Page 83 - Drumul_socialismului_1972_09
P. 83
Proletari din toate färile, unifl-va!
■BlHWwfl StonlofpfiA;! Dcvl
¡5AL'. LF.CZ ' • V Sărbătorirea aniversării
zilei de naştere a tovarăşului
heorghe Maurer
Conducerea partidului şi mân, preşedintele Consiliului nălache, Emil Drăgănescu, Ja-
statului a cinstit cu sentimen de Stat al Republicii Socialis nos Fazekas, Petre Lupu, Le-
te de aleasă stimă şi preţuire te România. onte Răutu, Gheorghe Stoica,
împlinirea vîrstei de 70 de ani Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu Ştefan Voitec, Iosif Banc, Pe
a tovarăşului Ion Gheorghe l-a îmbrăţişat călduros pe to tre Blajovici, Cornel Burtică,
Maurer, membru al Comitetu varăşul Ion Gheorghe Maurer, Miron Constantinescu, Miu
lui Executiv, al Prezidiului adresîndu-i urări de mulţi ani, Dobrescu, Ion Ionită, Vasile
Permanent al C.C. al P.C.R., sănătate şi fericire. Patilinet, Ion Pătan, Ion Sţă-
preşedintele Consiliului de Tovarăşul Ion Gheorghe nescu, Ştefan Andrei, Ion Din-
Miniştri al Republicii Socialis Maurer a mulţumit cu emoţie că, Mihai Marinescu, Chivu
te România. pentru felicitările ce i-au fost Stoica, Constantin Pîrvulescu,
Sîmbătă, 23 septembrie, la adresate, pentru înalta apre Alexandru Sencovici, Gheorghe
Palatul Consiliului de Stat a ciere ce se dă activităţii sale. Vasilichi, Constantin Stătescu,
4 PAGINI - 30 BANI
ANUL XXIV Nr. 5 508 DUMINICĂ 24 SEPTEMBRIE 1972 avut loc solemnitatea decernă secretarul Consiliului de Stat,
rii titlului de „Erou al Repu La solemnitate au luat parte cu soţiile.
blicii Socialiste România“ _ to tovarăşa Elena Ceauşescu, to Au participat, de asemenea,
varăşului Ion Gheorghe varăşa Elena Maurei-, tovarăşii membrii guvernului.
Maurer. Emil Bodnaraş, Manea Mănes- Intr-o atmosferă de caldă
La I.P.B. Bîrcea înalta distincţie a fost în- cu, Gheorghe Pană, Gheorghe prietenie, conducătorii parti
mînată de tovarăşul Nicoiae Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie dului şi statului l-au felicitat
Berghianu,
Maxim
Verdet,
a fost constituită Ceauşescu, secretar general Gheorghe Cioară, Florian Dă- cordial pe tovarăşul Ion
Gheorghe Maurer.
al Partidului Comunist Ro
comisia muncito
Masă oferită de C. C. al P. C. R., Consiliul
rească pentru
controlul calităţii de Stat şi Consiliul de Miniştri
*
produselor finite ale Republicii Socialiste România
Ca urmare a hotărîrii
Conferinţei Naţionale a Cu prilejul celei de-a 70-a Consiliului de Stat o masă to ai Comitetului Executiv al
partidului, comitetul de aniversări a zilei de naştere vărăşească. C.C. al P.C.R., secretari ai C.C.
partid de la întreprinderea a tovarăşului Ion Gheorghe Au participat tovarăşul Nicoiae al P.C.R., împreună cu soţiile,
de prefabricate din beton Maurer, '-Comitetul Central al Ceauşescu, tovarăşa Elena membri de partid cu stagiu în
Bîrcea a constituit Comisia Partidului Comunist Român, Ceauşescu, tovarăşa Elena ilegalitate, precum şi membri
muncitorească de control al Consiliul de Stat şi Consiliul Maurer, tovarăşii Emil Bodnaraş, ai guvernului.
calităţii produselor finite. Manea Mănescu, Gheorghe Tn timpul mesei a toastat to
Comisia se compune din in de Miniştri ale Republicii So Pană, Gheorghe Rădulescu, varăşul Nicoiae Ceauşescu.
ginerii Pavel Popa, şeful cialiste România au oferit Virgil Trofin, Ilie Verdet, A răspuns tovarăşul Ion
comisiei, şi Melania Sovas- sîmbătă la amiază la Palatul membrii şi membrii supleanţi Gheorghe Maurer.
chi, maiştrii Gheorghe Mol-
dovan, Gheorghe Vulpe şi
Teodor Mihacea, muncitorul
şef de echipă Dumitru Dră- Cuvîntul tovarăşului
ghici, muncitorii Iosif Bara-
baş. Dumitru Mihăilă şi
Boris Lungii. Nicoiae Ceausescu
Membrii comisiei au fost
aleşi dintre cei mai buni
ca eficienţa iniţiativei muncitori, tehnicieni şi in Dragă tovarăşe Marrer, înalte distincţii este o expre lul. Tu ai fost printre aceia
gineri
din
întreprindere,
care ai îndeplinit întotdeau
sie a aprecierii deosebite pe
comunişti cu un înalt simţ Doresc să dau glas senti care partidul şi poporul nos na cu cinste şi în bune con-
al răspunderii. Ei au şi tre mentelor Comitetului Centfal, tru o dau activităţii tale, puse ditiuni însărcinările date de
cut Ia aplicarea unui pro Consiliului de Stat şi Consi în slujba mişcării revoluţio partid.
esaîe creşterii gram de lucru cuprinZînd liului de Miniştri, ale partidu nare, a luptei partidului pen In anii de după eliberar-e, ai
controlul calităţii de Ia ma
lui şi poporului nostru, feli-
teria primă pînă Ia produsul citîndu-te călduros cu prilejul tru înlăturarea claselor ex ocupat o serie de funcţii de
ploatatoare, iar, în anii de
răspundere, inclusiv în orga
De un an, în zilele ample a apreciat şi apreciază modul plimentare fizice — pigmenţi, cu disciplina ne găsim întot finit. după eliberare, in slujba con nul suprem al statului, şi, timp
lor dezbateri consacrate Te cum muncitorii chimişti de produse din mase plastice etc. deauna timp să discutăm de In zilele următoare se împlinirii a 70 de ani de via struirii socialismului şi in pre de aproape 12 ani — de pre
zelor din iulie 1971 ale secre aici au sprijinit şi sprijinesc — pe seama creşterii produc la om la om, înainte de a ape vor mai constitui astfel de tă precum şi cu ocazia deco zent a făuririi societăţii so şedinte al Consiliului de Mi-
tarului general al partidului, acţiunile de muncă patriotică tivităţii muncii, a unui regim la la aplicarea prevederilor re rării tale cu cea mai înaltă cialiste multilateral dezvoltate • niştri. In această calitate, fiind
comuniştii, întregul colectiv în construcţii, gospodărirea şi sever de economii, cu o efi gulamentului de ordine inte comisii Ia toate întreprinde distincţie a Republicii Socia în România. şi membru al conducerii su
al Fabricii chimice Orăştie au înfrumuseţarea oraşului, în a- cienţă economică cît mai ridi rioară. rile din municipiu produ In activitatea ta din ilegali preme de partid, ai participat
luat o hotărîre îndrăzneaţă : gricultură. Poate ar fi semni cată. In acest sens se şi ac In prezent, principala acţiu cătoare de bunuri industria liste România — titlul de „E- tate — împreună cu mulţi ac la elaborarea celor mai im
„In muncă, familie, societate: ficativ de amintit şi de urmat ne pe tărîm formativ este per le şi de larg consum. rou al Republicii Socialiste tivişti de partid, cu alţi inte portante hotârîri privind dez
conştiinţă socialistă, demnita şi de către alte colectivităţi e- ţionează pentru descoperirea fecţionarea pregătirii profesio România". Acordarea acestei lectuali — ai luat parte acti voltarea socialistă a României,
te, onoare". îndrăzneaţă, pen xemplul de la F. C. Orăştie şi punerea în valoare a rezer nale. Toată fabrica este cu vă la unele din momentele precum şi activitatea interna
tru că vizează emanciparea u- unde tinerii nefamilişti au velor interne, pentru prospec prinsă în această acţiune. importante ale luptei revolu ţională a partidului şi statu
nui colectiv întreg — aşa cum participat în mod organizat şi tarea pieţei. — Aş vrea să spun că, de ţionare, Aş menţiona îndeo lui nostru.
este el, destul de eterogen ca pildă, forma - de perfecţionare sebi participarea ta la eveni Fără îndoială că rezultatele
nivel de conştiinţă revoluţio „instruire la locul de muncă mentele legate de eliberarea pe care poporul român le-a
nară — şi pentru că aceasta Un an de Ia lansarea iniţiativei „In muncă, fa sub controlul şefului direct" Consfătuirea interjudeţeană patriei noastre, de înfăptuirea obţinut în construcţia socia
cere o muncă foarte tenace, nu este doar un simplu in actului istoric de la 23 Au lismului, în realizarea hotărî
complexă şi completă pe plan milie, societate : conştiinţă socialistă, demnitate, structaj periodic — a subliniat gust 1944. rilor Congreselor al IX-lea şi
politic, profesional şi cultural, onoare“ tovarăşa Ana Herlea, secretar a preşedinţilor al X-lea sînt rodul activităţii
. al eticii şi echităţii. In 1971 s-au cîştigat cîteva zile, în cele trei tri al comitetului de partid. Ea se Nu doresc, desigur, să fac partidului, al creşterii rolului
acum istorie. Sînt aici tova-
Aşa cum ■ am consemnat de mestre din acest an s-a asigurat un nou devans face pe baza-unei tematici di •răşi care cunosc- greutăţile ac său conducător. Dar, .vorbind
atitea' ori,' iniţiativa a mobili în producţie, care va fi majorat în continuare ferenţiate pentru fiecare' spe organizaţiilor de pionieri de aceste realizări; putem
zat. A crescut preocuparea or cialitate. Pentru personalul ca tivităţii ilegale, cunosc proble spune că ele sînt totodată ro
mele multiple pe care parti
ganizaţiilor de partid pentru re lucrează la controlul tehnic dul nostru a trebuit să le so
intensificarea tuturor formelor de calitate din toate secţiile Ieri, la Deva, a început A evidenţiat necesitatea în luţioneze. Desigur, vorbind de dul activităţii fiecărui membru
muncii politice de masă, pen voluntar la lucrările de con Angajarea în întrecere pen de producţie s-a organizat un consfătuirea de lucru a pre treprinderii unei viguroase de partid, a fiecărui activist
tru îmbunătăţirea conţinutului strucţie a noilor locuinţe de tru îndeplinirea înainte de ter curs special de perfecţionare şedinţilor organizaţiilor pio ofensive pe linia perfecţionă lupta partidului, am în vede
învăţămîntului de partid; sin care beneficiază ei. men a cincinalului a dat ini a pregătirii profesionale. niereşti din mai multe ju rii stilului de muncă al or re, pînă la urmă, munca des
dicatul, organizaţia U.T.C., co Colectivul de muncitori, in ţiativei ,,In muncă, familie şi Am reuşit, de asemenea, să deţe ale tării, organizată de ganizaţiei, integrarea tot mai făşurată de activiştii partidu- (Continuare în pag. a 4-a)
mitetul oamenilor muncii au gineri şi tehnicieni din fabri societate: conştiinţă socialis antrenăm în activitate poli Consiliul Naţional al Orga bună a comandanţilor, între
acţionat mai coordonat pentru că a fost printre primele co tă, demnitate, onoare" un mo tică toate cadrele tehnico-eco- nizaţiei Pionierilor. gului activ în spiritul docu
realizarea unui climat de or lective din judeţ care s-au bil economic precis, un cadru nomice: în grupul de lectori După ce tovarăşul Gligor mentelor de partid, ale Con D E C R E T
dine şi disciplină, de angajare angajat în marea întrecere na de referinţă a eficienţei ac al comitetului de partid pe în Haşa, preşedintele Consiliu ferinţei Naţionale a pionie
şi responsabilitate colectivă şi ţională pentru realizarea cin ţiunii. Intr-un asemenea cadru treprindere, în comisiile pe lui judeţean al Organizaţiei rilor, crearea posibilităţilor
personală. Faptele atestă mu cinalului înainte de termen, este şi normal ca şi activită probleme, ca agitatori. pionierilor, a exprimat bucu ca to{i purtătorii cravatelor
taţiile calitative care au sur care a răspuns ca un singur ţile desfăşurate să vizeze niş ria că judeţul Hunedoara a roşii cu tricolor să partici privind conferirea titlului de „Erou al
venit în munca şi viaţa colec om înflăcăratei chemări adre te lucruri de conţinut privind Obiectivul nostru de per fost ales gazda unei astfel pe la coordonarea treburilor
tivului : sarcinile de plan pe sate întregului partid, între formarea oamenilor. spectivă este de a ridica con de consfătuiri de o adîncă propriei organizaţii, obligaţia Republicii Socialiste România" tovarăşului
1971 au fost realizate cu 3 gului popor de către tovară — Iniţiativa pe care a îm ştiinţa tuturor salariaţilor Ia semnificaţie, cu largi reper de a se da viaţă intr-un in Ion Gheorghe Maurer, preşedintele
zile mai devreme, în îndepli şul Nicoiae Ceauşescu: „Mai brăţişat-o colectivul nostru a nivelul conştiinţei colectivu cusiuni asupra mişcării pio terval cît mai scurt chemă
lui.
nirea prevederilor pe trei tri iute, mai bine, mai eficient !“. dat roade — spunea tovarăşul niereşti din patria noastră, a rii Consiliului National al Consiliului de Miniştri al Republicii
mestre s-a cîştigat un devans, Organizaţia de partid, comite Gheorghe Vaier, directorul fa — Iniţiativa „In muncă, fa luat cuvîntul tovarăşul Vir- Organizaţiei Pionierilor. S-a
faţă de perioada corespunză tul oamenilor muncii, întregul bricii. Sînt din ce în ce mai milie, societate : conştiinţă so giliu Radulian, preşedintele indicat, de asemenea, ca de Socialiste România
toare a anului trecut s-a în colectiv au înţeles că realiza puţine nemotivate şi alte aba cialistă, demnitate, onoare" Consiliului National al Or viza sub care acţionează co Pentru îndelungata şi rodnica activitate desfăşurată în
tărit starea disciplinară în fa rea înainte de termen a cin-* teri de la disciplină. Noi ne am lansat-o noi, colectivul, şi ganizaţiei Pionierilor, minis lectivele de muncă din tara mişcarea revoluţionară, precum şi pentru contribuţia deose
brică, gradul de folosire a fon cinalului nu înseamnă obţine punem ca obiectiv al muncii avem îndatorirea să o susţi trul adjunct al educaţiei şi noastră — „Mai iute, mai bită adusă la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi ex
nem — arăta tovarăşul Ştefan
dului de timp a crescut, orga rea numai a unor plusuri va polilico-educaţionale ca aces învăţămîntului. bine, mai eficient" — să de terne a partidului şi statului, la opera de făurire a societăţii
vină
port-drapelul
întregii
nizaţia orăşenească de partid lorice, ci a unor produse su- tea să dispară. Cu cei certaţi I. MIRZA Cu acest prilej, tovarăşul mişcări pioniereşti din R.S.R. socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră,
Virgiliu Radulian a arătat Cu prilejul împlinirii vîrstei de 70 de ani,
sarcinile ce revin organiza In prima zi, consfătuirea a Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România
(Continuare în pagina a 2-a) ţiei de pionieri din tara mai cuprins întîlniri cu co d e c r e t e a z ă :
mandamentele municipal al
noastră în lumina hotărîrilor Articol unic. — Se conferă titlul de „Erou al Republicii
organizaţiei pionierilor şi u-
Succese de seamă în întrecerea în LUPENI. Prezenţa tovară Conferinţei Naţionale a par nitătii de la Şcoala generală Socialiste România“ tovarăşului Ion Gheorghe Maurer, pre
şedintele Consiliului de-Miniştri al Republicii Socialiste Ro
tidului şi a consfătuirii de
nr. 4 Deva, s-au prezentat
şului Nicoiae Ceauşescu în lucru de la C.C. al P.C.R. referate, au avut loc discu mânia.
rîndul minerilor din bazi cu primii secretari ai orga Preşedintele Consiliului de Stat,
cinstea celei de-a XXV-a aniversări nul carbonifer al Văii Jiu ţii la Deva şi Brad. Consfă
lui, ampla analiză a situa nizaţiilor judeţene de partid. tuirea continuă azi. NICOLAE CEAUŞESCU
ţiei deosebite cu care se
a proclamării Republicii confruntă minerii, îndrumă
rile preţioase date în ve
derea redresării producţiei
de cărbune înseamnă pen
INDUSTRIA LOCALĂ HUNEDOREANĂ tru oamenii din adîncuri
semnul înaltei preţuiri pe
care conducerea partidului
PLANUL PE 9 LUNI sesiunea Consiliului popular Viorel Ocoş, preşedintele U- producţiei agricole. Apărarea, re din motive neîntemeiate
Ieri, la Deva a avut Ioc
niunii judeţene a C.A.P., ingi
conservarea şi folosirea ra
au fost trecute la categorii
6000 tone căr
judeţean consacrată analizării ner Carol Koska, directorul ţională a pămîntului — prin inferioare şi folosite ca pă
Muncitorii, tehnicienii şî inginerii carea producţiei, Ia majoritatea în modului cum se aplică preve Trustului judeţean al I.A.S., cipalul mijloc de producţie în şuni. Totodată se impune ca
din întreprinderile locale ale judeţu treprinderilor din acest sector s-a a- bune peste plan derile Legii nr. 12/1968 cu Emil Furdui, preşedintele Con agricultură — este o problemă toate suprafeţele destinate ti
siliului popular comunal Bur-
lui desfăşoară o activitate susţinută cordat o atenţie deosebită rezolvării privire la apărarea, conserva juc, inginer Emil Maiorescu, care trebuie să stea perma netelor să fie utilizate numai
nent în atenţia organelor lo
în acest scop, fiind necesară
rea şi folosirea terenurilor a-
pentru dezvoltarea şi diversificarea problemelor de bază care condiţio o acordă acestui detaşament gricole şi cum se îndeplinesc directorul Inspectoratului sil cale ale puterii de stat, a o largă mobilizare a tuturor
producţiei, pentru valorificarea resur nează activitatea viitoare şi creşte de prestigiu al clasei noas măsurile stabilite pentru creş vic judeţean, inginer Traian conducerilor unităţilor agri locuitorilor satelor la cură
selor locale şi creşterea eficienţei e- rea eficienţei economice. In 8 luni, tre muncitoare, dovada în terea suprafeţei agricole. Pe Simina, directorul Oficiului de cole şi cadrelor tehnice, de ţirea şi îngrijirea pajiştilor
conomice. s-au realizat beneficii suplimentară crederii în abnegaţia şi dă ordinea de zi a figurat şi pre îmbunătăţiri funciare Deva, modul cum se gospodăreşte naturale. Rezerve importante
fondul funciar depinzînd ne
Igna,
Costică
preşedintele
în privinţa folosirii judicioase
zentarea unei informări în le
Eforturile depuse în aceste direcţii în valoare de 1,7 milioane de lei şi ruirea acestui colectiv ce se gătură cu aplicarea Legii nr. C.A.P. Deva, ing. Constan mijlocit ridicarea producţiei a terenurilor şi a creşterii su
răspundă
să
străduieşte
s-au soldat cu rezultate apreciabile importante economii din reducerea dezideratelor majore ale e- 9/1968 şi a Hotărîrii Consiliu tin Iaremschi, directorul Insti vegetale şi animaliere şi în prafeţei arabile există şi la
care confirmă că potenţialul material cheltuielilor de producţie. conomiei. lui de Miniştri nr. 1735/1968 tutului judeţean de proiecta ultimă instanţă aprovizionarea stabilirea drumurilor, la am
şi uman din acest sector este tot mai In fruntea întrecerii care se desfă La mina Lupeni ca şi în cu privire la construcţia de re şi ing. Eugen Cernelea, di în condiţii mai bune a plasarea stîlpilor pentru tele
populaţiei. Faptul că în ulti
locuinţe proprietate personală
rectorul întreprinderii de e-
comunicaţii şi transportul e-
bine pus în valoare. Ieri, conducerea şoară anul acesta se situează colec alte exploatări miniere ac şi rezolvarea unor probleme xecutie a lucrărilor de îmbu mii ani suprafaţa agricolă şi nergiei electrice, precum şi Ia
ţiunea spre redresare a în
Direcţiei judeţene de industrie locală tivul întreprinderii de industrie loca ceput. Se înregistrează şi ale activităţii curente. nătăţire şi exploatare a pajiş îndeosebi cea arabilă a ju modul de exploatare a
ne-a informat că planul de producţie lă din Orăştie care a îndeplinit pla primele rezultate. In prime La lucrările sesiunii au par tilor Deva. In cuvîntul lor vorbi deţului s-a diminuat cu cîteva balastierelor. De asemenea,
a fost îndeplinit cu mult mai devre nul pe 1972 cu aproape 4 luni mai le două decade din această ticipat deputaţii, iar ca invi torii au reliefat rezultatele obţi mii de hectare reflectă că este necesar să se pună
nute în gospodărirea judicioasă
tere
au existat o serie de neajun
pe
trecerea
accent
taţi activişti de partid, pre
me. După calculele făcute rezultă că devreme. Realizări apreciabile s-au lună brigăzile de irontalişti şedinţii şi vicepreşedinţii co a fondului funciar, insistînd suri în aplicarea prevederilor nurilor la categorii superioare
conduse de Vasile Rusu şi
pînă la 1 octombrie se va realiza su obţinut la întreprinderile din Hune Nicoiae Gavra au extras mitetelor executive ale consi asupra neajunsurilor care se Legii nr. 12/1968. In vederea de folosinţă prin extinderea
plimentar o producţie în valoare de doara, Haţeg şi Brad. Toate pot fi peste plan cîte 450 tone de liilor populare municipale şi mai manifestă în această pri înlăturării risipei de teren, plantaţiilor de pomi fructiferi.
amplasarea
o-
noilor
La
37 milioane lei. exprimate însă într-o remarcă gene cărbune. orăşeneşti, preşedinţii consi vinţă şi au făcut propuneri spunea vorbitorul, se impune biective social-economice să
ca în viitor proiectanţii, bene
menite să asigure valorifica
liilor populare comunale, pre
Ca urmare a muncii neo
Anul acesta, întreprinderile de in rală : unităţile de industrie locală bosite a acestora, a elanu şedinţi şi ingineri din unităţi rea superioară a potenţialului ficiarii şi posesorii de tere se tină seama de adop
dustrie locală au dat peste plan im şi-au depăşit substanţial angajamen lui ce a cuprins întregul le agricole de stat şi coope productiv al pămînlului şi re nuri să manifeste exigentă tarea variantelor celor mai
portante cantităţi de mobilă, prefa tul anual privind producţia peste colectiv, pentru întîmpina- ratiste, cadre din aparatul pro ducerea la minimum posibil a maximă fată de înlăturarea economice, fără a se ad
bricate, obiecte de uz casnic şi alte plan şi au realizat un volum sporit de rea celei de-a 25-a aniver priu al Consiliului popular cazurilor de scoatere a tere fenomenelor de folosire neju- mite risipa de teren şi scoa
nurilor din circuitul agricol.
dicioasă a pămîntului, să ur
terea nejustificată a suprafe
judeţean.
produse. In majoritatea întreprinde beneficii. Există reale posibilităţi ca sări a proclamării Republi In cadrul discuţiilor purta Sesiunea a adoptat o hotărîre mărească îndeaproape ca toa ţelor din circuitul arabil. De
cii cu fapte semnificative,
rilor s-a acordat o atenţie deosebită succesele de pînă acum să fie am sectorul V al minei — din te pe marginea referatului în această privinţă. te suprafeţele să fie utilizate putaţii, consiliile populare,
diversificării producţiei şi mai ales plificate prin folosirea deplină a ca care fac parte cei doi bravi prezentat de tovarăşul ing. In încheierea lucrărilor se la categoriile de folosinţă sta conducerile unităţilor agricole,
bilite şi să readucă în circui
a producţiei de bunuri de larg con pacităţilor de producţie, finalizarea şefi de brigadă — a extras Aurel Nistor, vicepreşedinte siunii a luat cuvîntul tovară tul productiv terenurile de cadrele tehnice şi organele a-
gricole judeţene au îndatori
al Comitetului executiv al
sum. In perioada care a trecut de la ireproşabilă a investiţiilor şi respec de Ia începutul anului pes Consiliului popular judeţean, şul Ioachim Moga, prim-secre- gradate. In acest scop este rea de căpetenie să vegheze
tar al Comitetului judeţean
te prevederi mai mult de
1 ianuarie şi pînă acum, au fost asi tarea proceselor tehnologice la toate 6 000 tone de cărbune. director general al Direcţiei Hunedoara al P.C.R., preşedin necesar să existe o preocupa cu maximă răspundere la a-
milate 62 de produse şi sortimente produsele. Ca probleme cărora se Organizarea minuţioasă a agricole judeţene, au luat cu- tele Comitetului executiv al re deosebită pentru înfăptui plicarea prevederilor hotărîrii
adoptate de sesiunea Consi
noi. Printre acestea se numără 3 ti cere să li se acorde maximă atenţie muncii Ia frontal, mai de vintul tovarăşii: Adrian Cos Consiliului popular judeţean. rea programului de îmbunătă liului popular judeţean, ast
ţiri funciare, pentru combate
ta,
Consiliului
preşedintele
puri de camere combinate, 2 modele în continuare se înscriu cele referi plina utilizare a maşinilor popular comunal Dobra, Tra- Primul secretar a apreciat fap rea excesului de umiditate, a fel asigurîndu-se îndeplinirea
tul că sesiunea a dezbătut u-
şi agregatelor, întărirea dis
noi de mobilă pentru bucătărie, a- toare la creşterea preocupării pentru ciplinei tehnologice şi sub ian Blaj, prim-vicepreşedinte na din problemele de impor eroziunii şi folosirea eficien sarcinilor stabilite de condu
parat electric de lipit, mai multe sor autodotare, asimilarea produselor celelalte aspecte sînt doar al Comitetului executiv al tantă deosebită pentru înde tă a sistemelor de irigaţii. O cerea partidului şi statului
subliniere aparte se cuvine în
timente de confecţii etc. stabilite şi îmbunătăţirea calităţii a- cîteva din secretele ce au Consiliului popular munici plinirea sarcinilor pe care legătură cu necesitatea readu nostru privind gospodărirea
cu maximă chibzuinţă a pă
pal Petroşani, inginer Mir-
Paralel cu dezvoltarea şi diversifi- cestora. condus la înregistrarea suc cea Oprişa, preşedintele con Congresul al X-lea al partidu cerii în circuitul arabil a te mîntului şi creşterea continuă
cesului amintit.
lui şi Conferinţa Naţională
siliului intercooperatist Brad, le-a- stabilit pentru creşterea renurilor situate în pantă, ca a producţiei agricole.