturitatea de concepţie
zare a lucrărilor din agricul
şi de concretizare faptică pe
începutul anului de ortacii i
au o singură voinţă, o supremă hotărîre lui Ilie Nicolae se ridică la j ră, să realizeze cincinalul îna un rol din ce în ce mai mare care o oglindeşte convingător
tură şi industria alimentară,
inte de termen. Urmată la
această expoziţie, prima de a-
peste 3 600 tone de cărbune, i
scurt timp după vizita făcută
în judeţele Alba, Hunedoara şi şi-au asumat uzinele proprii, cest fel organizată în ţara
al căror plan de producţie a
noastră.
Sibiul după şedinţa de lucru crescut substanţial, ajungînd Pe parcursul vizitei este a-
Să materializeze neabătut, cu toată responsabilitatea, septembrie, vizita de ieri a se ca, în acest an, peste 70 la preciat nivelul tehnic al ex
de la Comitetul Central, din
sută din numărul de tipodi-
ponatelor. Abatoarele pentru
cretarului general atestă ple
mensiuni de maşini agricole şi
păsări, de pildă, reprezintă in
1,5 milioane lei nar grija sa neobosită pentru peste 63 la sulă din utilajele stalaţii de o deosebită com
rezolvarea sarcinilor comple
pentru industria alimentară să
plexitate, aduse în trecut din
xe pe care le ridică actualul
fie realizat prin autoutilare.
zi de zi, indicaţiile şi îndemnurile de mare preţ economii la preţul stadiu de dezvoltare a eco le Institutului- de cercetări import, şi care în prezent se
Vizita continuă în standuri
produc în uzinele ministerului
orientarea
naţionale,
nomiei
de cost
de resort, pe baza proiectelor
fermă spre modernizarea ei.
pentru mecanizarea agricultu
ORĂŞTIE. Colectivul cin In această vizită de lucru, rii. In etapa actuală mecani şi tehnologiilor proprii. In
discuţia cu secretarul general
stei şi al onoarei de la F.C. secretarul general al partidu zarea complexă şi completă a al partidului, producătorii a-
lui a fost însoţit de tovarăşii
lucrărilor agricole, dotarea cu
Orăştie, care s-a angajat să
rată că „familia“ acestor a-
transmise de tovarăşul Nicolae Ceausescu finalizeze sarcinile acestui tetului Executiv, al Prezidiu stituie unul din elementele de batoare a fost astfel concepu
tehnica cea mai avansată con
Ilie Verdeţ, membru al Comi
cincinal în patru ani şi ju
tă îneît să poată fi realizate
bază pentru creşterea produc
lui Permanent al C. C. al
unităţi cu capacităţi de 1 000,
mătate, adaugă depăşirilor
t * de plan obţinute pînă în P.C.R., prim-vicepreşedinte al tivităţii muncii, pentru promo 2 000, 3 000 şi 6 000 păsări tă
Consiliului de Miniştri, şi Cor
varea rapidă a tehnologiilor
prezent merituoase reali nel Burtică, membru supleant moderne în agricultură. Rele- iate pe oră. In continuare,
zări în creşterea eficienţei
sînt prezentate numeroase uti
în cadrul memorabilei vizite de lucru efectuate economice. unor al Comitetului Executiv, secre vînd cîteva din rezultatele laje folosite pentru realizarea
tar al C.C. al P.C.R.
cercetătorilor acestei unităţi,
vastului program naţional de
Prin
introducerea
directorul tehnic al institutu
La sosirea în pavilionul ex-
îmbunătăţiri funciare. Este re
tehnologii noi şi, pe aceas
lui, Cezar Popovici, informea
tă bază, prin reconsiderarea poziţional, tovarăşul Nicolae ză că în cadrul expoziţiei sînt levată colaborarea fructuoasă
Ceauşescu este salutat de An-
consumurilor specifice în gelo Miculescu, ministrul agri prezentate 80 de tipuri de u- dintre unităţile producătoare
de utilaje şi Institutul de stu
cadrul tuturor secţiilor de
in judeţul nostru! producţie, dar mai ales în şi apelor, Gheorghe Petrescu, lare sau în producţie menite dii şi cercetări pentru îmbu
culturii, industriei alimentare
tilaje aflate în curs de asimi
Apreciind
nătăţiri
funciare.
cadrul secţiei de mase plas
preşedintele Uniunii Naţionale
să ridice pe o treaptă supe
rezultatele în această direcţie,
tice, s-au obţinut economii
la preţul de cost în valoa a Cooperativelor Agricole de rioară nivelul de mecanizare tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Producţie, de cadre de condu
a lucrărilor agricole. Cîteva
re de aproape 1,5 milioane cere din ministerul de resort, grafice alăturate indică creş ■recomandă- cercetătorilor, spe
cialiştilor, ca cercetarea şti
Obiectivul major al eforturilor şi preocupărilor oţelarilor: lei, din care aproape 1,2 mi de numeroşi specialişti, care mecanizare a lucrărilor agri inţifică în acest domeniu să
terea continuă a nivelului de
lioane lei sînt provenite din
au făcut secretarului general
reducerea cheltuielilor ma al partidului, celorlalţi oas cole, atît în întreprinderile a- fie orientată mai ferm spre re
zolvarea unor probleme de in
teriale.
pînă la finele cincinalului-4 milioane tone de oţel de bună calitate cu responsabilitate şi promp peţi, o călduroasă primire. gricole de stat,' cît şi în co tatea în producţie.
teres major, ridicate de activi
Se răspunde în acest fel
Sînt vizitate standurile ex
operativele agricole, ca ur
titudine unui major dezide poziţiei, care, pe o suprafaţă mare a folosirii raţionale a u- In standuri cu utilaje pentru
de circa 7 000 mp, reuneşte
tilajelor produse prin autodo-
Prezenţa tovarăşului Nicolae ţelarilor noştri — afirmă mais dului — ridică în faţa siderur în bune condiţii aceste sarcini rat stabilit de Conferinţa peste 700 de utilaje pentru tare de către uzinele agricul irigaţii reţine atenţia agrega
Ceauşescu pe platformele de trul principal Victor Petroiesc, giei obligaţii şi răspunderi de creştere a producţiei de Naţională a partidului — mecanizarea lucrărilor din toa turii. tul de pompare tractat APT
foc ale Hunedoarei, în cadrul secretarul comitetului de deosebite privind creşterea şi oţel şi laminate". ridicarea eficienţei economi te sectoarele de activitate din Secretarul general al parti
recentei vizite de lucru făcută partid de la oţelăria Martin perfecţionarea producţiei de Puternicul entuziasm şi a- ce a întregii activităţi. agricultură şi industria ali dului apreciază realizările ob (Continuare in pag. a 4-a)
în judeţul nostru, înseamnă nr. 2. Aşa cum am raportat metal. „Tocmai avînd în ve probarea unanimă manifestată
pentru toţi siderurgiştii hune şi în faţa secretarului general dere acest lucru — sublinia de siderurgişti faţă de cuvin
doreni, dar mai ales pentru al partidului, îndeplinirea tovarăşul Nicolae Ceauşescu tele secretarului general al
oţelari, semnul înaltei preţuiri prevederilor cincinalului se la întîlnirea de lucru de la partidului rostite la mitingul
pe care conducerea partidului desfăşoară în condiţiuni bune Combinatul siderurgic i Hune de la Hunedoara s-au înrădă
o acordă acestui detaşament sub toate aspectele. In cele doara — am discutat astăzi cinat adînc în conştiinţa fie „Atlas lingvistic român“
de prestigiu al clasei noastre aproape 9 luni din acest an posibilitatea ca şi dumnea cărui oţelar, dominînd întregul Comportare meritorie
muncitoare, dovada încrederii în oţelarii hunedoreni au produs voastră să aduceţi o contribu puls al activităţii oţelăriilor, CLUJ. Colectivul Institutului de lingvistică şi istorie lite
abnegaţia şi dăruirea cu care peste plan aproape 22 000 tone ţie mai mare la realizarea totalitatea eforturilor şi preo rară din Cluj a încheiat o amplă lucrare ştiinţifică, „Atlasul
acest minunat colectiv munci de oţel, în totalitate pe sea cincinalului' înainte de termen, cupărilor din aceste zile ale lingvistic român“, serie nouă Volumul 7, apărut recent sub a ansamblului „Dumbrava“
toresc înfăptuieşte sarcinile ma folosirii cu indici supe să ajungeţi în 1975 la o pro tuturor celor chemaţi să trans egida Editurii Academiei, cuprinde hărţi gramaticale privind
trasate de partid, obiectivele riori a cuptoarelor, în condi ducţie de oţel de 4 milioane pună în fapte indicaţiile şi morfologia verbului în graiuriie noastre populare. Sînt oglin
ce-i stau în faţă în lumina ţiile diversificării gamei sor de tone. Aceasta presupune sarcinile trasate de tovarăşul dite, de asemenea, pe larg particularităţile cuvintelor, sune
programului adoptat de Con timentale şi reducerii cheltu o producţie de 500 000 — Nicolae Ceauşescu. telor şi formelor gramaticale, ariile lor de răspîndire. * la Festivalul folcloric
gresul al X-lea şi Conferinţa ielilor materiale de producţie. 600 000 tone în plus faţă de — Bucuria de a-1 fi avut în „România — a precizat lingvistul Grigore Rusu, şeful sec
Naţională a P.C.R. Accelerarea în ritmuri mai prevederile cincinalului. mijlocul nostru pe cel mai torului de dialectologie — se numără printre puţinele ţări din
— Ne-am bucurat mult şi înalte a dezvoltării economico- Ne-am gîndit să dăm sar iubit fiu al poporului ne este Europa care dispun de un atlas lingvistic al întregii limbi na
ne-am simţit inimile pline de sociale a patriei, continua mo cini sporite siderurgiştilor hu L. VISK1 ţionale. In prezent se elaborează atlasele lingvistice regiona de la Zakopane
mîndrie la aprecierile poziti dernizare a economiei — sar nedoreni avînd în vedere tra le".
ve făcute de tovarăşul Nicolae cini fundamentale trasate de diţia şi experienţa lor; sîn-
Ceauşescu la adresa muncii o- Conferinţa Naţională a parti- tem convinşi că veţi realiza (Continuare în pagina a 2-a) Recent, la Zakopane, în puternice din 11 state, care
Republica Populară Polonă, amintesc pe lingă cele şase
s-a desfăşurat Festivalul ale ţării gazde, cele ale U-
cîntecului şi jocului popu niunii Sovietice, Cehoslova
Mixtura termoplas- I lar autentic din zonele ciei, Bulgariei, Ungariei, Iu
ticâ pentru montane. Cinstea de a re goslaviei ca şi ale Franţei,
prezenta ţara noastră în a- Elveţiei, Norvegiei şi ale
marcaje rutiere ceastă întrecere a frumuse altor state.
ţii şi autenticităţii creaţiei — Cum ne-a reprezentat
Un colectiv de oameni de ! populare montane a revenit
ştiinţă de Ia Catedra de j unui ansamblu hunedorean. ţara şi judeţul ansamblul
drumuri a Facultăţii de con- : Am solicitat tovarăşului Pe pe care l-aţi condus ?
strucţii din Iaşi a realizat o ; — Ansamblul „Dumbrava“
mixtură termoplastică albă, i tru Stoican, preşedintele Co care ne-a reprezentat la
cu proprietăţi foarte apro- i mitetului de cultură şi edu acest festival a participat
caţie socialistă al judeţului,
piate de cele ale mixturilor ; care a condus grupul folclo în grupa formaţiilor folclo
asfaltice, destinată marcaje- ; ric la Zakopane, să ne vor rice autentice. Alături de
lor mtiere. Noua mixtură a j bească despre această con noi în această grupă au par
dovedit calităţi deosebite nu j fruntare artistică, despre ticipat ansambluri„ din Iu
numai în condiţiile unei cir- ; goslavia, Cehoslovacia, El
culaţii rutiere intense, ci şi Ia j comportarea artiştilor ama veţia, Franţa, Norvegia şi
influenţa unor factori clima- j tori hunedoreni la festiva- două ansambluri poloneze.
tici diverşi. Prin folosirea j lul-concurs de rezonanţă in Ansamblul nostru a fost
ternaţională.
mixturilor termoplastice al- j — Judeţului nostru î-a re format din 8 perechi de
be, în locul marcajelor cla- j dansatori din sahd Dăbica,
şice cu vopsea, se obţine j venit în acest an cinstea să cei 7 căluşari de la Boiu, a-
o reducere cu 50 la sută a i reprezinte România la cel lături de care a evoluat şi
cheltuielilor, iar durata de i de-al V-lea Festival inter grupul vocal al Liceului pe
serviciu a marcajelor se i naţional al folclorului au dagogic din Deva ca şi in
Brigada de mineri condusă de Ioan M. Popa de la sectorul U al E. M. Teliuc se numără între formaţiile fruntaşe pe mină. In fotografic: Schimburile conduse tentic din zonele montane, strumentiştii Bulz Pera la
de Alexandru Moca şi Ioan Chiriac. prelungeşte la 5—6 ani, în i festival dotat cu trofeul taragot, Covan Cosma la
loc de 4—6 luni.
„Toporaşul de aur". cimpoi, Vulsan Mihăilă la
— Vă rog să faceţi cunos fluier, Trandafir Filimon şi
r cute cititorilor obiectivele Ioan Bacrău la vioară. Cei
a acestei competiţii artistice. 35 de artişti amatori au
— Spre deosebire de edi pregătit un obicei de nun
îngrijitorii de animale poartă vina pentru că ţiile precedente ale festiva tă din zona pădurenilor.
lului, în acest an a avut ca
racterul unui festival-con- Modul de interpretare ca şi
materialul folcloric, autentic
nu s-a aplicat acordul global ? curs, ţările participante fi in ansamblul său au făcut
ind împărţite după opţiunea
o impresie deosebită. Pre
ansamblurilor în trei cate zenţa noastră în concurs a
gorii de participare — an fost foarte bine primită atît
Este un fapt incontestabil
Consfătuire de lucru în judeţul că acordul global s-a impus ginerul şef al C.A.P. Bretea forme de retribuire nu a în tea nu au nici un suport te sambluri folclorice autenti de publicul spectator — ca
tîrziat să se arate, prevă-
Română, Vasile Negrea, a-
meinic, evidenţiind doar lip
ansambluri
ce,
folclorice
ca o pîrghie de mare efica supra modului de retribuire zîndu-se o depăşire a planu sa de interes a conducerii autentice cu aranjamente ar re a ovaţionat minute în şir
în picioare, cit şi de către
citate în ansamblul măsurilor a muncii la această unitate, lui cu circa 5 la sută. unităţii faţă de folosirea e- tistice şi ansambluri folclori
Hunedoara, organizată de către indicate de conducerea par am reţinut că acordul global In zootehnie, spunea inter ficientă a pîrghiilor de sti ce stilizate —. toate formaţiile membrii juriului internaţio
nal. Sînt, in acest sens. edi
tidului pentru creşterea se aplică numai la culturile locutorul, nu am reuşit să mulare a eforturilor coopera avînd obligaţia stabilită prin ficatoare cîteva reflecţii ca
cointeresării materiale a ţă de plante prăşitoare. Spre aplicăm acordul global, dar torilor în vederea creşterii regulament de a prezenta re ne-au fost transmise de
revista „Munca de partid“ şi re rănimii cooperatiste în spo exemplu, la cultura porum începînd din anul viitor vom “producţiei agricole. Fără în în afară de spectacolul din reprezentanta ţării noastre
rirea producţiei agricole în bului cooperatorii au hotărît folosi acest sistem şi în sec doială, vina pentru că nu s-a concurs încă trei-patru spec în juriu, etnografa Anca
toate sectoarele de activi ca plata să se facă în produs torul respectiv. In condiţiile introdus acordul global în tacole de sine stătătoare în Giurchescu de la Institutul
dacţia ziarului „Drumul socialismului“, tate ale C.A.P. In unităţile de bază — 80 la sută şi în actuale, cînd remunerarea sectorul zootehnic nu o localităţile importante din de etnografie şi folclor din
bani !— 20 la sută. In urma
unde s-a manifestat recepti
poartă îngrijitorii de anima
Bucureşti. Aşa, bunăoară,
vitate, grijă şi răspundere calculelor făcute s-a stabilit îngrijitorilor de animale se le, ci conducerea unităţii voievodatul Cracoviei. profesorul doctor Roman
Obiectivele acestui festi
face cu sume fixe, f&ră a ţi
pe tema: „COMISIILE PE PROBLEME faţă de aplicarea corectă a ca pentru fiecare tonă de ne seama de realizarea sar care nu a depus eforturi stă val vizează popularizarea Reinfus, preşedintele juriu
acestei forme de retribuire a
porumb boabe obţinut să se
ruitoare în scopul explică
muncii, rezultatele nu au acorde o retribuire de 122 cinilor de plan, este de la rii avantajelor noii forme realizărilor formaţiilor fol lui, aprecia elogios prezen
clorice de amatori în do
sine înţeles că oamenii nu
întîrziat să se arate. La kg boabe şi 37 lei, produc sînt cointeresaţi să valorifi tarea noastră afirmînd că
ALE MURGII DE PARTID îl CONTEX C.A.P. Simeria, Lăpuşnic, ce deplin potenţialul de pro de cointeresare materială. meniul cîntecului şi dansu acest ansamblu înscris în
lui popular din zonele mon
Ostrov, Orăştie ş.a. produc ţia fiind planificată diferen ducţie de care dispune uni Rezultatele ce se obţin în tane, urmărindu-se cunoaş categoria folclorului auten
tic pare luat dintr-o zonă
ţiile realizate în sectorul ve ţiat pe tarlale, media osci- tatea. sectorul producţiei vegetale terea reciprocă şi, în acelaşi montană şi adus pe scenă.
TUL AFIRMĂRII CONDUCERII COLEC getal şi în zootehnie se si lînd între 1600 şi 3400 kg la constituie un argument su timp, realizarea unui bogat La fel au vorbit la adresa
tuează la un nivel ridicat, ha, după fertilitatea terenu Orice argumente ar încer ficient de. convingător care schimb de experienţă în va
obţinîndu-se o eficienţă spo lui, posibilităţile de mecani ca să invoce conducerea co lorificarea folclorului auten Interviu realizat de
TIVE“ rită la majoritatea produse zare, îngrăşămintele folosite operativei agricole pentru a pledează în favoarea gene tic. La această competiţie DRAGOŞ CĂLIN
„motiva" neaplicarea acordu
ralizării noii forme de retri
lor.
culturală formaţia noastră
Din discuţia purtată cu In etc. Efectul Introducerii noii lui global în zootehnie, aces buire a muncii. s-a întrecut cu ansambluri (Continuare in pag, a 3-a)
ttMUMM