Page 75 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 75

Proletari din toate firile, uniff-vă j
                                                                                                                                                                   In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu


                                                                                                                                                              a avut loc inaugurarea, in Capitală, a Centrului



                                                                                                                                                              european al U1LS.C.0. pentru învăţămint superior




                                                                                                                                                               In   prezenţa   preşedintelui   ducaţiei  şi  învăţămîntului  şi   de  la  Institutul  politehnic  din
                                                                                                                                                              Consiliului  de  Stat  al  Repu­  de alte personalităţi.   Capitală.
                                                                                                                                                             blicii  Socialiste  România,  to­  La  ceremonia  deschiderii  au   Erau  de  faţă  şefi  ai  unor
                                                                                                                                                             varăşul  Nicolae  Ceauşescu,  a   participat   tovarăşii   Leonte   misiuni  diplomatice  ai  state­
                                                                                                                                                              avut  loc,  în  Capitală,  în  di­  Răutu,  Cornel  Burtică,  Miron   lor   europene   acreditaţi   la
                                                                                                                                                             mineaţa  zilei  de  joi,  21  sep­  Constanlinescu,  Corneliu  Mă-   Bucureşti.
                                                                                                                                                             tembrie,  inaugurarea  Centru­  nescu,  ministrul  afacerilor  ex­  După  ce  a  salutat  pe  Înalţii
                                                                                                                                                             lui  european  al  U.N.E.S.C.O.   terne,  şi  alţi  membri  ai  gu­  oaspeţi,  Mircea  Maliţa  a  sub­
                                                                                                                                                             pentru  învăţămint  superior,  e-   vernului,  delegatul  permanent   liniat,  în  cuvîntul  său,  impor­
                                                                                                                                                             veniment  cu  multiple  şi  pro­  al  R o m â n i e i   pe  lingă   tanţa  organizării  acestui  cen­
                                                                                                                                                             funde  semnificaţii  nu  numai   U.N.E.S.C.O., preşedintele Co­  tru.
                                                                                                                                                             în  sfera  colaborării  interuni-   misiei  naţionale  a  ţării  noastre   In  continuare  ia  cuvîntul
                                                                                                                                                             versitare  şi  ştiinţifice  pe  con­  pentru  U.N.E.S.C.O.,  persona­  Rene  Maheu,  directorul  gene­
                                                                                                                                                             tinentul  nostru  ci  şi  pe  planul   lităţi  de  seamă  ale  vieţii  şti­  ral al U.N.E.S.C.O.
         ANUL XXIV Nr. 5 506                                     VINERI 22 SEPTEMBRIE 1972                                        4 PAGINI - 30 BANI         promovării  unui  climat  de  co­  inţifice  şi  culturale,  rectori  şi   A  vorbit,  apoi,  tovarăşul
                                                                                                                                                             laborare  şi  înţelegere  între   profesori  universitari,  repre­  Nicolae Ceauşescu.
                                                                                                                                                             statele europene.             zentanţi  ai  Uniunii  asociaţiilor   Cuvîntarea preşedintelui Con­
                                                                                                                                                               Ora  11,00.  In  aplauzele  a-   studenţeşti,   ai   Consiliului   siliului  de  Stat  al  României
                                                                                                                                                                                                                         este  urmărită  cu  vie  atenţie,
                                                                                                                                                             sistenţei,   sosesc   tovarăşii   popular al Capitalei.     ea  fiind  subliniată  cu  înde­
                                                                                                                                                                                             Au  fost  prezenţi,  de  aseme­
         în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii                                                                                     Gheorghe Maurer.              nea,  Sayed  Abbas  Chedid,  di­  lungi şi puternice aplauze.
                                                                                                                                                             Nicolae  Ceauşescu  şi  Ion
                                                                                                                                                                                                                           Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
                                                                                                                                                                                           rectorul  Centrului  de  informa­
                                                                                                                                                                                                                         ceilalţi  conducători  de  partid
                                                                                                                                                                                           re  al  O.N.U.  la  Bucureşti,  A-
                                                                                                                                                               Conducătorii  de  partid  şi  de
                                                                                                                                                             stat  sînt  întîmpinaţi  cu  cordi­  lexander  Rotival,  reprezentan­  şi   de   stat,   precum   şi
                                                                                                                                                                                           tul  permanent  al  Programului   participanţii  la  solemnitate,  vi­
                                                                                                                                                              alitate  de  Rene  Maheu,  direc­  Naţiunilor  Unite  pentru  Dez­  zitează,  după  aceea,  Centrul
                                                                                                                                                             torul  general  al  U.N.E.S.C.O.,   voltare,  Jose  Jaz,  şeful  Pro­  european al U.N.E.S.C.O. pen­
                                                                                                                                                             de Mircea Maliţa, ministrul e-  iectului P.N.U.D./U.N.E.S.C.O.  tru învăţămîntul superior.
                                                                                                                                                                    CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI


                                                                                                                                                                             NICOLAE CEAUŞESCU


                                                                                                                                                               Domnule director general,    ţia  activă  nu  numai  la  instau­  de  activitate.  Cu  atît  mai  mult
                                                                                                                                                               Domnilor ambasadori,         rarea  unor  relaţii  noi  între   în  condiţiunile  actualei  revolu­
                                                                                                                                                                Dragi tovarăşi,             popoare  —  bazate  pe  egalita­  ţii  tehnico-ştiinţifice,  progre­
                                                                                                                                                                                            te  în  drepturi,  pe  respectarea   sul  rapid  al  învăţămîntului  şi
                                                                                                                                                                Doresc  In  primul  rînd  să   independenţei  şi  suveranităţii   îndeosebi   al   învăţămîntului
                                                                                                                                                              exprim  bucuria  noastră  de  a   naţionale  —  dar  şi  la  cauza   superior  constituie  o  condiţie
                                                                                                                                                              participa  la  inaugurarea  Cen­  cooperării  paşnice,  a  afirmării   de  bază  pentru  dezvoltarea  e-
                                                                                                                                                              trului  european  pentru  învă-   principiilor   umanismului   în   conomică-socială a fiecărei na­
                                                                                                                                                              ţămîntul  superior,  organizat   întreaga lume.            ţiuni.  Tocmai  de  aceea  Româ­
                                                                                                                                                              de  UNESCO,  considerind  că   In  acest  spirit,  guvernul  ro­  nia  acordă  o  mare  atenţie
                                                                                                                                                              aceasta  reprezintă  un  moment   mân  a  salutat  şi  a  sprijinit  ini­  dezvoltării  învăţămîntului  şi
                                                                                                                                                              important  în  dezvoltarea  cola­  ţiativa   directorului   general   colaborării  în  acest  domeniu
                                                                                                                                                              borării  între  ţările  europene   UNESCO, domnul Rene Maheu,   cu celelalte state
                                                                                                                                                              în domeniul învăţămîntului.   de  a  înfiinţa  un  centru  pentru   Sperăm  că  înfiinţarea  aces­
                                                                                                                                                                România  acordă  o  atenţie   învăţămîntul  superior  căruia   tui  centru  va  contribui  la  o
                                                                                                                                                              deosebită  dezvoltării  colabo­  i-a  oferit  posibilitatea  de  a   mai  bună  cunoaştere  între
                                                                                                                                                              rării  între  statele  europene  în   funcţiona în România.  centrele  de  învăţămint  euro­
                                                                                                                                                              toate  domeniile  de  activitate.   Este  cunoscut  că  învăţămîn-   pene,  la  un  schimb  mai  activ
                                                                                                                                                                                                                          de  experienţă  şi  de  păreri  în
              Valorificînd deplin rezerve!® de                                                                                                                Pornind  de  la  faptul  că  Euro­  tul,  în  general,  constituie  un   privinţa  modernizării  şi  dez­
                                                                                                                                                                                            factor  esenţial  de  cultură  şi
                                                                                                                                                              pa,  care  a  contribuit  mult  la
                                                                                                                                                              dezvoltarea  civilizaţiei  ome­  progres,  că  învăţămîntul  supe­  voltării  învăţămîntului,  în  sco­
                                                                                                                                                              neşti,  trebuie  să  devină  un   rior  joacă  un  rol  important  în   pul servirii intereselor de pro-
                                                                                                                                                              continent  al  colaborării  paşni­
         care dispune, colectivul Fabricii de                                                                                                                 ce, care să-şi aducă contribu­  formarea  cadrelor  fiecărei  na­  (Continuare in pag. a 4-a)
                                                                                                                                                                                            ţiuni pentru toate domeniile
         produse refractare Baru a hotărît                                                                                                                         CUVÎNTAREA domnului



         Cincinalul in patru ani si jumătate!                                                                                                                                          RENE MAHEU


                                                                                                                                                               Domnule  preşedinte  al  Con­
                                                                                                                                                                                                                          bilă  clădire,  perfect  utilată  şi
                                                                                                                                                                                             Campion  al  cauzei  cooperă­
                                                                                                                                                              siliului de Stat,             Bucureşti acest nou organism.  nima  oraşului,  această  agrea­
                                                                                                                                                               Domnule  preşedinte  al  Con­  rii  europene,  pe  care  se  stră­  acordîndu-i  toate  facilităţile  cie
                                                                                                                                                              siliului de Miniştri,         duieşte  s-o  promoveze  în  toa­  ordin  juridic  şi  tehnic  capabi­
                                                                                                                                                               Domnilor ambasadori,         te  împrejurările,  desfăşurînd   le  să-i  favorizeze  activitatea
           La  Fabrica  de  produse  re­  evaluat  posibilităţile  materia­  plăci  termoizolante  cu  20  la                                                  Domnilor rectori,           un  efort  considerabil  de  re­  şi  strălucirea  sa  internaţională.
         fractare  din  Baru  lucrează  un   le  şi  de  inteligenţă  umană  de   sută  mai  mare  decît  in  pre­                                              Doamnelor, domnilor,        înnoire  a  învăţămîntului,  mai   Profunde   mulţumiri   pentru
         colectiv  redus  ca  număr,  dar   care  dispune  şi  s-a  angajat  să   zent.  Vreau  să  precizez  că                                                                            ales  a  învăţămîntului  superior,   toate acestea.
         harnic  şi  conştiincios,  care  în­  îndeplinească  planul  cincinal   sporul  de  producţie  pe  care                                               Inaugurînd  Centrul  european   guvernul  român  a  dovedit  un   Participarea,  cu  înaltă  sem­
         registrează  lună  de  lună  rezul­  în patru ani şi jumătate.  preconizăm  să-l  realizăm  la                                                       pentru  învăţămîntul  superior,   interes  foarte  viu  şi  cit  se   nificaţie,  la  această  inaugura­
         tate  ce-i  fac  cinste.  Deşi,  în   —  Am reţinut integral reco­  finele  cincinalului  —  şi  care                                                ţin  în  primul  rînd  să  adresez   poate  de  activ  faţă  de  acţiu­  re  a  Excelenţei  sale,  domnul
         ultima  vreme  a  trecut  prin  u-   mandările  tovarăşului  Nicolae   va  însemna  o  depăşire  de  25                                              autorităţilor  române  expresia   nea  care  se  înfăptuieşte  as­  Nicolae  Ceauşescu,  preşedinte­
         nele  greutăţi  cauzate  de  re­  Ceauşescu,  făcute  siderurgişti-   la  sută  a  sarcinilor  de  plan                                              profundei  mele  recunoştinţe   tăzi.  El  a  concretizat  acest  in­  le Consiliului de Stat, pe ca-
         vărsarea  rîului  ce  curge  în  a-   lor  hunedoreni,  de  a-şi  ampli­  iniţiale  —  îl  vom  obţine  nu                                           pentru  generozitatea  cu  care   teres  în  mod  elocvent  punînd
         propiere,  acest  vrednic  colec­  fica  activitatea,  de  a  spori   prin  sporirea  eforturilor  fizice                                            au binevoit să găzduiască la  la dispoziţia Centrului, în i-  (Continuare in pag. a 4-a)
         tiv  a  reuşit  totuşi  să-şi  rea­  producţia  de  oţel,  de  a-i  îm­  sau  prin  investiţii  noi,  ci  nu­
         lizeze  şi  depăşească  sarcinile   bunătăţi permanent performan­  mai  prin  măsurile  amintite,
         de  plan  la  zi,  dînd  produse  de   tele  calitative  —  spunea  tova­  prin  altele  la  fel  de  importan­
         calitate,  apreciate  de  benefi­  răşul  ing.  Petru  Andraş,  direc­  te,  prin  creşterea  productivi­
         ciari.                       torul  Fabricii  de  produse  re­  tăţii  muncii,  care  va  ajunge
          Profunda  emulaţie  politică   fractare  din  Baru  —  şi  ne-am   la  sfîrşitul  anului  1975  la                                                  Operativitate maximă-cuvîntul de ordine Ia
         şi  economică  declanşată  de   gîndit  că  putem  şi  că  trebuie   147  000  lei  pe  salariat  faţă  de
         documentele  Conferinţei  Na­  să-i ajutăm şi mai mult pe be­  124 000 lei cit a fost prevăzut.
         ţionale  a  partidului  şi  ampli­  neficiarii  principali  ai  produ­  —  Avem,  de  asemenea,  în
         ficată  de  preţioasele  indicaţii   selor  noastre.  Ne-am  consul­  vedere  —  a  adăugat  tovarăşul
         şi  îndemnuri  ale  tovarăşului   tat  între  noi,  am  investigat  re­  Valentin  Jitea,  inginerul  şef                                               RECOLTAT Şl ÎNSĂMÎNJĂRI
         Nicolae  Ceauşescu  —  de  a   zervele  materiale  şi  potenţia­  al  fabricii  —  generalizarea
         munci  „mai  iute,  mai  bine,   lul  tehnic  nevalorificat  deplin   schimbului  II  şi  extinderea
         mai  eficient",  pentru  înfăptui­  şi  am  ajuns  la  concluzia  că   schimbului  III,  reducerea  con­
         rea  cincinalului  înainte  de  ter­  stă  în  puterea  oamenilor  noş­  siderabilă  a  stagnărilor  agre­                                             In  perioada  actuală,  lucră­  tîndu-se  schimba  de  la  o  zi   ne  preocupă  în  cel  mai  înalt
         men  —  se  resimte  puternic  şi   tri  să  înfăptuiască  cu  şase   gatelor  datorate  întreruperilor                                              torii  ogoarelor  sînt  confruntaţi   la  alta,  operativitatea  trebuie   grad.  Deoarece  culturile  de
         în  cadrul colectivului de  mun­  luni mai devreme sarcinile ac­  de  curent,  prin  introducerea                                                    cu  un  volum  apreciabil  de  lu­  să  fie  cuvîntul  de  ordine  în   prăşitoare  sînt  angajate  în  a-
         că  al  Fabricii  de  produse  re­  tualului cincinal.     chiar  în  acest  an  a  alimentării                                                      crări.  Capul  de  afiş  pe  agen­  toate  acţiunile  întreprinse  de   cord  global,  avem  asigurate
         fractare din Baru. Dornic să se   —  Ce  posibilităţi  concrete   duble  cu  energie  electrică  —                                                   dă  îl  constituie  recoltarea  cul­  cooperatori  şi  mecanizatori,   toate  premisele  pentru  ca  re­
         alinieze  celorlalte  colective  de   aveţi în vedere ?    pentru  lumină  şi  forţă  —  pre­                                                        turilor  de  toamnă  şi  semăna­  înfăptuirii  unui  asemenea  de­  coltei  viitoare  să  i  se  pună
         muncă  din  judeţ  şi  din  ţară,   —  In  primul  rînd,  reampla-   cum  şi  dezvoltarea  secţiei  de                                               tul  păioaselor  —  grîu,  secară   ziderat  îi  sînt  subordonate  şi   baze  solide  încă  de  la  însă-
         care  s-au  angajat  să  realizeze   sarea  unor  utilaje  şi  linii  teh­  prafuri  exoterme,  atît  de  ne­                                        şi  orz.  Nu  mai  puţin  impor­  eforturile  cooperatorilor  din   mînţare.  In  structura  soiurilor
         mai  devreme  sarcina  actualu­  nologice,  îmbunătăţirea  unor   cesare  în  elaborarea  unor  oţe­                                                 tante  sînt  însă  şi  celelalte  ac­  Toteşti.             ponderea  o  ocupă  Bezostaia  şi
         lui  cincinal,  hotărît  să  mun­  fluxuri  productive,  folosirea   luri speciale.                                                                  ţiuni  ca  :  strîngerea  furajelor,   —  Pentru  unitatea  noastră,   Favorit,  pregătirea  seminţelor
         cească  în  spiritul  recomandă­  deplină  a  capacităţilor  de  pro­  —  Sigur  că  în  fiecare  sec­                                               valorificarea   legumelor   şi   spunea  inginerul  şef,  Visarion   neridicînd nici o problemă.
         rilor  făcute  de  secretarul  ge­  ducţie  şi  a  timpului  de  lucru,   ţie  mai  sînt  rezerve  nevalori­                                         fructelor,  realizarea  investiţi­  Cvaşa,  organizarea  temeinică   Pentru  a  asigura  succesul
         neral  al  partidului  cu  prilejul   mecanizarea  unor  operaţii  de   ficate  deplin  —  aprecia  mais­                                            ilor etc.                     a  muncii  are  o  importanţă  de­  deplin  al  lucrărilor,  planul  o-
        recentei  vizite  efectuate  în  ju­  manipulare  a  materiilor  prime   trul  principal,  Ştefan  Rahotă                                              Evident,  finalizarea  în  con­  cisivă  în  asigurarea  succesu­  perativ  pe  campania  de  toam­
         deţul  Hunedoara  şi  conştient   şi  a  semifabricatelor  care,  a-   —,  în  fiecare  secţie  mai  sînt                                            diţii  ireproşabile  a  întregului   lui  la  recoltat  şi  însămînţări.   nă,  cu  grafice  de  realizare  a
         că  prin  produsele  muncii  sale   cum,  se  efectuează  manual.   unele treburi de pus la punct.                                                   volum  de  lucrări  necesită  o   O  imagine  concludentă  asu­  acţiunilor  pe  termene  şi  res­
         sprijină  efectiv  activitatea  o-   Numai  prin  separarea  celor                                                                                   organizare  temeinică  a  muncii   pra  sarcinilor  ce  le  avem  de   ponsabilităţi  pe  oameni,  s-a
         ţelarilor  hunedoreni,  ale  că­  două  secţii  principale  —  de   DUMITRU GHEONEA          Alături  de  «61131(1  colegi  de  m  uncă  dc  Ia  Atelierele  centrale   în  fiecare  unitate  agricolă  şi   îndeplinit  se  poate  forma  dacă   discutat  de  către  comitetul  de
                                                                                                                             se
                                                                                                           strungarul
                                                                                                                                află
                                                                                                                                              toată
         ror  sarcini  sînt  tot  mal  spori­  cărămizi  refractare  şi  de  plăci                 Crişcior,   puterea   sa   Ion   Stanclu   in   marea   angajat   cu   socialistă  pricepe­  folosirea  cu  randament  maxim   se  ţine  seama  de  faptul  că   partid,  consiliul  de  conduce­
                                                                                                                                                                                                                          re  al  C.A.P.  şi  adunarea  gene­
                                                                                                                                                                                            trebuie  să  strîngem  recolta  de
                                                                                                                    de
                                                                                                       şl
                                                                                                   rea
                                                                                                                       muncă
                                                                                                                                                    pentru
                                                                                                                                     întrecere
         te,  colectivul  Fabricii  de  pro­  termoizolante  —  vom  obţine                        realizarea  planului  cincinal  înain  te  de  termen.  El  este  exemplu  de   a  întregului  potenţial  de  forţe   cartofi  de  pe  100  ha  şi  de  po­  rală  a  cooperatorilor.  In  ceea
                                                                                                   modestie şi disciplină, de conştiin ciozitate in muncă.    şi  mijloace  mecanice.  Deoare­
         duse refractare din Baru şi-a  o producţie suplimentară de   {Continuare in pag. a 2-a)                                                              ce vremea este instabilă, pu-  rumb  de  pe  150  ha,  precum  şi   ce  priveşte  însămînţările,  lu­
                                                                                                                                                                                            să  însămînţăm  350  ha  cu  grîu.   crarea  va  fi  efectuată  de  că­
                                                                                                                                                                                            Necesitatea  organizării  irepro­  tre  cei  mai  buni  mecanizatori
                                                                                                                                                                                            şabile  a  muncii  pentru  a  efec­  din  unitate  —  Viorel  Tâmăş-
                                                                                                                                                                                            tua  cu  maximă  operativitate   loni,  Valentin  Simina,  Ion  Mi-
               Cu planul pe 9 luni îndeplinit                                                          Reducerea  sistematică  a                                                            toate  lucrările  este  o  proble­  huţoni  şi  Nicodim  Teodor.
                                                                                                                                                                                                                          Toate  utilajele,  cu  excepţia
                                                                                                                                                                                            mă  deosebit  de  acută,  pe  200
                                                                                                                                                                                            de  hectare  ocupate  cu  cartofi
                                                                                                                                                                                            şi  porumb  fiind  prevăzut  să   unei  semănători  purtate,  au
                                                                                                                                                                                                                          fost  revizuite  şi  sînt  gata  de
                                                                       BIRCEA.  Antrenaţi  cu                                                                                               facem  însămînţări  de  toamnă.   lucru.  La  recoltatul  cartofilor,
                  Fabricile de aglomerare din                        rea  întrecere  pentru  re­      cheltuielilor de producţie                                                            O  suprafaţă  de  100  hectare,   pe  lingă  forţele  manuale  se
                                                                     eforturi  sporite  în  ma­
                                                                                                                                                                                            unde  plantele  au  părăsit  mai
                                                                                                                                                                                                                          vor  folosi  şi  patru  maşini,
                                                                     alizarea  cincinalului  în
                                                                                                                                                                                            zat  cu  îngrăşăminte  chimice  şi
                                                                     patru  ani  şi  jumătate,         Marea  majoritate  a  colec­  rurgiştii  din  Călan,  care  au   ne  combustibil  convenţional.   din  vreme  terenul,  s-a  fertili­  cea  ce  va  permite  ca  elibera­
                                                                                                                                                                                                                          rea  terenului  şi  pregătirea  lui
                                                                                                                                                                                            se  pregăteşte  pentru  însămîn-
                                                                     muncitorii,  tehnicienii  şi
                                                                                                                                                                                                                          pentru  semănat  să  fie  realizate
                    combinatul hunedorean                            inginerii  de  la  întreprin­   tivelor  de  muncă  din  între­  făcut  economii  la  cheltuie­  Cu  toate  că  minerii  nu  au   ţări.              la timp.
                                                                                                     prinderile  judeţului  nostru
                                                                                                                                 lile  materiale  în  valoare  de
                                                                     derea  de prefabricate
                                                                                                                                                            încă  rezultate  la  nivelul  ce­
                                                                                                                                                                                                                           Finalizarea  punct  cu  punct
                                                                                                                                                                                             Din  analizele  făcute s-a des­
                                                                     Bircea  obţin  succese  de      desfăşoară  o  intensă  şi  rod­  peste  4  milioane  de  lei.  La   rinţelor  şi  posibilităţilor,  şi   prins  concluzia  că  în  acest  an   a  măsurilor  stabilite,  vizînd
                                                                     prestigiu.  Ei  au  îndepli­    nică  activitate  pentru  trans­  furnalele  uzinei  din  Călan   ei  au  înregistrat  unele  suc­  recolta  de  grîu  a  fost  simţitor   strîngerea  fără  pierderi  a  re­
             © Angajamentul anual a fost îndeplinit                  nit cu mult înainte de          punerea  în  viaţă  a  sarcinilor   s-a  redus  consumul  de  cocs   cese  pe  linia  reducerii  chel­  diminuată  din  cauza  eliberării   coltei  culturilor  de  toamnă  şi
             © însemnate cantităţi de aglomerat peste pian                                           stabilite  la  Conferinţa  Na­  cu 13 kg pe tona de fontă,  tuielilor  materiale  de  pro­  cu  întîrziere  â  terenului  în   efectuarea   însămînţărilor   la
                                                                                                     ţională  a  P.C.R.  şi  îndeplini­                     ducţie.  Anul  acesta  în  Va­  toamna  trecută,  ceea  ce  nu  a
                In  primele  schimburi  ale  zilei  de  ieri,  la  Combinatul                        rea  indicaţiilor  date  de  tova­                     lea  Jiului  s-au  economisit   permis  o  pregătire  corespun­  un  nivel  agrotehnic  superior,
             siderurgic  Hunedoara  s-au  îndeplinit  prevederile  de  plan                          răşul  Nicolae  Ceauşescu  în                          2  309  mc  lemn  de  mină  şi   zătoare  a  patului  germinativ   constituie  acum  preocuparea
             pe  9  luni  la  producţia  de  aglomerat  feros.  Evenimentul                          timpul recentei vizite pe me­                          583  mc  de  cherestea  de  ră-   şi  încadrarea  însămînţărilor  în   de  căpetenie  a  organizaţiei
             are  mai  multe  semnificaţii  care  se  cuvin  a  fi  subliniate.                      leagurile  hunedorene.  Aces­                          şinoase,  iar  unităţile  Cen­  epoca  optimă.  înlăturarea  u-   de  partid  şi  a  conducerii  co­
             S-a  realizat  cea  mai  ¡naltă  producţie  din  istoria  fabrici­                      te  preocupări,  care  s-au  în­  Un obiectiv          tralei  minereurilor  neferoase   nor  asemenea  neajunsuri,  a-   operativei agricole din Toteşti.
             lor  de  aglomerare  de  la  Hunedoara  şi  s-a  îndeplinit  de   termen  sarcinile  de  plan   scris  ca  obiective  definitorii              din  Deva  au  redus  consumul   precia inginerul şef al C.A.P.,
             pe  acum  angajamentul  anual  luat  în  cinstea  aniversării   pe  9  luni  şi  angajamen­  în  întrecere,  se  materializea­                 de  lemn  de  mină  cu  1  282                                               N. TIRCOB
             unui sfert de veac de la proclamarea Republicii.        tele  anuale  la  producţia     ză elocvent şi în nivelul suc­  major in întrecere     mc.
                In  entuziasta  întrecere  pentru  îndeplinirea  cincina­  globală,  producţia  mar­  ceselor  care  s-au  obţinut  pe
             lului  înainte  de  termen,  colectivele  de  muncă  de  la  am­  fă şi fizică.         linia  reducerii  cheltuielilor                          Acestea  sînt  cîteva  exem­
                                                                                                                                                            ple  care  confirmă  că  redu­
             bele  fabrici  şi-au  mobilizat  eforturile,  au  pus  în  valoare   Utilizînd  cu  randa­  de producţie.            niiTninuiiii .......................ii ii iiiaiiimiiiiniiH
             noi  posibilităţi  pentru  creşterea  producţiei,  îmbunătă­  ment  sporit  maşinile,     Ca  şi  în  anii  precedenţi,                        cerea  cheltuielilor  de  pro­
             ţirea  calităţii  şi  reducerii  cheltuielilor  materiale  de  pro­  instalaţiile  şi  timpul  de   siderurgiştii  se  afirmă  şi  a-   fapt  ce  reprezintă  un  ade­  ducţie  şi  mai  ales  reducerea
             ducţie.  Aşa  se  face  că  de  la  începutul  anului  s-a  pro­  lucru,  colectivul  acestei   cum  ca  buni  gospodari  ai   vărat  record  în  comparaţie   cheltuielilor  materiale  s-au
             dus  peste  prevederile  de  plan  la  zi  o  cantitate  de  aglo­  întreprinderi  a  produs   resurselor  materiale  şi  uma­  cu  realizările  precedente.  De   înscris   printre   obiectivele
             merat  din  care  se  pot  fabrica  circa  60  000  de  tone  de   şi  livrat  şantierelor  de   ne  de  care  dispun.  In  pri­  fapt,  în  toate  unităţile  eco­  centrale  ale  pasionantei  în­
             fontă.                                                  Ia  începutul  anului  pes­     mele  8  luni  din  acest  an  la   nomice  în  care  s-a  acţionat   treceri  din  industria  judeţu­
                Este  un  nou  şi  important  succes  care  vine  să  con­  te  sarcinile  de  plan  Ia   Combinatul  siderurgic  din   cu  răspundere  şi  competen­  lui  care  are  ca  deviză  de
             firme  hărnicia  aglomeratoriştilor  hunedoreni,  priceperea   zi  6  400  mc  prefabricate   Hunedoara  s-au  făcut  eco­  ţă  pentru  valorificarea  rezer­  bază  :  „Mai  iute,  mai  bine,
                                                                                                                                                                      1
             lor  în  folosirea  mai  deplină  a  utilajelor  şi  a  timpului  de   din  beton.  Pe  baza  rea­  nomii  la  cheltuielile  de  pro­  velor  care  influenţează  creş­  mai eficient! '. La cele amin­
             lucru.  Maistrul  de  schimb  Grigore  Moraru,  care  lucrează   lizărilor  de  pînă  acum   ducţie   în   valoare   de   terea  eficienţei  economice   tite  trebuie  adăugate  însă
             în  această  meserie  de  18  ani,  remarca  faptul  că  între­  s-a  stabilit  că  primele   24  734  000  lei.  Merită  să  fie   s-au  obţinut  rezultate  eloc­  două  observaţii.  In  primul
             gul  spor  de  producţie  care  a  asigurat  îndeplinirea  pla­  trei  trimestre  vor  II  în­  evidenţiat  faptul  că  aproape   vente.  Colectivele  din  cadrul   rînd, chiar unităţile economi­
             nului  pe  9  luni  şi  a  angajamentului  înainte  de  termen,   cheiate  cu  o  producţie   23  de  milioane  de  lei  sînt   întreprinderii  pentru  electro-   ce  cu  realizări  bune  n-au  a-
             s-a  realizat  la  fabrica  nr.  2  prin  folosirea  mai  judicioasă   industrială  suplimentară   rezultatul  eforturilor  făcute             tins  limitele  maxime  ale  po­
             a agregatelor.                                          în  valoare  de  peste  12      pentru  reducerea  cheltuieli­  centrale  Deva  au  economisit   sibilităţilor.  In  al  doilea  rînd,
                —  In  perioada  care  a  trecut  din  acest  an  -  sublinia   milioane lei.        lor  materiale.  In  perioada  a-   6  346  tone  combustibil  con­  şi  acest  aspect  trebuie  ana­
             maistrul  Moraru  -  în  secţia  noastră  s-au  finalizat  im­  Lucrătorii  acestei  uni­  mintită s-au economisit 5 722   venţional  şi  53  724  mega-   lizat  cu  multă  răspundere,  e-
             portante  măsuri  care  au  asigurat  îndeplinirea  şi  depă­  tăţi  înfăptuiesc  cu  suc­  tone  de  cocs  metalurgic,  iar   waţi/oră  energie  electrică  din   xistă  întreprinderi  care  nu-şi
             şirea  ritmică  a  sarcinilor  de  plan.  Mă  refer  aici  la  or­  ces  sarcinile  ce  se  des­  colectivul  de  la  secţia  I  fur­          respectă  planurile  de  redu­
             ganizarea mai bună a producţiei în scopul creşterii in-                                                            consum  propriu  tehnologic.   cere  a  cheltuielilor  de  pro­
                                                                     prind   din   hotărîrile        nale a realizat circa  8  000 to­  De  asemenea,  unităţile  Re­  ducţie.  Ca  atare:  se  mai   Comunistul  Sttto  Emeric,  şe  tul  unei  echipe  de  tăietori  in  mar­
                                           MIRCEA NEAGU              Conferinţei Naţionale a         ne  fontă  peste  plan  cu  cocs                       poate face încă mult.            mură   la   „Marmura“   Simeria   este   apreciat   pentru   modul   cum   lu­
                                                                                                     din  economii.  Cu  succese   gionalei  C.  F.  au  înscris,  în                        crează   cu   oamenii   din   subordine,   pentru   calitatea   lucrărilor   execu­
                        (Continuare în pagina a 2-a)              (Continuare in pagina a 3-a)       meritorii se prezintă şi side-  bilanţul economiilor 3 566 to-   T. ARDELEANU           tate. Iată-1 concentrat asupra lucrului.
                                                                                                                                                                                                                                       Foto: V. ON’OIU
   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79   80