Page 73 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 73
BHWHEBW!*
DRUMUL SOCIALISMULUI € Nr. 5 505 ® JOI 21 SEPTEMBRIE 1972 3
BEBPiBBBHHBSIttBEBQBBBKQHBBBBBBBi
Punctul negru
Şi ei n-a teşit..
N O T E h N O T E
Cetăţeni animafi
tură — deputat judeţean prin
Cum arăta terenul înainte,
de dragoste fată de oameni Firma îmbie, ambian — Tura de după-amiază. ştiu prea bine şi eu. O ade partea locului — le-a progra
—•-?.!?
Săptămîna Crucii roşii, natori onorifici. Unii dintre — Tura care, săptămîna vii vărată mostră de maidan. mat în fiecare duminică di
mineaţa o fanfară.
care se organizează anual, ei, cum sînt cetăţenii Iuliana ţa decepţionează toare, va fi de dimineaţă, tine Toţi cetăţenii din cartier a- Şi tot aşa, de la puţin la
runcau acolo cutii de con
ocazionează acţiuni consis Mihov, Rica Szasz, Silvia Aştept de vreo 20 de minu să mă lămurească, văzîndu-mi serve şi sticle sparte. Copiii mai mult, cartierul a deve
ochii prea dilataţi.
FLORI DE METAL tente de donări» onorifice de Cornea, Maria Fiirtus, Euge te. In cramă, aproximativ 15 — Aha! Am priceput. Si spuneau „şerpărie"; nu nit mai frumos, ba chiar a
nia Mănoiu, Tiţa Popanca,
sînge. Cetăţeni cu înalte ca
pentru că ar fi văzut careva
lităţi morale dau, în cadrul Ifina Groza, Ecaterina Be consumatori. Undeva, în sec Cîteodatâ, îmi ajung la u- vreun şarpe, ci mai degrabă cîştigat loc de frunte în în
acestor acţiuni, o parte din rarii, Dumitru Hanganu, Vio torul bucătărie-bufet, ospăta- reclii glasuri din jur: „Nu a trecerea gospodărească. Pri
La marile sărbători, oamenii culeg şi poartă în pal sîngele lor pentru salvarea rica Toma, Ion Ţruc şi alţii rele au o adunare, se pare. rău grătarul, de obicei, ba, u- din cauza fricii duse din gu lej cu care primarul s-a de
me flori, vin cu braţele încărcate de aceste gingaşe vieţilor altor semeni. au săvîrşit acest act de înalt Un cetăţean se ridică şi se neori, « chiar bun...". ră în gură. plasat în persoană la faţa
semne ale unei primăveri veşnice şi unei vieţi fericite Săptămîna Crucii roşii umanitarism a treia, a pa duce singur să-şi mai aducă Fie şi aşa. Dar pentru pre Bătrînul deputat .s-a tot locului, ca să se sfătuiască
pe care ei înşişi şi-o făuresc pe pămîntul României. din acest an a ocazionat, în tra, a cincea, a şasea sau a pîine. A declanşat un semnal, tenţia unei asemenea firme, gîndit cum şi ce sa facă; pe îndelete cu gospodarii,
Florile se confundă de bună seamă cu momentele ce tre alte acţiuni similare, şi şaptea oară. pentru că se declară o pauză ajunge? Mă îndoiesc. Şi nu de fapt, nu ce să facă, fiind să-i felicite şi să le mai spu
marchează marile prefaceri ale vieţii, pe toate pla donarea onorifică organiza Astfel de acţiuni organi şi două femei în uniformă fac sînt singurul. Sînt mulţi, sînt că ştia prea bine, ci cum să nă ce trebuie să facă. A fost
nurile, cu năzuinţele de mai bine ale oamenilor. Dar, tă în ziua de 19 septembrie zează în cadrul Săptămînii un tur al sălii. O „abordez" pe cei care nu dau pe aici. Me facă. Adică, pe care director convocat responsabilul de
ca întotdeauna, astfel de momente sărbătoreşti sînt la circumscripţia sanitară Crucii roşii cele mai multe cea din raionul unde stăteam. taforic vorbind, e ca un vis să-l convingă să-i dea „nu cartier şi laudele au curs
întîmpinate şi trăite de oameni şi printr-o intensă II-IV din Deva de către spi unităţi spitaliceşti din judeţ — Vă rog, ceva de mincare urît. Trebuie să mă trezesc. mai pentru o oră" buldoze cu duiumul. Pentru fiecare
muncă, la cote mult mai înalte decît cea din zilele talul unificat în colaborare în colaborare cu comisiile şi de băut... Cu ce mă puteţi Răsfoiesc o colecţie de zia rul, ori o maşină ca realizare responsabilul pri
obişnuite. cu dispensarele urbane şi de Cruce roşie. servi ? re. Dau, destul de des,- peste re să-i aducă „numai mea aprecieri şi felicitări. Şi
Duminica trecută, cea de-a treia din septembrie, în cu comisii de Cruce roşie ALEXANDRA SANDA — Păi, cu ce avem. Numai articole, raiduri, note critice două bascule de pămînt“... responsabilul mulţumea, şi
care s-a sărbătorit pentru prima oară în istoria ţării din diferite unităţi şi cartie asistent igienist la grătare, iar de băut, vinul ca la adresa „Cramei Dacilor" Cunoscuţii, foştii ucenici şi informa, şi se angaja; şi
„Ziua metalurgistului", siderurgiştii hunedoreni pre re. La această acţiune au circumscripţia sanitară IV sei şi o butelie de Murfatlar. din Deva. Le recitesc şi com tovarăşi de muncă, l-au aju primarul iar felicita.- Un lu
zenţi la locurile de muncă au făcut să răsară prin răspuns un număr de 51 do Deva — Asta-i lot ? par. Nu s-a schimbat nimic. tat, cetăţenii din cartier au cru însă primarul nu avea
eforturile lor o mulţime de astfel de flori. La oţelării, — Tot. Şi spuneţi Tepede ce I. G. ZĂVOIANU de unde să ştie: anume că
la laminoare, la furnale, peste tot unde a ars focul doriţi, că mă grăbesc. ieşit la „exerciţii de slăbiri“ responsabilul nu lucrase nici
şi-au deschis petalele şi florile muncii cu chip de Penfru perfecţionarea unor servicii Se grăbea, probabil, să nu Copiii din Căian vor — cum spunea el — ca să de
metal. Oţelul, fonta, laminatele obţinute în ziua săr întîrzie la „şedinţă". monstreze mai bine utilita un ceas la parcul respectiv!
bătorii au format o cunună de succese care s-a adău Oraşul siderurgîştilor, Că- Primăverii, iar în zona veche Beau un pahar de vin de-al „bea cafea“ la deţ ? tea muncii, şi micul parc a In ultimul rînd al grupu
gat celor obţinute pînă atunci formînd împreună un lan, îşi îmbogăţeşte aproape a oraşului întreprinderea „A- casei şi, în aşteptarea grăta prins contur. împreună cu lui stătea bătrînul deputat;
arc viguros de triumf al muncii. Aproape toate sec în fiecare lună zestrea edi- vicola" a deschis un maga rului, mă pornesc să contem Am intrat pentru a servi alţi cîţiva pensionari, au nici nu fusese invitat. Iar
ţiile marelui combinat hunedorean şi-au depăşit planul litar-gospodărească cu ceva, zin specializat pentru ouă şi plu şi să meditez... Din punc o cafea în cofetăria „ViCto- confecţionat bănci de mes
zilnic. Astfel, la fabrica de aglomerare nr. 1 planul îşi punctează viaţa socială păsări. Nici localităţile apar tul de vedere al aşezării faţă ria" din Călan. Spre surprin teacăn, iar consiliul popdlar responsabilul primea In con
zilnic a fost realizat în proporţie de 101,4 la sută, fa cu numeroase acţiuni meni ţinătoare nu sînt scăpate de sol — pivniţă, adică... cra derea mea, „cafeaua" din tinuare felicitările, dădea ex
brica de aglomerare nr. 2 — 101,2 la sută, O.S.M. 2 te să o perfecţioneze. La din vedere. La Strei-Sîngeor- mă. In dreapta, ascunse după ceştile altor consumatori era orăşenesc i-a ajutat să ame plicaţii şi... nu roşea.
o vitrină — un grătar (nu o
— 101,7 la sută şi altele. Dintre laminoare, cele mai „porţi" au fost construite de giu s-a deschis nu demult friptură) din fier, un coş care galbenă. Mai precis era coniac najeze un ring de dans. Pre
bune rezultate au fost obţinute la laminorul de pro- curînd frumoase indicatoare un magazin alimentar. Şi captează fumul şi... cam atît. sadea. In cofetărie nici picior şedintele comitetului de cul A. C. NICULESCU
file mijlocii şi benzi, unde planul zilnic a fost depă de nume al oraşului, în car pentru ca să nu fie uitate De fapt, nici nu prea văd ros de copil deşi o astfel de uni
şit cu 6,6 la sută. La secţia I furnale au fost date pes tierul numit de localnici „O- momentele fericite din viaţa tul unei încăperi destinate tate e -cu precădere destinată
te plan peste 60 tone de fontă, evidenţiindu-se schim raşul nou“ e în construcţie omului, la Consiliul • popu pregătirii mîncării, de vreme celor mici. Unde să mai în
bul condus de Ioan Arteanu şi echipele de furnalişti un local pentru poştă şi o lar se amenajează o „came ce nu-i mai nimic de pregă capă copiii de otîţia băutori
conduse de Alexandru Bucur şi Dumitru Mereuţă. frumoasă fîntînă arteziană. ră a căsătoriilor". tit. Sau poate tocmai lipsa u- de „cafea" ?
Lîngă stadion a început ame
ION VLAD najarea unei pieţe pentru a- ION MARCU, nei bucătării constituie raţiu La bar se prezintă o femeie. Comportare meritorie
corespondent, Hunedoara limente, a fost pavată strada nea potrivit căreia se găsesc „Daţi-mi — zice — de 1,50 lei
L. inspector comercial, Călan aici numai grătare şi, uneori, Carpaţi". „Nu vindem decît
cîrnaţi ? In fond, ce importan pachete întregi — vine răs
ţă au toate astea ? Are fir punsul vînzătoarei Cornelia
mă? Are. Are vin? Are, da'... Iovânescu. Peste două minute a ansamblului „Dumbrava
nu prea. Fripturi sînt ? Cum apare pe uşă magicul afiş.
să nu fie I De porc. Cu muj „închis, primim marfă". Do prinderea noastră, premiul ‘
fapt s-a închis să se facă cu
dei. Atît. Şi aşa, tot vîrîn-
Fardul vinovăţiei CC du-mi eu gîndul prin bpcă- răţenie pentru că o vitrină (Urmare din pag. 1) special al juriului. Noi con
frigorifică... s-a dezgheţat şi a
tăria T.A.P.L.-ului, mă pome
siderăm aceste prdmii drept
lăsat în local o băltoacă de
nesc în faţă cu o fleică în
chisă la culoare, probabil era apă. noastră şi ceilalţi membri aprecierea opiniei publice la
ai juriului relevînd bogatul
adresa participării prestigi
pe foc tocmai atunci cînd bu I ’le spunem pe toate' a- material folcloric, autentici
In societatea nouă, făuri exact. Dar, la o staţie la ie cătăreasa scormonea cărbunii. cestea responsabilei Irina Hai- tatea obiceiurilor şi virtuo oase a ansamblului care a
tă prin efortul nostru co şirea din Deva, în autobuz Las în plata domnului gîndu- du. zitatea interpretării. Aş cita reprezentat România în con
mun, unde principiile eticii a urcat o tînără femeie. A rile negre şi purced să mă- — Spuneţi-mi ce să vînd ca în această ordine de idei curs. Alături de membrii
şi echităţii s-au înrădăcinat întins banii taxatoarei şi a nînc. Tai. Nu merge. Apăs să-mi fac planul ? Dacă nu şi un articol publicat în zia ansamblului care, cred, me
in conştiinţe, devenind do cerut un bilet pînă la Cris- mai tare. Nimic. vînd şi băuturi nu ne facem rul local din Cracovia, arti rită felicitări pentru aceste
minante, se mai inlîlnesc tur. „Vă trebuie biletul ?“ — — Fiţi amabilă, un grătar, planul. col ce poartă semnificativ rezultate, se cuvin cuvinte
otuşi unele cazuri în care a întrebat-o taxatoarea. Fe vă rog! Da, grătar, găsesc ni Cum ce să vîndă ? Prăjituri, titlul „Căluşarii au cucerit de laudă la adresa coregra
indivizi certaţi cu morala meia a clătinat din cap, în- merit să mai întăresc. dulciuri, răcoritoare şi... bău Zakopane", ca şi alt articol fului Vasile Chevereşan de
nouă cad în perimetrul cul tr-un fel care însemna: — Da ce, ăsta nu-i tot gră tură, dar pentru acasă. în care se afirma că ansam la Centrul de îndrumare a
pei, acţionează minaţi de „Cum vreţi, ori mi-l daţi tar ? Ne uităm în planul zilnic blul nostru este principalul creaţiei populare şi a miş
impulsuri primitive şi mes ori nu mi-l daţi, pentru mi — îmi pare rău, dar ăsta-i de desfaceri. Cam pe un sfert candidat la cîştigarea „To- cării artistice de masă care
chine. La o analiză mai a- ne tot una e, am plătit şi talpă! — şi simt că mi se ac din plan, cofetăriei i s-a pre poraşului de aur“. a pregătit acest ansamblu şi
dîncă, şi această categorie mă simt liniştită !“. Taxa celerează pulsul. Dospeşte în văzut să desfacă băuturi. Va — După o asemenea pre — datorită unei indisponibi
infimă de indivizi comportă toarea a înţeles, se părea mine o întrebare. să zică, încă de la planifica zenţă care este „palmare- lităţi — a trebuit să ia în
cel puţin două subdiviziuni: că se cunoşteau, şi n-a mai — Tovarăşa..., vine lume pe re... Asta zic şi eu interes sul" ansamblului ? ultimul moment locul unui
unii care „atacă“ fonduri rupt biletul. Necazul mare aici, pe la dumneavoastră ? pentru realizarea planului, to dansator.
sociale mai mari (delapida este că liniştea amândurora — Nu prea... Uneori, la sa varăşi de la T.A.P.L. Hune — Aprecierile favorabile Aş aprecia că formaţia
torii, hoţii etc.) şi alţii care a dispărut imediat: la Bîr- lariu. doara! Vreţi să-i faceţi bău ne-au dat speranţe. In urma hunedoreană care a repre
„rod" cîte puţin, sistematic, cca a urcat un controlor ca La ce să şi vină?! Şi ca tori de „cafea" galbenă pe notării, însă, noi ne-am cla zentat ţara în acest concurs
din bunurile noastre comune re a început să ceară bile Aici, în această secţie a întreprinderii de panificaţie Deva se s-o fac să întîrzie (de la „şe toţi ţîncii Călanului ? Apropo sat pe locul al doilea, la nu de prestigiu şi-a făcut pe :
(bacşişomanii, hoţii de „ta tele călătorilor şi să le bi fabrică cea mai mare cantitate din pîinea consumată de popu dinţă", evident), pun una mai de ţigări: acelea nu se pot mai 40 de sutimi de punct deplin datoria, cele 40 de
laţia municipiului. Calitatea pîinii a ridicat o vreme probleme atît
lie“ mai mică etc.). Ne îpj- feze cu un creion colorat.... pojjulaţiei cit şi brutarilor. Acum, aceştia din urmă ne dau asigu- intimă. vinde-decît cu pachetul. Co faţă de unul <dintre ansam sutimi de punct fiind, de
trebăm;olesigur,- totdeauna Am urmărit atent reacţia ■ rări că depun toate străduinţele pentru o piine de calitate Supe — Ce tură e asta, în care niacul-se poate- vinde şi cu blurile poloneze. Ni s-au fapt, expresia inevitabilă a
aceasta este întrebarea pe celor două femei în culpă: . rioară. O parte din promisiuni s-au împlinit. Dar consumatorii lucraţi ? dejul. mai acordat încă trei pre luptei strînse şi valorii ri
care ne-o punem, care sînt La amîndouă li se' roşiseră aşteaptă o împlinire totală. Foto: V. ONOIU mii, cel al oraşului Zako dicate a Festivalului-con-
mai periculoşi şi cum putem obrajii, nasul şi vîrful ure pane, al Uniunii Ziariştilor
realiza un „transplant“ de chilor, iar călătoarea căta din Cracovia şi, spre sur- curs de la Zakopane.
răspundere şi conştiinţă disperată cu ochii spre ta
nouă în locul celor atinse xatoare în modul: „dacă Confruntarea sesizări-răspunsuri
de putregai ? Normal, nu îmi cere şi mie biletul, ce-i
vom încerca să răspundem spun ?". Se foia pe scaun
aici fiindcă n-am reuşi şi şi îşi pregătea, inutil, baga ACUM AVEŢI LUMINA? printre altele, lipsa unor pie trimisă redacţiei, aproviziona 0 SANCŢIUNE MERITATĂ
nici nu este acesta scopul jele pe care le avea în mi Un grup de cetăţeni din sa se de schimb pentru bicicle rea defectuoasă a centrelor de
rindurilor de faţă. Vom nă. Taxatoarea părea ceva te, ca: anvelope, camere, pe pîine din oraş cu produse de Printr-o scrisoare primită
spune doar că în situaţia mai liniştită şi continua să tul Hăţăgel, comuna Densuş, dale şi altele. panificaţie, vizînd mai ales din Săcărîmb se semnalau
„ciupitorilor“ mai mărunţi, aibă gesturi profesionale a- ne-au scris, sesizînd lipsa Deşi ziarul nostru a mai centrul de pîine din „fosta purtarea necuviincioasă a ges
un bun concurs li se dă a- jutîndu-l pe acel inspector becurilor din iluminatul pu tratat nu demult această pro piaţă mică", gestionat de Ma tionarei de la magazinul de
blic în satul lor şi ne rugau
pîine din sat, precum şi alte
cestora şi din partea persoa să controleze biletele. „Sal să intervenim noi întrucît la blemă, revenim cu răspunsul ria Todea. nemulţumiri ale sătenilor la a-
Consiliului popular al muni
nelor cu care vin în con varea" a venit tot din par sesizarea lor secţia din Haţeg cipiului Deva. Iată-1: „...Au întreprinderea de panifica
tact şi fără de care nu tea întîmplării: autobuzul a a I.R.E. a motivat că nu ore existat perioade din acest an ţie Hunedoara-Deva, cercetînd dresa activităţii acesteia.
şi-ar putea realiza nici bac oprit la Cristur şi călătoa becuri pentru înlocuirea celor cele semnalate şi în urma u- Uniunea judeţeană a coope
şişul, nici alt fel de venit rea a coborît repede cu arse. cînd au lipsit din magazine nor consultări cu organele lo rativelor de consum a consta
ilegal. (In paranteză fie semnul vinovăţiei în obraji. I.R.E. Deva, care a cercetat unele piese de schimb pentru cale din Orăştie, a luat une tat temeinicia celor sesizate şi
spus, acele persoane care dau Acesta era şi un semn de sesizarea cetăţenilor din satul biciclete şi aceasta datorită le măsuri pentru îmbunătăţi a luat imediat măsuri pentru
concursul sînt în viaţa lor regret, de ruşine pentru ce Hăţăgel, ne-a răspuns expli- faptului că necesarul formulat rea aprovizionării la timp a îndreptarea lucrurilor. Iată ce
de toate zilele cinstiţi, dar le ce făcuse. Ne bucuram cînd nerespectarea graficelor pentru anul 1972 nu a fost a- populaţiei din oraş cu pîine se spune în răspunsul trimis
coperit cu contracte, fabricile
redacţiei: „...Fosta gestionară,
cad pentru o clipă sau mai că există măcar el, la am de înlocuire a becurilor arse producătoare neavînd posibi şi produse de panificaţie. Ast Rogaciu Georgeta, a avut o
multe clipe, conştiente de bele vinovate. Culmea însă prin faptul că într-o perioa litatea de a livra cantităţile fel, „s-a hotârît amenajarea a comportare necuviincioasă fa
ce fac. pe panta nepăsării). este că, după urnirea din dă nu s-a primit numărul de solicitate. Pentru anul 1973, trei magazine unde să se facă ţă de cumpărători. Cu ocazia
In conceptul nostru ambele loc a autobuzului, taxatoa becuri cerut, ci mult mai piu I.C.R.M. Deva a solicitat can aprovizionarea de noapte, şedinţelor de lucru i s-a atras
..părţi" sînt la fel de vino rea i-a spus inspectorului, ţine. Totodată, ne comunică şi’ tităţi mult sporite, care vor printre acestea fiind şi uni atenţia în mod verbal. Pen
vate, însă pot să-şi subţieze referitor la călătoare: „Vi termenul pînă la care se an satisface integral cererea tatea solicitată în scrisoare". tru nerespectarea normelor
cu atît mai mult vina cu te că a coborît şi nu i-am gajează să înlocuiască toate populaţiei. Informăm, de ase Am citat din răspunsul trimis igienico-sanitare a fost amen „Nunta pîtflurcneascS“ a constituit pentru spectatorii polonezi
cât dau mai multe semne cerut şi dumneaei biletul!". becurile arse de pe uliţele sa menea, că în această lună (au redacţiei de către întreprin dată cu 300 lei în luna au un spectacol de o rarii frumuseţe şi spontaneitate în care artiştii
de îndreptare şi regret. tului Hăţăgel. Cum acesta a derea judeţeană de panifica amatori hunedoreni şi-au arătat întreaga măiestrie şi talentul, c-
Cît despre roşeaţa de pe gust — n.n.), au intrat în ma ţie. gust a.c. Incepînd cu data de videnţiind că undeva, în inima unei ţări mănoase şi strălucitoa
...Intr-una din zile, în au faţă, aceasta dispăruse cu trecut, aşteptăm din partea lo gazinul „Racheta" din Deva. 1 septembrie, tovarăşei Roga re, tradiţia populară cunoaşte colportori do nădejde şi este valo
tobuzul care mergea la Hu calnicilor confirmarea înlocui 150 bucăţi anvelope şi camere In urma traducerii măsuri ciu i s-a desfăcut contractul rificată pe măsură. Foto: I. LEHOCZKY
totul. Cu siguranţă, nu fu rii becurilor. Acum aveţi lu pentru biciclete". lor amintite în fapt, produse
nedoara taxatoarea împăr mină, cetăţeni din Hăţăgel ? le de panificaţie vor fi duse de muncă, la magazinul de
sese' decît un „fard“, desi
ţea conştiincios bilete la că MĂSURI BINEVENITE în magazine noaptea, se vor pîine fiind angajată altă per
lători. Chiar ne făcea mare gur al vinovăţiei, dar un DIN NOU DESPRE evita descărcările şi primirile soană".
plăcere s-o vedem cum pri fard fals ca toate fardurile. ANVELOPE Tovarăşul Ion Enache, sala în timpul programului, deci .Gestionara incorectă şi in-
meşte banii şi numără în şi unul din motivele de ne Atentia care i se acordă
palma oamenilor restul MARIN NEGOIJA O scrisoare anonimă primi riat la o întreprindere din O- mulţumire în rîndul cumpără disciplinată şi-a primit deci 9
tă la redacţie din Deva viza, răştie, sesiza, într-o scrisoare torilor. pedeapsa meritată.
procesului de producţie este
de aceeaşi intensitate şi pentru
pentru că organizaţiile comer
lui, era a statului. Organele
„COMBUSTIBILUL“ UDIZOLVAT. IIS-A» DIZOLVAT Şl M- de control I.T.A. şi de miliţie respectarea normelor p.c.i.
ciale locale nu s-au străduit
ar trebui să mai treacă în a-
cine ştie cît spre a organiza
operativ şi convenabil aceas
de combustibil. Dar de ce sînt
tă operaţie. La întrebarea „cu ceste zile şi pe la depozitele
ce transportă oamenii combus nevoiţi cetăţenii să recurgă la Pe lîngă supravegherea re ar putea duce la izbuc
tibilul la domiciliu ?“, în cele aceşti „făcători de bine" în procesului de producţie, nirea unor incendii. Pentru
două depozite ni s-a răspuns: schimbul unor sume de bani maiştrilor şi şefilor de ate prevenirea lor este necesar
ţiŢILE CETAŢEAILII il AfMVIZIMAKEA CU... COMBUSTIBIL cui, în care intră şi riscul ilega liere le revine datoria să să se verifice modul de func
„Cu căruţaşii noştri". Ai
„ai noştri", că angajaţi de lităţii comise ? Pentru că u- vegheze şi asupra respectă ţionare a sobelor, a siste
stat nu sînt, iar peste tarifele nităţile de comerţ nu le cre rii normelor de p.c.i. De a- melor de ventilaţie, luînd
In prezent, distribuirea combustibilului solid către răsfrîng asupra bunei serviri Un program de distribuire de transport fixate de stat ează posibilitatea legală de ceea, trebuie s-o facă cu măsuri pentru menţinerea a-
populaţie nu se mai face printr-o întreprindere judeţeană. a populaţiei. care mai trebuie retuşat „sar" cîte 5—6 trepte. In loc a-şi transporta combustibilul răspundere pentru că, con cestora în permanentă stare
Fosta întreprindere „Combustibilul" s-a desfiinţat şi sarcina de circa 10—17 lei pe tonă, rapid şi ieftin la domiciliu... form legislaţiei în vigoare, de funcţionare; să nu per
sa a fost preluată de O.C.L.-urile industriale. La pregătirea vînzării: Marea majoritate a cumpă încasează 50—80 lei pe tonă. ei sînt cei răspunzători de mită executarea lucrărilor de
In anii trecuţi am sesizat anumite nereguli în aprovi „Vrei cărbune ? rătorilor de combustibil sînt Şi în schimbul diferenţei, aju asigurarea pazei contra in sudură sau folosirea focului
zionarea şi distribuirea combustibilului şi socoteam că se în serviciu dimineaţa. Progra tă la ciuruitul cărbunelui — Am redat în aceste rînduri cendiilor la locul de muncă deschis în locuri cu pericol
vor mai ti pus la punct cel puţin o parte dintre ele. Scri Ciuruie-ţi-I singur !“ mul depozitelor e şi el cu operaţie pe care trebuie s-o constatări din depozitele de pe care îl conduc. In acest de incendiu fără permis de
sori ale unor cetăţeni din Călan şi Soneria însă ne-au con „centrul de greutate". în pri facă salariaţii depozitelor — combustibil a două oraşe. scop le revine obligaţia să foc, eliberat de comisia teh
vins că trebuie să intervenim din nou în acest sector de Deşi ar trebui ca materialul ma parte a zilei. Cînd să-şi la încărcatul şi descărcatul Le-am mai întîlnit pe acestea instruiască lunar personalul nică p.c.i.; să nu permită
comerţ. Raidul organizat în cele două oraşe ne-a dovedit — lemn sau cărbune — să fie cumpere omul lemne ? La Si combustibilului. în alţi ani în alte oraşe. Con din subordine cu privire la fumatul în locuri cu pericol
că numai forma de organizare a vînzării combustibilului s-a pregătit şi cetăţeanul doar meria, ce-i drept, sînt două O parte din cumpărători „se cluzia : „Combustibilul" s-a sarcinile ce le revin pentru de incendii ci numai în
schimbat. Dar iată constatările din raid. să-l încarce şi cîntărească, în zile pe săptămînă, marţi şi vi desfiinţat, dar a predat prevenirea şi stingerea in locuri special amenajate. A-
realitate se întîmplă altfel. descurcă" cu transportul u- O.C.L.-urilor şi balastul unor cendiilor j să acţioneze pen cordînd o atenţie sporită la
Cărbunele brichete trebuie să neri, cînd depozitul e deschis zînd ilegal de mijloacele de nereguli în aprovizionare şi tru aplicarea şi respectarea manipularea, depozitarea şi
In organizarea pentru că atunci cînd ajunge ţi-1 ciurui singur, iar ca să pînă la ora 17, dar în sezon transport ale statului. desfacere. normelor de prevenire şi folosirea lichidelor inflama
e prea puţin. Dealtfel, însuşi
vagonul la noi brichetele sînt
aprovizionării — un bloc masiv pe care trebuie cumperi lemne tăiate, trebuie şeful depozitului recunoaşte In depozitul de la Călan, Unele O.C.L.-uri l-au preluat stingere a focului la locurile bile, folosirea acestora admi-
inconsecvenţe să-l spargem cu tîrnăcopul. să stai lîngă circularist pînă că în aceste zile „nu-şi vede cumpărătorul Gheorghe Şer- şi s-au lăsat pradă inerţiei. de muncă a căror conducere ţîndu-se numai în încăperi
ce le taie, eventual să mai
ban l-a „angajat" clandestin la
Normal, multe brichete se fac pui mîna şi să ajuţi la tăiere. capul" de aglomerat ce e cu o cursă pe şoferul Tiberiu Inerţia lor însă îl atinge pe le este încredinţată; să asi le special amenajate şi cu
Din Călan, cetăţenii ne sesi praf şi praful nu-1 putem vin In felul acesta, practic se solicitări şi probleme de tot Puşi, cu maşina secţiei de cetăţean la buzunar şi la tim gure păstrarea, întreţinerea respectarea strictă a reguli
zau că doresc să cumpere căr de la oameni drept brichete. pierde cîte o zi întreagă la felul. Aşa stînd lucrurile, cre drumuri. Acestuia „i-a dat or pul său util. Nu ne aşteptam şi funcţionarea corespunză lor de prevenire a incendii
bune bulgăr, dar nu se gă Depozitul Simeria primeşte cumpărarea combustibilului. dem că cel puţin în sezon din" să comită respectiva ile la schimbări radicale în co toare a utilajelor de stinge lor ; să verifice starea de
seşte. Intr-adevăr, întreaga lemn de foc de la U.E.L. Ha Şi asta în cazul fericit că ai programul depozitelor de com galitate picherul Ion Baicu. merţul cu combustibil cînd am re a incendiilor existente în funcţionare a sistemelor de
cantitate de cărbune livrată ţeg, depozitul Cîrmeşti. O can mijloc de transport asigurat, bustibil trebuie adaptat mai Tot la acest depozit, Cornel pornit în raid dar nici să dotarea obiectivului pentru alimentare cu apă (hidranţi,
depozitului e în brichete, trei titate cu mult peste norma dar la aceasta vom reveni. bine la posibilităţile cumpă Surdu a venit să transporte constatăm aceeaşi situaţie de care poartă răspunderea; să bazine etc.), menţinîndu-le în
sferturi — brichete, un sfert tivele Ministerului Economiei rătorilor. cărbunele cu remorca — ne ani de zile nu ne aşteptam. organizeze echipe de primă stare de funcţionare, creînd
— praf. Forestiere sînt putregaiuri. La Şefii de depozite se plîng taxată — a S.M.A. Călan. In Direcţia comercială are dato intervenţie în caz de incen căi de acces spre acestea.
— Am avut, spune Ion Vi- tăiere se mai sortează, dar o că n-au oameni destui pentru Transportul — depozitul de la Simeria îl în- ria de a rezolva problemele diu din rîndurile personalu Reţineţi, deci, că responsa
a pregăti din timp materialul
sarinescu, şeful depozitului, bună parte sînt vîndute oame pentru vînzare. Sezonul de un bussines al tîlnim pe Ion Trifu, şofer pe ridicate de acest comerţ încă lui existent în procesul de bilitatea pentru asigurarea
producţie şi să facă instrui
repartiţie pentru 22 tone căr nilor ca lemn bun de foc. distribuire masivă însă ţine „făcătorilor de bine“ şi al camioneta 21-HD-2126 a Re în anul în curs. Altfel, vom rea lor; să nu permită exe pazei contra incendiilor la
obiectivele încredinţate, re
ajunge să-i dăm cititorului
bune bulgări încă în primul Ioan Iordate ne mai spune şi din iulie pînă prin octombrie. gionalei C.F. Deva. doar satisfacţia platonică de cutarea sau folosirea insta vine numai şi numai condu
trimestru. Nu l-am primit mici despre unele greutăţi la trans Cum sînt folosiţi oamenii în căruţaşilor particulari — Cine e şoferul acestei a-i arăta că am văzut neca laţiilor electrice de forţă cătorilor proceselor de pro
acum. portul combustibilului de la restul timpului, căci anul are camionete — întrebăm. zurile lui în aprovizionarea cu sau lumină improvizate sau ducţie. De aceea, nu trebuie
Am spus că vom reveni la
In depozitul de la Simeria rampă în depozit — lipsa u- 12 luni, iar angajaţii depozi transportul combustibilului în — Eu, dom’le, ce vrei ? — combustibil şi atîta tot. Nu ne în stare defectă. uitat că încălcarea normelor
— aceeaşi situaţie, cu mici nei maşini, a unei benzi ru telor sînt permanenţi? La Că- spre domiciliul cumpărători răspunde agresiv şoferul. putem împăca cu astfel de sa Tot lor le mai revine obli de prevenire şi stingere a
— Aveţi taxare?
„variaţiuni". lante, evident necesare la vo Jan un muncitor semnase con lor. E un „bussines" aproape — N-am, e bine ? tisfacţii şi sîntem siguri că gaţia să verifice cu atenţie incendiilor se sancţionează
dica de prezenţă dar la lucru
— Probabil că brichetele lumul de combustibil solid nu venise. Şi asta în plin se exclusiv al „făcătorilor de bi Ca şl cum ar fi spus: „E nici Direcţia comercială ju sistemele de încălzire şi să conform H.C.M. 2285/1969, cu
ia măsurile de remediere şi
deţeană nu acceptă să se îm-
amendă de la 100 la 3 000
sînt încărcate calde, spune care se manevrează în acest zon. Ce se întîmplă în restul ne" cu maşinile statului şi al maşina mea, dom'le, fac ce pace, înlăturare a deficienţelor ca lei.
Ioan Iordate, şeful de depozit, depozit. Greutăţile acestea se timpului ?, „ - - căruţaşilor particulari. Asta vreau cu ea!". Şi nu era a ' ION CIOCLEI i