Page 81 - Drumul_socialismului_1972_09

3
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 507 • SIMBATÄ 23 SEPTEMBRIE 1972

Panteonul de la Tebea III Răspundem li Intime

NIcolae Patescu — Hune­ Nu vă încadrat! în prevede­
doara. Produsul la care vă rile legale pentru a beneficia
Stă în felul nostru de-a nul lui Horea, simplu ca toa­ referiţi este deficitar în re­ de pensie de urmaş după fra­
ghidi de cind viem ca popor te faptele mari lîngă mormîn- ţeaua T.A.P.L. Şeful de unita­ tele dv. decedat. Dacă sînteţi
să ne cinstim înaintaşii, în­ tul aceluia care în istoria rea" a fost schimbat. lipsită de mijloace materiale
te de la restaurantul „Dună­
de existenţă, adresati-vă ofi­
de-a pururi a neamului ro­
deobşte eroii. Tradiţia vieţii
WWlX noastre ne îndeamnă să tre­ intransigenţa revoluţionară. aveţi dreptul la despăgubire ciului de asistenţă socială
mânesc se va chema lancu şi
Costlcă Circu — Deva. Nu
pentru internarea într-un că­
cem măcar o dată în an —
min de bătrîni.
dascăli tineri şi vîrstnici, e-
Dar Ţebea mai stă şi semn
buie să se adreseze de urgen­
lăvi şi studenţi, cetăţeni — al luptei memorandiste, al prin ADAS. Cumnatul dv. tre­ Aurel Poenar — Deva. Cele
pe la Ţebea. Rinduindu-ne anului 1918, mai înseamnă tă Direcţiei judeţene ADAS stabilite prin hotărîre judecă­
drumeţia pe Criş, ori făcînd înfrăţirea plugarilor din 1935 pentru rezolvarea cazului său. torească trebuie executate.
ocoluri mai largi şi închise şi lupta împotriva fascizării Iosif Fărcaş — Brad. S-a Dosarul dv. a fost verificat şi
pe Mureş ori prin Apuseni, ţării, înseamnă şi momentul procedat legal. Nu aveţi drep­ de către Procuratura Genera­
întotdeauna parcurgem itine- (din 1966) sădirii unui nou tul la o nouă recalculare a lă a R.S.R., fără a se introdu­
rarii istorice din prezent spre gorun — al zilelor de glorie pensiei. ce recurs extraordinar, aşa
trecutul ce nu-l poţi înţelege ale erei socialismului în Iile Roman — Sibişelu Vechi. cum aţi cerut.
fără să te opreşti acolo. România. I.T.A. Deva va urmări activi­ Gheorghe Andrica — Hune­
Şi nici n-am putea face alt­ ...Tot mai freamătă parcă tatea şoferului reclamat de dv. doara, Avram Doţ — Lupeni.
Aţi primit răspuns şl explica­
fel. Apusenii alcătuiesc o pe Criş şi astăzi iarba poie­ şi în cazul în care se con­ ţii din partea Tribunalului ju­
firmă cele sesizate, va lua
geografie istorică interesantă ; nilor sub tropotul oştenilor deţean Hunedoara.
lui Mihai ce-şi lasă trupul pe
este pentru noi geografia cîmpia Turzii, iar buzduganul măsuri de sancţionare. Florea Niţă — Hunedoara.
Miron Romoşan — Simeria.
P A T R I E PETALE DE CER Hălmagiului, Bradului, stră­ său să vegheze-n cetatea I.G.C.L. Deva susţine că v-a In primii doi ani după reînca­
fulgerată pe-o latură la du­
cea, pe alta de cetăţile daci­ Bălgradului. Prin munţi se plătit toate drepturile ce vi se drarea ca nou angajat, bene­
lor din munţii Orăştiei, de mai aud şi astăzi paşii Băl- cuveneau. Pentru orele supli­ ficiaţi de concediul minim, a-
cetăţuia Clitului din Codru şi cescului, venit la lancu, în mentare nu aveţi nici un fel dică 15 zile. Numai în al trei­
Patrie - adine de jâratic din care Zîmbetele noastre din care răsar Ţara românească a Apuseni­ de notă de chemare — abso­ lea an veţi primi concediul
Berindiei din Zărand. Prin
singele meu îşi soarbe dogorlle şi vin pe lume-n anii noştri, istorii, în munţii de piatră lor. Aici bate mereu şi ini­ lut necesară pentru a vi se corespunzător vechimii totale
ce dau privirilor mele culorile cu credinţe-n Izbîndă pe-a crugului solar stau munţii umani, stau mo­ ma ta Ioniţă Grigore — sol­ plăti aceste ore. în muncă.
Traian Fale — Hunedoara.
Miron Doţ — Deva. Pentru
şl trupului, necontenltâ-nâlţare, au stătut şl au durat străbunii mei. ţii de peste patru milenii ne­ dat în regimentul 21 infante­ pensie de la C.A.P., adresa- In cadrul procesului de mun­
rie — fiu al Vrancei sau Bu­
de cîte ori mă cuprind vîltorlle clintiţi din loc. Nici de roma­ că, în meseria de sudor, vă
Prin zarea lungă a începutului nii care duseră mult aur de covinei, al Iaşilor, al Oltului, ţi-vă direct Casei de pensii a
mă reîntorc la ale tale Izvoare răpus pe culmile Carpaţilor U.J.C.A.P. Hunedoara—Deva. revine ca sarcină efectuarea
S-a făcut pămîntul plin de rod, aici pe malurile Tibrului, lă- tuturor lucrărilor de sudură
şi zestrea mea de pămînti trecătoare, sîndu-ne-n Apuseni graiul, o în 1916. Veniseşi pe urmele Pensia de asigurări sociale o (electrică şl autogenă), Impu­
se preschlmbă-n lumină, ca florile, am Jurat să leg de suflet omului parte din Roma, limba fru­ lui Mihai şi Bălcescu, dincoa­ veţi primi în continuare. se de procesul de producţie.
moasă a moţului păstor, ţină- ce, în marea glie■ strămoşeas­ Valerla Băcescu — Certeju
Necontenit îţi caut Izvoarele târla mea din jertfe, din veacuri rîvnlnd. că, să-ţi dormi somnul de de Sus. Pensia soţului dv. a Ionel Fabian — Săcămaş. In
tor de nedei şi agricultor cu
aşa cum caută zarea, cocoarele Pumnll-am strins sub crengile de toamnă aratru. Nici habsburgii nu veci pe malul Crişului, la crescut datorită creşterii ve­ privinţa pensiei de întreţine­
şi sufletul meu te soarbe-nsetat! putură clinti poporul lui Ho­ Ţebea, alături de Horea şi chimii prin întregirea la un re, aceasta este stabilită de
şl vînt a călcat desculţ sub unduiri mînioase, an a fracţiunii de 7 luni şi organele judecătoreşti, cărora
necontenit îţi caut dogorlle rea şi nici nu-l putură decora lancu, alături de toţi eroii 15 zile. trebuie să vă adresaţi. în caz
şi trupul meu, sunîndu-şl viorile, ml-a fost atîta dor, nespus de libertate pe lancu. Nimeni, nici chiar acestui popor, strînşi în Pan­ Vlorel Nistor — Brănişca. de nemulţumire.
teon. Vouă — Iancule, Butea-
păşeşte mal demn, mal bărbat. de-au înflorit în noi minunile de vis şi piatră. aceste mari imperii organi­ nule, Ioniţă Grigore, fii ai Dacă consiliul de conducere Marla Chlnclu — Nădăşti*
zate... întregii românimi, înscrişi şi de Sus. In procesul la car»
In puţine locuri pe pămîn­ al cooperativei agricole din
NECULAI CHIRICA GEORGE MARTIN neînscrişi pe pietrele monu­ comună nu vă rezolvă mulţu­ vă referiţi s-a fixat termen
tul românesc lupta revoluţio­ mentelor, vă aducem astăzi mitor problema lotului, atunci de judecată în recurs pentru
nară a unui popor se leagă adîncul omagiu. va trebui să vă adresaţi di­ 3 octombrie a.c., cînd, în baza
pentru anumite momente de Iar tu, Crişule, vei curge rect U.J.C.A.P. probelor din dosar şl ţinînd
un teritoriu atlt de puţin în­ totdeauna, împlinindu-le cul­ L. Frîncu — Gurasada. In­ cont de susţinerile părţilor,
tins. Pe culmile acestuia, unul tul, mereu pe lîngă gorunii spectoratul judeţean al Minis­ se va pronunţa © hotărîre te­
dintre atîtea Zaranduri, s-au de la Ţebea, din Zărand, din terului de Interne a luat mă­ meinică şi legală.
ridicat şi stau, printre alţii Apuseni... surile corespunzătoare.
CREAJIA ARTISTICĂ ÎN FLUXUL doi dintre cei mai mari băr­ semn de pomelnic faptele în Patrafira Căsălean — Visca. DOINA COJOCARU
cu
Rămînă-ndătinate
în­
baţi ai acestui neam — Ho­
rea şi lancu. Lupta socială
faţa cărora şi pentru care ne
şi de eliberare naţională în oprim şi ascultăm în aceste
fruntea căreia s-au aflat a- zile de sărbătoare la Ţebea
bia astăzi începe să-şi rele­ foşnetul gorunilor şi susurul Un secol de activitate în
MAJOR AL COTIDIANULUI ve adîncurile şi, pe ce va, apelor, să ascultăm marea
curge vreme, măreţia faptelor
taină a pămîntului strămo­
lor va fi tot mai înălţătoare şesc, taină ce-o avură daci
şi neînvinsa, la Vidra, la lăsîndu-ne-o nouă. slujba ocrotirii sănătăţii
Cimpeni, la Albac, pretutin­
Intre lăcaşurile culturale ale lier--şcoală de pe lingă Fabri­ tronajul cineclubului „Siderur- tehnica şl limbajul cinematd- deni. La Ţebea trăieşte goru- 1 Prof. IOAN C. ALMAŞAN
Lupeniului, cineclubul „Ama- ca de stîlpi hidraulici Vulcan. gistul" din localitate, va găz­ grafic actual în mişcarea ci-
film" îşi fundamentează preg­ De apreciat este şl amplul dui Festivalul judeţean al ci- neamatorilor. Cineclubul din / (Urmare din pag, f) numărata zile şl nopţi de
nant, precis activitatea artisti­ reportaj-documentar „Lupeni, necluburilor (vor participa, Lupeni va fi prezent la start muncă a personalului medical
că. Afirmaţia vizează ultimele azi şi ieri" (regia: O. Simo- printre alţii, cineamatori din cu o peliculă-poem, inspirată figura adeseori menţiunea : din acest spital.
acţiuni ale acestor cineama- nis). Printre filmele menite să Hunedoara, Lupeni, Petroşani, din opera lui Lucian Blaga, şi „Medic de spital fără salariu Cită deosebire între munca
tori în contextul afirmării şi critice unele aspecte negative ■Vulcan). „Ama-film"-ul va fi intitulată „Ghimpii" (realiza­ nici diurnă". şi activitatea de azi a cadre­
Incepînd din anul 1944, spi­
valorificării prin mijloacele cu implicaţii sociale şi morale prezent la festival cu cîteva tori Angelica Resiga, Petru <*>!*» \ g talul din Baia de Criş a cu­ lor din spital şl cea din tre­
cut I
artei a unor idei izvorîte din se numără şi cel purtînd titlul filme tehnico-didactice, pre­ Resiga). Filmul cuprinde o se­ noscut creşteri şl dezvoltări Am fost adeseori In acest
realitatea meleagurilor Văii „O întrebare". cum şi reportaje, vizînd acti­ rie de efecte speciale de rea­ succesive atît din punct de spital martor ocular - cum
Jiului, din entuziasmul general Ultima confruntare pe plan vitatea din Valea Jiului. lizare, o metodă nouă de a- vedere al capacităţii, ajungind se spune. Aici vin la consulta­
de întrecere care a cuprins artistic a cineclubului „Ama- Tot în cursul lunii octom­ bordare tehnică a subiectului. la 100 paturi în prezent, cît ţii sau pentru internare moţi
perimetrul cotidian al minelor, film" a constituit-o participa­ brie, la Craiova are loc un De asemenea, organizatorii şi al numărului de medici - 4 din Apuseni, ţărani coopera­
şantierelor, fabricilor. rea, ca invitat, alături de alte Festival interjudeţean al fil­ festivalului au solicitat şi pre­ medici numai pentru spital. tori din părţile Bradului şi A-
Cele 16 reportaje realizate cinecluburi din tară, în luna mului de animaţie. Lupeniul va zentarea filmului „Sens unic". Pentru continua dezvoltare radulul, mineri, pensionari. El
de „Ama-film" şi prezentate august a acestui an, la Festi­ aduce în concurs două peli­ Intr-o perspectivă mai largă şi modernizare a spitalului din ştiu că aici, la spitalul din
pîna în prezent de Televiziu­ valul naţional de etnografie, cule : „Sens unic" (scenariu se pregătesc peliculele care Bala de Criş, Consiliul popu­ Bala de Criş, suferinţa, boala
nea română subliniază perma­ folclor şi turism românesc, Petru Resiga, imagine şi re­ vor fi prezentate în 26—29 lar judeţean a acordat im­ care îi încearcă, va fl învinsă
nentul contact al acestor mî- desfăşurat la Băile Herculane. gie Oscar Simonis), film care decembrie a.c., la Bucureşti, portante fonduri pentru lucrări de priceperea şi experienţa
nuitori ai aparatului şi peli­ a obţinut premiul II la Festi­ în cadrul unui Festival Natio­ de modernizare. Numai în anii personalului medico - sanitar,
culei, înscrierea lor în sfera Cu acest prilej, filmul color valul National desfăşurat în nal al cinecluburilor, care va 1971-1972 s-au cheltuit în a- Nimic nu este mai sugestiv
reflectării succeselor obţinute „Poveste vînătorească" (reali­ luna mai la Piteşti (prezentat fi închinat aniversării procla­ cest scop peste 2 000 000 lei. în această privinţă decît nu
de .oamenii muncii din Valea zatori : Iosif Tellman, Oscar telespectatorilor recent pe mi­ mării Republicii. In acest an, anul centena­ meroasele scrisori de mulţu
Jiului. Simonis, Iosif Iakab, coproduc­ cul ecran) şi filmul „Opţiune" Acestea sînt doar o parte rului, colectivul spitalului se mire ce le primeşte conduce
ţie a cineclubului „Ama-film"
Filmul lehnico-didactic, pe (scenariu I. Iakab, regie O. din realizările şi proiectele prezintă cu rezultate prestigi­ rea spitalului din Baia de
teme de N.T.S., filmul în spri­ cu cineclubul Casei de cultu­ Simonis), care pledează pen­ grupului de membri ai cine­ oase. Acest inimos colectiv de Criş.
jinul producţiei întregesc con­ ră din Petroşani), a fost dis­ tru dezarmarea nucleară. clubului „Ama-film" din Lu­ medici — doctorii Nicolas Flo­ Colectivul Spitalului rural
sideraţiile oamenilor fată de tins cu Premiul special al Ca­ peni. Importantă este însă li­ rea, Constantin Suclu, Ion Bă- din Bala de Criş sărbătoreşte
această activitate. Recent au sei de cultură din Băile Her­ Un interesant festival in- dău şi Constantin Blejan, ca­ în acest an centenarul - un
fost finalizate pelicule ca: culane. Filmul prezihtă într-o terjudetean, închinat celei de-a nia consecventa a tinerilor drele medii şl surorile - ne­ veac de prestigioasă activitate
„Tavan artificial din plasă bună realizare tehnică frumu­ XXV-a aniversări a Republicii artişti în direcţia accentuării precupeţind timpul, renunţînd în slujba apărării sănătăţii
metalică", „Cauzele şi preve­ seţile Munţilor Şurianu. şi prilejuit de aniversarea a calităţii şi nivelului artistic al de multe ori la orele ] libere, omului. Moment de bilanţ
nirea silicozei în subteran" Dar confruntări mai puter- 15 ani de existentă a cine­ producţiilor, al permanentei sînt mereu prezenţi lîngă bol­ fructuos, dar şi de scrutare a
navi.
(realizate de Constantin Ar- ' nice se preconizează a se des­ clubului „C.E.R." Timişoara, se legături, apropieri de realita­ In ultimii 10 ani, activitatea viitorului. întregul colectiv în­
de
măreţele
sufleţit
sarcini
ffleanu, la cererea exploatării făşura în etapele următoare. va desfăşura în luna noiem­ tea vieţii oamenilor acestor spitalicească s-a dezvoltat de trasate de Conferinţa Naţio­
miniere din localitate), un re­ în cursul lunii octombrie, brie, în oraşul de pe malurile locuri. la an la an tot mal mult. S-au nală a partidului este animat
portaj TV cu originalul ate- de pildă, Hunedoara, sub pa- Begăi. Reuniunea are ca temă ION GIF-DEAC efectuat peste 22 000 internări de dorinţa fierbinte ca la lo­
cu 287 000 zile de spitalizare, cul său de muncă să-şi adu­
precum şl un număr impor­ că întreaga contribuţie la îm­
tant de examinări radiologice, bogăţirea realizărilor, la creş­
de laborator şi altele. In a- terea mai departe a prestigiu­
ceste cifre sînt înglobate ne­ lui spitalului.
Vasile SăSăjan
COBORÎND SPRE NORD-VEST
Cartea lut Vasile Sălăjan,
„Coborînd spre nord-vest", Acfiuni medico-sanifare
Secvenţă
clin
spectacolul
„Nuntă
scoasă de Editura Dacia, tră­ a vieţii şi conştiinţei eroului. datei remorci, a bălţilor fără le Sălăjan se înscrie — cum samblul folcloric hunedorean „Dumbrava“ pădurenească* cu care an­
un
remarcabil
a
obţinut
ieşte printr-o viziune adînc Amintirea inginerului Corun- contur, a mîlului lipicios, a observa şi D. R. Popescu — succes în cadrul Festivalului „Toporaşul de aur“ — Zakopane (R.P. DEVA. Personalul medico- au prezentat două expuneri,
poetică de ancorare în tempo­ tie, a Fredericăi — urcuş spre pămîntului decolorat de trece­ printre romanele ardeleneşti Polonă). Foto: I. LEHOCZKY sanitar din reţeaua Ministe­ urmate de discuţii, cu tema:
ral. Problema unei lumi reale, iniţiere şi taină —, a nostal­ rea timpului, totul seamănă cu de cea mai înaltă speţă. rului Transporturilor şl Te­ „Cancerul de col uterin" şl
a unei lumi sociale e insufla­ gicului Salamun, a cîmpiei fă­ un spaţiu şi o lume de pe Generaţiile sînt . integrate lecomunicaţiilor de pe cu­ „Alcoolismul".
tă de vocea simbolică a unui ră de margini, ciudată esenţă platforma căreia te simţi ata­ într-un cosmos limpede; ele prinsul Regionalei C.F. Deva
destin liric, ca acela al ingi­ a legendei, a lucrătorilor de la şat de lumina unui trecut spi­ se succed ca într-un basm al îşi intenstiică In aceste zile HUNEDOARA. La Hune­
nerului Alexandru. Nu se po­ diguri, tainici şi miraculoşi în ritual, trăit în eternitatea e- imaginilor, al nuanţelor. O ne­ Spectacolul baletului folcloric activitatea profilactică, des- doara s-a desfăşurat marţi
vesteşte o realitate cu mijloa­ îndrăzneala lor, - toate acestea senţelor. Trecutul apare astfel voie de reverie, de impresie făşurînd o intensă muncă de faza municipală a concursu­
cele tradiţionale ci se dezvă­ îl aduc pe bolnav într-un prim ca un exerciţiu spiritual al scrisă, de senzaţie neconven- educaţie sanitară. lui echipelor sanitare de
luie pasiunea de-a rememora, şi ultim acord cu claritatea prezentului în care nimic nu tională se împlineşte într-un „Aucaman“ (Chile) la Deva Marţi, în clădirea A a Re­ Cruce roşie.
ca o luptă cu timpul şi eter­ lumii. se ratează, cum spune autorul. halo luminos ce dă naştere a- gionalei de căi ferate Deva, Au participat echipe de la
nitatea. Cartea e o luptă cu sufi­ Cu capitolul „Chinuitoare celui umanism transparent al C.S.H. şl cartiere.
Capitolul întîi ,,La ducerea personajelor. Aseară, sala „Aria" din în cadrul unei întîlnlri cu Pentru faza judeţeană a
în avion, dimineaţa" îl pre­ Un motiv al aşteptării se Deva a găzduit spectacolul membrilor baletului „Auca­ salariaţii, medici specialişti concursului, s-a calificat o
man", bogatul şi atrăgătorul
zintă în prim plan pe ingine­ impune, dar ea nu are aerul baletului folcloric naţional folclor chilian. Cele două de la spitalul C.F.R. Simeria echipă de Ia C.S.H.
rul de construcţii şi amelio­ de vid metafizic, nu denunţă „Aucaman" din Chile. Vas­
rări de teren Alexandru, în 0 proză a peisajelor interioare tragicul sau nonsensul atitu­ tul turneu pe care artiştii ore de spectacol au consti­
tuit un agreabil tablou care
perspectiva unor lumi de cir­ dinilor umane, ci e un veri­ acestei ţări îl întreprind de sintetizează în ansamblul său
cumstanţe concrete: aştepta­ tabil gust de optimism spre mai mult timp a cuprins nu­
rea avionului sanitar ce-I va cienţa, cu tăcerea abuzivă a umbre ale puternicilor bărbaţi" care tinde fiecare ins la capă­ meroase spectacole prezenta­ dansuri şi cîntece ce recon­ La 8.S.L. Hunedoara
purta spre pămînturile legen­ doctorului, cu liniştea lui începe descrierea unor expe­ tul drumului. te în cadrul Olimpiadei de stituie fizionomia şi obiceiu­
delor unice, ale predecesorilor incurabilă, contagioasă, cu rienţe universale, ale unor In încheiere e necesar de Ia München, unde s-a bucu­ rile oamenilor de pe întinsul
acestei ţări.
săi. Sub forma unei agonii e- mediocritatea cuvintelor, cu destine stoice. In spaţiul po­ menţionat tinula stilistică ex­ rat de un mare succes.
Turneul prestigioasei for­
roul retrăieşte senzaţiile, emo­ fiecare gest. vestirii se naşte o adevărată cepţională a cărţii. Migala cu- Publicul devean a răsplă­ maţii folclorice chiliene con­
ţiile declanşate cu fiecare Un elan al colectivităţii, al magie a Istoriei, cartea fiind vîntului, structura exclusiv a- tit cu îndelungi şi călduroa­ tinuă şi în alte ţări euro­ Posibilităţi multiple pentru
gest, cu fiecare amintire căci şantierelor transpare ca o o parabolă a perpetuării ace­ nalitică a romanului, memoria se aplauze interpretarea pene.
goana, maratonul deasupra plasmă a intrării în cîntec, în lui sentiment unic al continui­ ca simbol prezent al devenirii,
cîmpiei strămoşilor lui e ex­ poem. Istmul, ţărmul visat — tăţii, a confesiunii ritualului. ritmul modern în care e scris
presia libertăţii eroului. Li­ spaţiu al istoriei — e construit Timpul eroului navighează pe romanul, cadenţa şi viziunea
bertatea nu e înţeleasă ca o cu mari jertfe căci tot ce se fluviile acelor bărbaţi şi fe­ sa cosmologică, tehnica nara­ operarea avutului obştesc
latentă nelinişte, subjugată construia noaptea în altă zi mei pentru care cuvîntul, ce­ tivă a simultaneităţii fac din Poşta literară
imaginilor unor mecanisme fa­ venea apa şi strica totul. La tatea şi fapta sînt justificarea romanul tînărului scriitor clu­
temelia şantierului e pusă o unei imense responsabilităţi. jean un debut deosebit de
cile ci ca o asumare de cer­ viată de om, o jertfă. Psihologia personajelor devine promiţător pentru literatura Vasile Năstuţa — Băita. E poetic. Şi ziarul nostru şl alte Cunoscînd că în perioada sezonului rece acţionează
titudini. In carte, trecutul se meta­ o veritabilă retraducere a lim­ română contemporană. necesar să găsiţi ideilor fru­ reviste publică poezie de ca­ mult mai multe cauze care pot provoca incendii, în
comparaţie cu celelalte anotimpuri, mai ales ca urmare
Structura epică a romanului morfozează şi devine un pre­ bajului etern al strămoşilor. moase ale poeziei dv. un în­ litate. Pentru clarificarea dv., a folosirii cu intensitate sporită a surselor şi in­
apare ca o reconstituire lirică zent palpitant. Amintirea ciu- Prin aceasta, cartea lui Vasi­ Prof. ANA POP SIRBU veliş pe măsura lor, original, adresaţi-va revistei „România stalaţiilor de încălzire, de iluminat şi forţa, a negli­
literară". jenţelor fumătorilor, a nesupravegherii focului deschis,
a defecţiunilor şi necurăţirii coşurilor de evacuare a
Silvia Jeleriu -— Geoagiu. fumului — se impun şi măsuri mult mai severe pen­
Opriti-Vă mai mult asupra ver­ tru ca toate aceste cauze provocatoare de incendii să
fie înlăturate.
surilor dv., căutînd imagini Dar, în vederea înlăturări! tuturor cauzelor ce ar
noi, filtrate prin propria sen­ putea genera incendii se impune a se acţiona cu ho­
sibilitate poetică, tărîre şi simţ de răspundere. La I.I.L. Hunedoara se
cere a fi intensificate acţiunile de depistare a nere­
Ion Luca — Brad. încercaţi gulilor care mai există în unele secţii şl ateliere. De
să vă eliberaţi de balastul asemenea, este necesară întărirea simţului de răspun­
epic care îngreunează înţele­ dere al şefilor de secţii şi ateliere, al tuturor salaria­
gerea lirică a ideii poetice. ţilor pentru apărarea avuţiei obşteşti împotriva distru­
gerilor provocate de foc, într-un cuvînt, se cer res­
pectate cu maximă exigenţă toate instrucţiunile şi nor­
Ilie Valea — Vălişoara. Bi­ mele de pază şi prevenire a incendiilor! Toate aces­
ne versificată, străbătută de tea — din timp, pînă nu-i prea tîrziu.
dragoste fierbinte de tară, Nu uitaţi! Cînd închideţi atelierele, depozitele etc.,
„închinarea" pe care o adu­ verificaţi dacă: focul din sobe a fost stins şi s-a eva­
ceţi memoriei lui Avram Ian- cuat cenuşa la locul stabilit; aparatele electrice au
fost scoase din prize ; în magazii, depozite, ateliere nu
cu rămîne însă la acest sta­ au rămas_ resturi de ţigări aprinse ; deşeurile combus­
diu. Redăm cîteva dintre cele tibile şi inflamabile au fost evacuatei vasele cu lichide
mai reuşite versuri: „Presă- uşor inflamabile au fost depozitate la locurile anume
stabilite. Dacă zi de zi, la terminarea lucrului, veţi ve­
■ : ■ • •• • ,
ÜSÄi rind pe-a lor mormite/ Flori rifica cu atenţie să nu existe nici o cauză care ar pu­
şi lacrimi, gesturi sfinte/. Jert­ tea duce la izbucnirea unor incendii, veţi fi scutiţi de
fa lor în veci să fie/ Pentru grija că din neglijenţă a izbucnit un incendiu care
In aceste zile ansamblul folcloric „Haţegana" participă ia Festivalul folcloric de la Zlelona Gora CU■ P. Polonă). Fotografia de faţă înfăţişează cunoscuta fOT-
maţie de dansuri a C. S. Hunedoara în timpul unei evoluţii Iu aer liber. Aplauze entuziaste credem că li vor Însoţi şi din partea publicului polonez. toti o mărturie". poate avea urmări neolăcute pentru îndeplinirea pla­
nului de producţie.
RED.