Page 77 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 77
ILXIIilUWTOBWSWMftWHWIffl^
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5506 O VINERI 22 SEPTEMBRIE 1972
întreprinderea de
Mici cuiezăiori pe urmele prefabricate din
beton Bîroea
marilor bărbafi ai istoriei (Urmare din pag. 1)
partidului privind obţi
nerea unor însemnate
„Ce poate fl mal Intere tejlt vuiet de răscoală, au de faţa nouă a Vidrei de depăşiri de plan în con
sant pentru un istoric decît găzduit, în zile de vacanţă, Sus, azi Avram Iancu: „Co diţiile sporirii eficien
a merge pe urmele marilor temerare prezenţe pionie muna aceasta n-ar fi recu ţei economice a produc
bărbaţi ai istoriei ?“, nota reşti, de a învăţei, noscută nici de Iancu dacă ţiei. Realizările consem
cu mîndrie in jurnalul ex pe vatra fierbinte de fapte, s-ar reîntoarce pe aici. Mul nate pe această linie
pediţiei micuţa Lucia Paler- istoria ţării. Numeroase e- te case noi, semeţe, parcă sînt concludente. Chel
mo în preajma plecării echi chipaje pioniereşti din judeţ, fiecare din ele ar fi o caba tuielile planificate la
pajului pionieresc „Flăcări din diferite colţuri ale patri nă lucrată din lemn finisat 1 000 lei producţie mar
nestinse" de la Şcoala ge ei, şi-au îndreptat, în acest şi lăcuit, dau impresia unei fă au fost reduse cu 31
nerală din Călan pe cărările an centenar, paşii pe cărări staţiuni. Adăugind un centru lei. In primele 8 luni
munţilor, la glas de istorie le Apusenilor, răscolind cu cu vădite intenţii de moder ale anului s-au obţinut
şi victorii. mintea şi vorba istoria şi o- nizare, o şcoală nouă, un cu peste 4 milioane lei
Pornind pe trasee cu fina biceiurile locurilor, iscodind magazin modern şi o mică mai multe beneficii de-
lităţi similare, membrii echi localnicii de amintirea tre întreprindere de industriali cit era stabilit.
pajului „Pui de moţi" din cerii vechilor viteji ai moţi- zare a lemnului, precum şi Aceste importante suc
Baia de Criş notau, avînd mil pe aici. valea înverzită a Arieşului cese sînt rodul muncii
drept efigie a jurnalului de După popasurile din Criş- mic, comuna este una dintre şl hărniciei întregului
expediţie chipul lui Iancu: cior, Mihăileni, Brad, pe ur cele mai frumoase aşezări colectiv al întreprinderii.
„Avram Iancu, craiul moţi mele răsculaţilor de la 1784, montane întîlnite pînă acum, Se remarcă însă în mod
lor, tribunul revoluţionar de pe urmele armatei lui Iancu, încadrată perfect în peisajul deosebit brigăzile de
la 1848, s-a stins din viaţă a- reporterul echipajului „Ger- natural. Monumentul lui A- fierari-betonişti conduse
cum 100 de ani aici, în co misara" nota simplu: „Ne-n vram Iancu din centrul co de Albuţ Vizirin şi Con
muna Baia de Criş“. Semni impresionat puternic. Am tă munei întăreşte măreţia im stantin Merfu, precum
ficaţiile memorabile ale tre cut un timp, fiecare gîndind presiei lăsate de acest şi cele ale Iui Dumitru mMmmmmimmmmmmmmmmiti
cerii Iancului prin comuna pentru sine". „cuib de vulturi", vizitatoru Nicula şi Vasile Ianchis Blocuri de locuinţe moderne, confortabile, îmbini armonios utilul cu plăcutul In oraşul Hunedoara. Foto: N. GHENA
lor i-a îndrumat să refacă Multe pagini din jurnalele lui. de la secţia prefabricate.
cu pasul drumurile vitejiei echipajelor sînt ecoul lecţii Multe din filele jurnalelor
moţilor din Apuseni, din Al- lor de istorie vie, trăită de sint pagini de spontană
bac şi din Vidra, la Curechi expediţionari pe drumuri de bucurie şl satisfacţie prile
şi Blăjeni, minaţi de înari munte şi încrustate cu tă juită de întîlnirea cu locu
patele versuri ale marşului rie în suflete. Pentru „Puii rile de amintire ale istoriei. Aviz ayfomobâllş^lor !
lor : „Hai pionieri, cu noi de moţi“ din Baia de Criş, In dreptul peşterii lui Iancu, Noua echipa a Jiului-un potenţial
acum/ Pornim pe urme de cuvintele Iuliei Gligor, o pionierii din Baia de Criş
tribun...". nepoată de-a Iancului, sînt, notau ai mîndrie: „...ştim Probă de îndemînare la Deva
Şi aceleaşi urme le-au cău alături de chipul bătrînei, cu siguranţă că noi sîntem
tat, în drum de isteţime, mărturii de adînci valenţe e- prima expediţie pionierească
micii cutezători de la Şcoala moţionale. „Ei n-au fost să care a călcat aceste locuri DEVA. Avînd în ve La concurs pot parti valoric ridicat, in plina evoluţie,
generală Geoagiu, strînşi în raci, spunea tata (notează tainice unde Iancu a stat as dere interesul sporit de cipa posesorii de auto
echipajul „Germisara“, ori, copiii din relatarea bătrînei cuns şi apărat de străbunicii care se bucură sportul turisme, conducători au
în vara trecută, echipajul Iulia), dar el a luptat pentru noştri“. îndemînării şi curajului to amatori, din tot jude
„Ioan Corvin" al Şcolii gene ceilalţi, pentru cei oare Şi multe alte file din jur — automobilismul —, ţul care vor parcurge
rale nr. 9 Hunedoara. n-aveau nici mămăligă pe nal se înscriu drept fremătă răspunzînd astfel şi unor trasee similare celor pe drumul
Curechi, Bucureşcl, Crlş- masă... Iancu era un fecior toare imnuri aduse frumuse cerinţe practice impuse prevăzute în examenul
de traficul rutier, Filia
pentru obţinerea per
cior, Brad, Ţebea, Baia de frumos şl bun. Nu vorbea ţii fără seamăn, de legendă, la A.C.R. Deva va orga misului de conducere.
Criş, Avram Iancu, Albac, mult, dar cînd vorbea se a locurilor din care s-au 1- niza, în data de 1 oc Amatorii pot obţine a-
Cîmpeni, Roşia Montană, mirau toţi de ce vorbe sco Jiul a debutat în campiona In atari realităţi va trebui pregătire,' fiind conduşi cu
tea din gură". vit, cu zvon de lumină, stră tombrie a.c., un con mănunte la Filiala A.C.R.
Zlatna, localităţi prin care, Echipajul „Germisara“ ră- bunii. curs de Sndemînare, la Deva, bd; Dr. Petru tul al 55-lea cu o echipă ma ca, in consecinţă, să aşteptăm competenţă de antrenorul
cu secole în urmă, s-a vîr- mîne în schimb impresionat ILEANA LASCU Deva. Groza. siv remaniată, întinerită. Fi cristalizarea echipei de bază, Coidum, tinerii jucători ai Jiu
resc ar fi fost ca acest proces impus a se produce din mers. lui pot evolua astfel îneît să
— imperios necesar — să se fi Există suficiente garanţii să asigure ridicarea standardului
produs treptat, în mers, pe credem în această realizare. de joc al echipei. Cu atît mai
măsura acomodării şl omoge De unde, cu ani în urmă, la mult, cu cît echipa mai are
Confruntarea Să cunoaştem cum se dă primul ajutor nizării noilor introduşi. Nu se Jiul se putea vorbi de minime încă resurse nevalorificate la
potenţialul lor. Ne gîndim la
posibilităţi
Libardi
valorice,
poate spune că acest lucru a
Urmeş şi Făgaş, care după
fost total neglijat ; antrenorii
cestui potenţial, în prezent
Ion Bălănescu şi, apoi, Eugen fiind ani de zile purtătorul a- debut în loc să progreseze au
stagnat sau chiar au coborît.
sesizări - î n c a z d e e i e c t r o c u t a r e lordache au încercat şi au Ştefan Coidum scoate la ivea- Ne gîndim că reintrarea lui
mai şi reuşit cite ceva. Dar,
Libardi în linia de mijloc, va
încercările lor n-au fost ur
mate de schimbările calitative asigura, împreună cu Naghi,
aşteptate, ele resimţindu-se o halfie de clasă a formaţiei,
răspunsuri expunerii corpului omenesc lucidă, evitîndu-se panica. stabilirea funcţiei vitale care genunchi, lateral lîngă victi doar izolat pe plan tehnico- ce va alimenta „minţii" de la
Electrocutarea, rezultat al
este oprită (respiraţie, circu
înaintare cu mingi cît mai u-
mă, aplecat asupra capului
Prima măsură este, desigur,
sau a unei părţi a acestuia la scoaterea victimei de sub ac laţie). Cînd atît respiraţia cît victimei. Cu o mină împinge tactic. Din aceste motive, re- tile. Ne gîndim că Stoian are
manierele
efectuate
au
nu
acţiunea curentului electric, ţiunea curentului, prin între şi circulaţia sînt oprite se maxilarul inferior în jos, pen datoria să se mobilizeze mai
Avem în faţă mai multe fost în măsură să readucă
scrisori cuprinzînd aproxima impune acordarea de urgenţă ruperea acestuia: închiderea practică, în paralel, atît res tru a menţine gura victimei Jiul la cursul său iniţial, lată, mult, atît cît poate cu adevă
tiv aceleaşi lucruri: nereguli a primului ajutor. împrejură comutatoarelor, tăierea sîrmei piraţia artificială cît şi masa deschisă, cu cealaltă ţine na însă, că revenind la Jiul, an rat, pentru evoluţia sa, pentru
şi deficienţe întîlnite în trans rile în care aceasta se poate cu un topor cu mîner de jul extern al inimii, în ritmul sul strîns pentru a împiedica trenorul Ştefan Coidum găseş a răsplăti încrederea şi simpa
portul în comun, precum şi produce sînt numeroase. A- lemn, îndepărtarea sîrmelor apropiat de cel normal (12- ieşirea aerului şi — printr-un te un lot suficient de numeros, tia de care se bucură. Să mai
propuneri pentru înlăturarea mintim între ele atingerea re cu ajutorul bucăţilor de lemn 16 respiraţii pe minut, un ma tifon sau batistă aplicată pe conţinînd în sine cîteva ele adăugăm că din poarta Jiului
unor neajunsuri. Alăturat scri ţelei de transport a energiei uscat. In cazul victimelor sur saj pe secundă). gura victimei — insuflă aer în mente promiţătoare. Este me se pot ridica iarăşi portari re
sorilor — răspunsul întreprin -electrice sau a unor obiecte prinse pe stîlpi, acestea vor fi Din motivele prezentate, i- reprize de aproximativ două ritul conducerii clubului şi sec dutabili, pentru că şi Marin-
derii de transporturi auto la metalice aferente, atingerea coborîte prin prinderea de deal este să intervină două secunde, întretăiate de pauze ţiei de fotbal de a fi încer can şi Ion Gabriel au calităţi,
fiecare dintre ele. Să amintim filamentului unui bec spart, de 2-3 secunde necesare pen cat şi reuşit promovarea mai dar le lipseşte încă experien
cîteva : Scrisoarea semnată de un jet de apă îndreptat tru ieşirea aerului. multor jucători tineri, cu certe ţa, că în linia de fundaşi
loan Maier din satul Rîpaş, spre reţeaua electrică, fo SAPTAMINA CRUCII ROŞII Masajul cardiac extern so posibilităţi valorice, in per Dodu, Georgescu, Stoker, Ton-
comuna Turdaş, şi cea semna losirea necorespunzătoare a practică aşezînd podul palmei spectivă de dezvoltare. ca — tot mai bun -, Naidin
tă de Preda Băiuţ din comu obiectelor etectrocasnice şi haine, avînd la îndemînă pă persoane în acelaşi timp. stîngi în partea inferioară a Astfel, Jiul relua, la 20 au şi tînărul său contracandidat
na Densuş sesizează unele de altele, care pot provoca con turi, pentru a evita căderea de In mod clasic se foloseau sternului (osul pieptului) cu gust, campionatul cu o echipă Onuţan vor găsi modalitatea
ficienţe pe- trşseele Deva-Sime- secinţe diferite, în legătură la înălţime direct pe sol. Per două metode principale de res palma dreaptă deasupra şi a- nouă, care se lansa în cursă rezolvării mai sigure a atacu
ria-Orăştie şi, respectiv, Ha- directă cu tensiunea şi inten soana care vine în ajutorul piraţie artificială: Syilvester păsînd cu prudenţă (pentru a destul de promiţător (2-2 la rilor adversarilor. De aseme
ţeg-Gura Măcicaş. Ce a între sitatea curentului electric. O victimei se va feri să atingă (cu victima aşezată pe spate evita fractura coastelor) în rit „U" Cluj). Rezultatele urmă nea, să luăm în considerare "
prins I.T.A. după cercetarea serie de factori, cum sînt sta direct corpul acesteia, atît şi salvatorul la capul victimei) mul de o apăsare pe secun toarelor două meciuri (0-0 cu Gh. Mulţescu reprezintă că înaintarea Jiului, în formula
Stan Gabriel, Mulţescu, Rozs-
cazurilor semnalate ? Să ve rea de oboseală, organism bol timp cît se află sub acţiunea şi Schăfer (cu victima aşeza dă. In acest mod, inima este Petrolul şl înfrîngerea cu 3-0 noul şi perspectiva In evo
luţia
perspec
Jiul,
echipei
dem răspunsurile trimise re nav, aflarea într-un mediu curentului electric. tă pe abdomen şi salvatorul comprimată între stern şi co la Steaua) au devenit cel pu tivă promiţătoare, a cărei nay, Szabadaş, este cea mai
dacţiei : „...S-a constatat că în bun conducător de electricita Un examen rapid, de orien călare pe victimă), S-a consta loana vertebrală, stimulîndu-se ţin contradictorii debutului. împlinire, cit mai curindă, tînără din divizie, Mulţescu
mai multe rînduri conducătorii te (apă, echipament de pro tare, va stabili modul în care tat că prin aceste metode ali reluarea contracţiilor normale. Este cazul, însă, să nu ne a- o aşteptăm. fiind cel mai „bătrîn" (22 de
auto care deservesc traseul tecţie deteriorat etc.) favori trebuie acordat primul ajutor. mentarea cu oxigen este mi Respiraţia trebuie continuată larmăm I Trebuie înţeles -
Şimeria-Orăştie nu au oprit zează electrocutarea. Corpul victimei se întinde nimă, neînsemnată. pînă la apariţia primelor sem mai ales de către suporteri ! ani, restul între 18-20 ani). Cu
în staţia Rîpaş, lucru care a Victima electrocutării poate pe spate, pe un plan dur, pre Metoda care se recomandă ne de viaţă. - că Jiul, în noua formulă, lă o formaţie cu mai multe aceste perspective, în contex
nemulţumit mai mulţi călă prezenta diferite consecinţe, ferabil pe o seîndură, cu a fi folosită este „gură la gu In condiţiile spitalizării, a- prezintă încă suficiente lacu personalităţi, în devenire. Ju tul desfăşurării pînă acum a
tori... Noi am dispus autoba de la cele relativ uşoare (stări capul mult înclinat înapoi, cu ră“ sau „gură la nas", meto tunci cînd mijloacele obişnui ne la capitolul omogenizare, cători ca Mulţescu - deja a- campionatului, Jiul are posibi
firmat, dar care încă mai are
zelor Deva, Sebeş şi Alba să de excitaţie a sistemului hainele descheiate. Este ab dă uşor de aplicat de către te nu dau un rezultat favora timpul pregătitor fiind prea mult pentru a deveni ceea ce litatea să-şi desăvîrşească li
instruiască conducătorii auto nervos, paralizii ale diverşilor solut interzisă acoperirea orice persoană instruită. bil, se recurge la asistenţa scurt pentru asamblarea unei „arată" că poate, Szabadaş
care deservesc acest traseu a- nervi, arsuri de întindere mi corpului cu pămînt sub pre Desigur, întrucît în unele respiraţiei cu ajutorul unor a- formaţii încheiate, sudate. De — în curs de afirmare şi la niştit acţiunea de reconstitui
supra obligaţiei de a opri în că), pînă la cele grave (opri textul că „trebuie să se scur cazuri manevrele acestea de parate, precum şi la pornirea asemenea, trebuie luat în con re a echipei, a unei echipe
toate staţiile, avîndu-se mai rea respiraţiei, oprirea ini gă curentul electric“, un a- reanimare e necesar să se inimii prin metode medica siderare, la semnificaţia sa reprezentativa de tineret, Rozs- de valoare I Să sperăm că
ales în vedere că în staţia Rî mii sau a ambelor). semonea procedeu împie execute 4-6 ore fără întreru mentoase (injecţii în inimă cu reală, cu întreaga sa încărcă nay, Stan Gabriel, Naghi-care
paş există loc de refugiu şi Dacă- în cazurile uşoare sînt dicând mişcările de respiraţie pere, vor lucra mai multe clorură de calciu, clorură de tură, faptul că o serie dintre nu mai are nevoie de prezen promisiunea va primi garanţii
panou indicator de staţie“. Re suficiente măsurile de calma atît de necesare într-o atare persoane cu schimbul. potasiu, adrenalină), electrice jucătorii Jiului sînt tineri, pro tare şi, mai nou, Onuţan, ju concrete chiar duminică, in
feritor la cealaltă scrisoare, re, în cele grave este necesa situaţie. Practic, cel care execută (pornirea inimii prin şoc e- meciul cu C.S.M. Reşiţa. Aşa
care sesiza purtarea necuviin ră intervenţia urgentă, calmă, Primul ajutor constă în re- respiraţia artificială stă în lectric produs cu defibrilato- movaţi din eşaloanele inferi cătorii aceştia, alăturaţi celor ne anunţă şi ultimele două
cioasă a şoferului de pe auto rul), chirurgicale (masajul car oare ale campionatului, care lalţi, reprezintă pentru Jiul un meciuri de verificare : 2-1 cu
buzul 31 HD 1351, răspunsul diac intern, prin deschiderea chiar talentaţi şi de perspec potenţial tehnico-valoric capa
I.T.A. spune doar atît: „...Con toracelui). tivă cum sînt încă nu au ru bil să aducă în Valea Jiului A.S.A. şi 3—1 cu Minerul Baia
ducerea autobazei Haţeg va Cunoscîndu-se posibilitatea Mare — ambele fără Mulţes
urmări modul în care se des Centenarul Spitalului rural din Baia de Criş apariţiei unor complicaţii es tina necesară luptei în prima fotbalul de un nivel calitativ cu şi Szabadaş, chemaţi în e-
făşoară transportul pe traseul te necesar ca bolnavul să ră- divizie, nu sînt versaţi, n-au ridicat, aşteptat de mai mult chipa de tineret.
Hateg-Măcicas în scopul asi mînă sub observaţie medicală. experienţa bătăliei solicitate, timp. Cu tinereţea şi talentul
gurării unei bune deserviri a impuse, de nivelul ligii întîi. lor, avînd condiţii bune de N. STANCIU
publicului călător". Dr. CORNEL STOICA
Spitalul C.F.R. Simeria
Prin scrisoarea adresată re
dacţiei, tovarăşul Faur Gligor
din Tiuleşti propunea prelungi
rea traseului de autobuze pî La sjîrşitul acestei săp- din Baia de Criş 4 medici, darea asistenţei medicale ci
nă în satul său. In urma pro tămini, colectivul ¿ipilatului 14 cadre cu pregătire me sînt într-o permanentă cău Nasuri eficiente pentru
punerii făcute, o comisie for rural din Baia de Criş săr die, numeroase surori medi tare a aplicării noului, fac
mată din delegaţi ai secţiei bătoreşte centenarul înfiin- cale. In total, aici îşi des ei înşişi cercetări, studii
de drumuri şi ’poduri Brad, ţării sale. Este un moment făşoară activitatea 63 de menite să îmbunătăţească
I.T.A Deva, autobazei Brad şi deosebit de important în salariaţi. Şi dacă medicii, continuu metodele şi asis
Consiliului popular al comu viaţa spitalului, a întregului întregul corp medical pri tenţa acordată bolnavilor, opârarea ovulului ’ obstesc
nei Tomeşti s-a deplasat la colectiv de salariaţi, a pa mesc numeroase scrisori de are loc o continuă afirma
faţa locului şi a constatat că mulţumire nu trebuie uitat re a spitalului. Tot în acest
există posibilitatea prelungirii cienţilor care i-au trecut nici aceia care prin munca scop s-au făcut investiţii
traseului de autobuze pînă în pragid. Acum, după 100 lor asigură o aprovizionare din partea Consiliului popu Conducerea Trustului de sia tehnică p.c.L, a stabilit rialele şi echipamentul din Sînt însă, cu toate aceste
satul Tiuleşti, asigitrîndu-se de ani de la înfiinţare, corespunzătoare a spitalului lar judeţean care de aseme alimentaţie publică din Hu un program concret de in dotare. Toate aceste măsuri realizări pozitive pe linie de
astfel o mai bună deservire a mulţi dintre aceia care au şi o curăţenie exemplară nea au contribuit conside nedoara, paralel cu efortu struire şi pregătire a colec au avut drept urmare creş p.c.i., şi unele neajunsuri.
publicului călător din această făcut parte din rîndul sala în pavilioane, în magazii, în rabil la sporirea condiţiilor rile pe care le depune pen tivelor de salariaţi din toate terea răspunderii salariaţilor Acestea se constată mai a-
localitate. In răspunsul primit riaţilor sau au fost pacienţi parc. Vitali Sergeanu, con de tratament, spitalizare şi tru continua dezvoltare şi unităţile, în vederea cunoaş faţă de bunurile obşteşti. les la unele bufete unde e-
din partea I.T.A. Deva se dau în acest spital îşi amintesc tabil, Simion Oargă, brancar de confort al pacienţilor. diversificare a reţelei, dota terii, însuşirii şi respectării Este de notat că în acest an xigenţa şi răspunderea sala
asigurări că începînd cu data de greutăţile, lipsurile în Acum, la sărbătorirea rea unităţilor cu mobilière, îndatoririlor ce le revin pen nu s-a înregistrat în cadrul riaţilor şi a şefilor de uni
de 1 octombrie a.c. autobuzele care se zbăteau deopotrivă dier, Nicolae Străuţ, electri centenarului, întregul co agregate şi utilaje moderne, tru apărarea avutului obştesc acestei întreprinderi nici un tăţi nu se ridică la nivelul
vor circula pînă în satul Tiu colectivul medical, pacienţii. cian. Nicolae Oneţ, şofer, lectiv de salariaţi ai spita cu toate cele necesare prac de distrugerea prin foc. început de incendiu, ceea ce cerut, ignorîndu-se deseori
Octavian Jurca, magaziner,
leşti. In anii socialismului spita- Eva Trifan, dactilografă-ca- lului este animat de dorin ticării unui comerţ civilizat in acelaşi timp s-au luat înseamnă un progres însem cele mai elementare norme
şi asigurarea unei cît mai
Un răspuns îmbucurător la lul a cunoscut o continuă sieră, sînt cîţiva dintre oa ţa ca fiecare la locul său o serie de măsuri pentru re nat faţă de anii trecuţi, cînd de prevenire a incendiilor.
dezvoltare şi modernizare.
o cerere îndreptăţită a cetă * Rînd pe rînd s-au înfiinţat menii prezenţi întotdeauna de activitate să depună bune aprovizionări a restau vizuirea şi înlăturarea defec- au avut loc asemenea acei- Or, s-a constatat că tocmai
ţenilor. secţiile de interne, contagi la datorie, competenţi, plini maximum de interes în aşa rantelor, bufetelor şi canti- în asemenea unităţi, datori
nelor-restaurant cu o gamă
•& oase, secţia de radiologie. de răspundere în activitatea fel ca să sporească contri variată de produse specifice tă lipsei de prevedere din
partea colectivelor respecti
In scrisoarea unul grup de An de an a crescut numărul lor. buţia la creşterea perma de profil, precum şi a unei LA T.A.P.L HUNEDOARA ve, a neglijenţei gestionari
navetişti din satele comunei cadrelor medicale şi medii. Datorită preocupărilor sus nentă a prestigiului Spitalu cît mai bune serviri a con lor, au avut loc în anii tre
Sălaş se fac cîteva propuneri Aşa se face că în prezent ţinute ale doctorilor care nu lui rural din Baia de Criş. sumatorilor, desfăşoară o ac cuţi incendii care s-au sol
de schimbare a orelor de ple lucrează la spitalul rural se rezumă numai la acor- S. CER3U tivitate tot mai intensă pen hunilor de la instalaţiile e- dat cu însemnate pagube
care la unele autobuze de pe tru educarea salariaţilor săi lectrice de forţă şi lumină, dente nedorite. Această si materiale prin distrugerea u-
traseul Ohaba de sub Piatră- în spiritul unei înalte res precum şi a aparatelor şi tuaţie îmbunătăţită a avut o nor bunuri obşteşti. Tocmai
Paroş, pentru o mai bună le ponsabilităţi faţă de avutul influenţă pozitivă şi asupra pentru a se evita produce
gătură a lor cu mersul trenu obştesc. agregatelor acţionate elec realizării planului de produc rea unor asemenea pagube
tric, în conformitate cu pre
rilor. Salariaţii fiecărei unităţi vederile legale şi normele ţie în unităţi. şi a se apăra bunurile ob
Aceste rezultate pozitive
I.T.A. Deva a analizat cele — în frunte cu gestionarii — în vigoare privind modul de sînt şi urmarea faptului că şteşti trebuie să se acţione
solicitate şi — în răspunsul poartă răspunderea pentru folosire şi exploatare a a- s-a intensificat munca de ze pentru întărirea răspun
trimis redacţiei — arată că nu buna gospodărire, păstrare cestora. De asemenea, s-a instruire şi educare a oame derii, în primul rînd a şefi
se mai pot face modificări în şi apărare a tuturor bunuri efectuat un control amănun nilor, acţionîndu-se mai ferm lor de unităţi, a întregului
lor obşteşti încredinţate spre
mersul autobuzelor, motivînd administrare. Toate aceste ţit la injectoarele de moto pentru însuşirea şi respecta personal pentru a se pune
pentru fiecare autobuz în par bunuri sînt părţi componen rină de la sobele de gătit rea prevederilor cuprinse în capăt neglijenţelor de orice
fel. In acest scop se va in
din bucătăriile unităţilor, e-
instrucţiunile M.C.I. nr. 180.
te. şi de ce nu se poate: te ale avuţiei naţionale şi liminîndu-so defecţiunile con In acelaşi timp şefii de uni tensifica controlul, iar celor
s-ar crea multe complicaţii şi ele trebuie gospodărite cu statate şi prin aceasta şi tăţi care răspund direct de găsiţi în nereguli li se vor
totodată nemulţumiri din par cea mai mare grijă, asigu- cauzele care puteau da naş activitatea de p.c.i. în unită aplica sancţiunile prevăzute
rîndu-se prin toată activita tere la incendii. Datorită
în actele normative în vigoa
tea altor abonaţi de pe acelaşi tea ce se depune mărirea şi preocupărilor manifestate în ţile a căror administrare şi re. Apărarea avutului obştesc
gestionare li s-a încredinţat
traseu. In încheiere, o suges dezvoltarea acestei avuţii această direcţie s-a reuşit acordă mai multă atenţie a- de distrugere, indiferent de
tie făcută de I.T.A. : „Salaria comune. Pentru ca toţi sala ca toate locurile de muncă cestei activităţi, considerînd-o natura cauzei care o gene
riaţii să ajungă la înţelege să fie dotate cu materialo
ţii din satul Paroş care lucrea rea importantelor sarcini ce nu ca o sarcină colaterală, rează, este nu numai o sar
ci ca o îndatorire de servi
ză la Uzina „Victoria“ Călan le revin, în dubla lor cali p.c.i. prevăzute în normati ciu zilnică. In această pri cină profesională, de servi
ve. De asemenea, s-a inten
se pot adresa conducerii uzi tate de producători şi pro sificat munca de propagandă, vinţă pot fi date ca exem ciu obligatorie în egală mă
sură pentru fiecare salariat,
nei pentru încheierea unei prietari, pentru apărarea şi de instruire şi pregătire a plu pozitiv colectivele restau indiferent de funcţia pe ca
convenţii cu I.T.A. Deva, care păstrarea integrităţii avu personalului pentru ca aces rantelor Corvinul şi Metalul, re o îndeplineşte, ci şi o
tului obştesc, conducerea ta să ştie cum să acţioneze precum şi altele, în frunte îndatorire de mare răspunde
le va pune la dispoziţie un
Spitalul rural din Baia de Criş. Aspect de la executarea unei electrocardiograme de către dr. T.A.P.L., împreună cu comi- şi cum să folosească mate- cu şefii de unităţi. re patriotică şi cetăţenească.
autobuz special la orele sta Constantin Blejan. Foto: V. ONOIU
bilite de dînşil.