Page 84 - Drumul_socialismului_1972_09

BBZflflgftP’ «Bfr tTUv
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 508 ® DUMINICA 24 SEPTEMBRIE 1972
Bjimbc •■^nc.ggcairPQCTgttBiÀ r.ffanraar^yprac\.ri iDNya irrreATO} ’¿rscicw«reb

Important pentru absolvenţii şcolilor generale

Un nou concurs de admitere

IÜ1I CRUCII ROCII“
V In această toamnă, la dis­ vor organiza la: Şcoala pro­ lăcătuşi mecanici utilaje, ma-
poziţia absolvenţilor şcolilor fesională energetică Deva şinişti utilaje de construcţii
generale au stat numeroase (pentru meseriile de electri­ — ucenicie la locul de mun­
S-a încheiat o săptămină de activitate sanitară rodnică şcoli profesionale, licee de cieni centrale-staţii — uce­ că), Şcoala profesională de
pusă în slujba sănătăţii oamenilor. S-au dovedit din plin, în specialitate şi licee de cul­ nicie la locul de muncă — construcţii Deva (pentru me­
această săptămină, caracterul larg, de masă al Societăţii de tură generală, menite să le şi finisori construcţii — curs seriile : instalatori tehnico-
Cruce roşie din patria noastră, scopurile sale profund uma­ asigure calificarea în mese­ de zi), Grupul şcolar side­ sanltari — cursuri de zi —,
nitare, participarea sa activă la Înfăptuirea politicii partidu­ ria aleasă şi îmbogăţirea rurgic Hunedoara (pentru zidari — cursuri de zi şi u-
lui şi statului nostru de apărare a sănătăţii oamenilor muncii. continuă a bagajului de cu­ meseriile; operatori fabrica­ cenicie la locul de muncă —,
Simbătă, pe stadionul Mureşul din Deva, prin concursul, i noştinţe. Dată fiind perspec­ rea cocsului, oţelari, furna- dulgheri, tîmplari construcţii,
în faza judeţeană, al formaţiilor sanitare de Cruce roşie a i tiva de dezvoltare a econo­ lişti, forjori — cursuri de tinichigii construcţii, turnă­
tori — ucenicie la locul de
; fost marcat momentul festiv al închiderii „Săptămînil Crucii i miei hunedorene, în judeţul zi —, turnători-formatori — muncă), Şcoala profesională
ucenicie la locul de muncă),
nostru şi-au deschis porţile
Pe bună dreptate, se roşii". mai multe şcoli, care pregă­ Şcoala profesională Călan materiale de construcţii Deva
Au avut loc în cursul acestei săptămîni numeroase ac- !
poale spune că activitatea Brigadieri j ţiuni de popularizare a regulilor igienico-sanitare, de pre- tesc cadrele necesare unită­ (pentru meseriile de turnă­ (pentru meseriile : lăcătuşi
comunistului Samson An- i venire a îmbolnăvirilor, de donări onorifice de sînge, seri ţilor economice. Asemenea tori — cursuri de zi —, coc- mecanici, sudori, operatori,
drica se desfăşoară pe... li­ i de întrebări şi răspunsuri pe teme medicale, faza pe între­ şcoli funcţionează la Deva. sari — ucenicie la locul de operatori prefabricate —
nii paralele! Desigur, nu prinderi, oraşe, municipii a concursului echipelor sanitare Hunedoara, Crişcior, Petro­ muncă), Şcoala profesională cursuri de zi —, prelucrători
e vorba de nici o expresie i etc. La reuşita lor şi-au adus contribuţia toate instituţiile şani, Călan, Lupeni, Simeria minieră Petroşani (frezori — marmură — ucenicie la lo­
figurativă, ci la propriu : de ieri si de azi | sanitare, comisiile de Cruce roşie, de Ia toate nivelurile, şi în alte localităţi. cursuri de zl —, oţelari — cul de muncă). Se vor mai
Andrica lucrează in cadrul i Sînt deosebit de semnificative acţiunile de donări onorifice Pentru a veni în ajutorul ucenicie la locul de muncă), organiza în aceeaşi perioadă
secţiei L 3 Deva, ca mese­ » \ de sînge la care au răspuns un număr de peste 600 cetăţeni absolvenţilor şcolilor gene­ Şcoala profesională minieră concursuri de admitere la
riaş cale 1, ceferist cu al­ din localităţile Deva, Hunedoara, Brad, Călan, Petroşani, rale în vederea înscrierii în- Lupeni (pentru meseriile: liceele industrial de construc­
te cuvinte. Şi este firesc ca ...Anul 1951, la Hunedoara, cînd nu ne puteam realiza j Vulcan, Petrila, Lupeni, Toteşti, Ilia. La faza judeţeană a tr-una din formele de învă- mecanizatori mineri, sudori, ţii Deva, metalurgic Hune­
munca sa, de zi şi de noap­ în faţa unui centru de primire norma sau ne-o luau alţii îna­ i concursului echipelor sanitare de Cruce roşie au participat ţămînt, Ministerul Educaţiei lăcătuşi de mină, mecanici doara (cursuri serale), licee­
te, să se afle permanent a brigadierilor. inte. Cu luatul ăsta înainte ; formaţii de la Uzina de utilaj minier Petroşani, cartier A- şi Invăţămîntului a aprobat utilaje şi terasamente — le industriale miniere Petro­
intre paralelele drumului de — Brăgău Toma I era o întreagă problemă. Cum ; ninoasa, Uzina „Victoria" Călan, Combinatul siderurgic Hu- organizarea unui nou con­ cursuri de zi), Şcoala profe­ şani şi Crişcior (cursuri de
fier, ca a tuturor oameni­ — PrezemtI se făcea ? Brigăzile de tineri ; nedoara, întreprinderea de industrializare a laptelui Sime­ curs de admitere, între 27-30 sională minieră Crişcior (pen­ zi şi serale), precum şi la u-
lor răspindiţi pe arterele —' Roşea Alexandru I se întreceau în muncă în cele ria, Fabrica chimică Orăştie, din oraşul Haţeg, formaţii cla- septembrie, pentru ocuparea tru meseriile: preparatori nele licee de cultură genera­
feroviare ale patriei, băr­ — Prezent I 6 zile lucrătoare ale săptămî- ; sate pe primele locuri la fazele orăşeneşti şi municipale. locurilor în liceele de spe­ minereuri, electricieni de mi­
baţi şi femei, sub privirile — Theis Andrei I nii. Se ţinea o evidenţă pre­ Concursul s-a încheiat cu următoarele rezultate: cialitate — învăţămînt de zi, nă, lăcătuşi de mină, meca­ lă, cum sînt cele din Petrila,
cărora distanţele dispar şi — Prezent! cisă, ştiam în orice moment seral şi fără frecvenţă — în nizatori mineri — cursuri de Uricanl şi Vulcan (cursuri
cele mai îndepărtate punc­ Şi multe alté nume erau ce-am realizat şi ce nu. Du­ Pe locul I formaţia sanitară de Cruce roşie a C.S. Hu­ şcolile profesionale şi liceele zi), Şcoala profesională de serale), „Decebal" Deva, Vul­
te se apropie ca in legen­ strigate, şi mulţi alţi oameni minica avea loc bilanţul. Toţi nedoara, pe locul II formaţia cartier Aninoasa, iar pe locui de cultură generală la care material rulant Simeria (pen­ can şl Uricanl (cursuri de
de. Deşi pentru majorita­ răspundeau răspicat: brigadierii erau strînşi în­ al III-lea formaţia de la U. V. Călan. au rămas locuri neocupate tru meseriile: lăcătuşi meca­ zi) ca şi la secţia maghiară
tea dintre noi, expresia — Prezent! tr-un careu şi se arăta : cuta­ Membrilor formaţiilor clasate pe primele trei locuri li după concursurile preceden­ nici vagoane, lăcătuşi C.T.
„meseriaş cale 1" nu spu­ Priri aceste simple şi uma­ re brigadă a obţinut în săptă- s-au atribuit premii în obiecte. te. Asemenea concursuri se — cursuri de zi —, sudori, a Liceului nr. 2 Deva.
ne prea multe, in ea se ne răspunsuri era semnat, fă­ mîna care a trecut cefe mai
ră îndoială, în acele momente bune rezultate! Pentru acest
„certificatul de naştere" al fapt brigada respectivă pri­
viitorului luminos al uneia mea un drapel roşu. Steagul (Urmare din pag. 1)
Lina tăţi româneşti : Hunedoara. scump lucru pe care îl ve­ Pop, preşedintele sindicatului.
E ® » dintre cele mai importante ce­ acela purpuriu era cel mai
a
Totodată, aşa a început viaţa
deam şi îl rîvneam fiecare.
Problema transformării con­
unor oameni tineri, aşa au
trecut mulţi în rîndul bărba­ II păzeam cu sfinţenie, făceam Ele nu acceptă să se dezonoreze prin inactivitate ştiinţei oamenilor este o pro­
de gardă în jurul lui. Era pur­
blemă complexă, necesită o
ţilor de bază ai ţării. Venise­
paralele ră tineri din toate judeţele cu tat în fruntea brigăzii încolo­ muncă persistentă, continuă,
nate cînd mergeam şi ne în­
acţiuni in funcţie de caracte­
cîte o valijoară în mină, în­
torceam de la lucru. Pentru
soţiţi de cîte un „delegat al acel simbol roşu ne băteam Intr-o zi o mamă ne-a năra respectivă la între­ să fie povara părinţilor în ria", iar mama — casnică, rul oamenilor, de comporta­
mentul lor In producţie şi în
U.T.M.", se opriseră, încolo­ noi, prin muncă, în fiecare cerut sprijinul pentru ca prinderea de gospodărie co­ loc să presteze o muncă de s-au bucurat nespus de afara ei.
naţi şi tăcuţi, în faţa centru­ săptămină. Drapelul roşu înze­ fiica ei — absolventă de munală şi locativă din Că­ care societatea are nevoie ? hotărîrea mea de a mă an­ Am reţinut din recenta vi­
— Mai schimb şi eu pă­
liceu — să se poală înca­
află, ca in orice meserie, lui de primire şi răspunseserâ cea forţele şi puterile briga­ dra într-o muncă. I s-a re­ lan. Cu cîteva zile în urmă reri cu fostele colege de li­ gaja undeva. zită de lucru în judeţ a tova­
luase primul ei salariu şi
— Aveţi colegi de liceu
sunetul nobil şi proverbial comandat o posibilitate, o era nespus de bucuroasă. ceu care n-au reuşit la fa­ care nu lucrează nicăieri ? răşului Nicolae Ceauşescu că
al aurului, şi ca s-o stăpî- muncă mai modestă dar — Ni s-a spus că părin­ cultate şi nici nu s-au an­ — Da. Pe unii dintre ei sindicatele au un rol foarte
neşti trebuie să străbaţi un care, ca oricare alta, aduce ţii s-au opus să vă angajaţi gajat nicăieri. Pînă la un nu-i lasă părinţii, deşi ei important în viaţa societăţii,
drum nu prea uşor şi să Comunistul Toma Brăgău povesteşte un folos societăţii: taxatoa­ ca taxatoare pe autobuz la punct discutăm de la egal ar vrea să se angajeze fără a colectivelor de muncă. In
acumulezi multiple cunoş­ re pe autobuz. „Fata mea I.G.C.L. la egal. Cînd ajungem la să aleagă prea mult munca. lumina indicaţiilor secretarului
tinţe. taxatoare ?“ — a strîmbat — Mai mult, mămica. Se discuţii despre muncă mă — Cum îi judecaţi pe a- general, comitetul sindicatului
Drumul lui Samson An­ mama fizionomia feţei a temea de ce o să spună lu­ privesc de sus. Dar ele nu cei părinţi ? nostru şi-a propus să dezbată
drica, spre meseria de azi, la apel. Apoi, li s-au pus în dispreţ şi a plecat. Deo­ cu întregul colectiv probleme­
a început cu 18 ani în ur­ braţe, de la o magazie : o sa­ dierilor, pentru că de cele mai camdată fala nu a găsit — Poate exagerez ceva, le şi obiectivele stabilite de
mă... Atunci s-a angajat lopetă, una pereche bocanci, multe ori. brigada care îl ob­ nici un serviciu în care se dar nu-s părinţi prea buni. Conferinţa Naţională a parti-
ţinea îl păstra — conform re­
în cadrul C.F.R. ca munci­ •una bonetă. Apoi, li s-a dat în zultatelor — săptămîni în şir. munceşte pe sponci şi să Probabil nici lor nu le-a
tor necalificat. Atras de palme una din aceste unelte: Nu era chip să i-1 smulgă alta ia leafă bună, cum ar fi plăcut munca. Alţi colegi
mirajul gărilor, de ochii sapă, hîrleţ, tîrnăcop. Apoi, li din mînă I dorit mama. Acum, fata sau colege însă aşteaptă ce­
înroşiţi ai locomotivelor s-a spus : munciţi! Şi atît 1 De bate trotuarele fără rost. va „mai onorabil". Ce ? F. C, Qrăşfa'e
străpungind întunericul, a aici încolo începea viaţa... To­ Amintirile comunistului To­ Replică pentru un astfel Poate să le pice vreo pară
început, probabil, cu un tuşi, cum? ma Brăgău se deapănă încet, de mod de a gîndi despre mălăiaţă.
tîrnăcop, un hîrleţ sau... o în fire curate, încărcate de muncă găseşti — spre lau­ — Ce spun colegii aceia EFICIENTA
— Ştiu eu cum să vă ex­
simplă mătură. Dar, voin­ plic ? — povesteşte comunis­ semnificaţii... da tinerei noastre generaţii cu privire la munca dv. ?
ţa de a învăţa o meserie tul Toma Brăgău, secretarul ...Era o fală să poţi ieşi du­ — aproape la lot pasul, mea. că fata ei, absolventă ştiu că, de fapt, eu le pri­ — Văd uneori în privirile
legată de trenuri şi de gări organizaţiei de partid de la minica în oraş cu o bluză de chiar la tineri. de liceu, s-a angajat taxa­ vesc pe ele de sus şi am lor dispreţ faţă de mine.
era puternică şi cu fiecare şantierul '\ construcţii al salopetă nouă şi curată. Cit toare. Ştiţi, eu sînt singură dreptul s-o fac, pentru că Nu ştiu, săracii, că ei sînt
zi a prins rădăcini mai a- I.C.S. Hunedoara. Tinerii care despre oraş, nu prea aveai Un om, unul dintre cei la părinţi. nu am acceptat să mă dezo­ cei de plîns şi dispreţuit INIŢIATIVEI
dinci, s-a cimentat în om. unde să te plimbi, îţi trebuiau care nu poale trece nepăsă­ — Cum aţi lămurit-o pe norez netrudind pentru pli­ pentru că acceptă să mînln-
au venit în '51 erau tineri pur neapărat pentru asta cizme de tor pe lingă nimic din ceea nea pe care o mănînc, pen­ ce o pline pentru care n-au
şi simplu ; majoritatea nici nu cauciuc. La intersecţia străzi­ ce dă vieţii semnificaţie şi mama ? transpirat.
se bărbiereau. Marea majori­ lor Carpaţi cu Romanilor era conştiinţei sociale măsură, — Rină la urmă a trebuii tru haina pe care o îmbrac. dulut. Aceste dezbateri din
E dezonorarea la care
tate aveau între 16—20 de ani o baltă, pe care .n-o,^./treceai iie-a relatat intr-o zi un să gindească la fel ca mi­ Nu le-am întrebat pe a- grupele sindicale au ca teme :
şi foarte puţini atingeau cu nici cu cizme pescăreşti 1 fapt. „Am văzut — ficea ne. Lumea să zică ce vrea, nu se lasă supusă majorita­ cesle tinere fete ce note au „Făurim conştient viitorul" :
vîrsta 25 sau 26. Ei răspunsese- ...Primul lucru pe care l-am omul acela — o fată plîn- zic aşa cei cărora nu le tea zdrobitoare a tinerilor luat la examene. La exame­ „Un program clar, -însufleţitor
ră cu entuziasm chemării făcu­ lucrat noi a fost un canal, ii gind. Am intrebat-o de • ce place munca. Eu nu accept din generaţia Letiţiei. Bro­ nul cel mare, al răspunderii — stă în puterea noastră, să-l
te de C.C. al U.T.M., iar Hu­ zicea „canalul colector". A- plînge. ,,Pentru că mama să trăiesc pe spinarea pă­ dea. faţă de muncă şi de propria realizăm") „Sistemul de sala­
nedoara, fiind unul din oraşe­ vea vreo 8—10 metri adînci- mea nu vrea să mă la­ rinţilor. Tot ca taxatoare de auto­ viaţă ele au luat nota ma­ rizare — instrument perfecţio­
le în care începuseră con­ me, dar pentru noi era mai se să mă angajez, Se vorbea despre oamenii buz lucrează o altă tînără ximă. Un zece la bacalau­ nat pentru realizarea reparti­
strucţii masive, au venit aici. mare decît canalul Mînecii 1 zice că acum, eu fată din acest colectiv că nu absolventă de liceu. Se nu­ reat luat de un tînăr absol­ ţiei socialiste" | „Obiectivele
Aici am fost cazaţi în nişte L-am săpat cu tîrnăcoape şi cu liceu, să mă angajez ca ştiu să-şi respecte colegele meşte Julieta Ciobanu. vent care n-a ajuns să în­ şi principiile dezvoltării eco-
pavilioane scunde de cărămi­ hîrleţe; fără maşini şi exca­ taxatoare la I.G.C.L. ?" Mai de muncă. Nu-i adevărat. — Care muncă o conside­ ţeleagă rosturile muncii tre­ nomico-sociale a României" şi
dă, cîte 20—24 într-un dormi­ vatoare. Cu roaba 1 povestea omul acela că fata Eu respect pe toată lumea raţi urîtă ? buie să fie încărcat de un altele. Considerăm că aceste
tor, cu paturi suprapuse. Spre a reuşii să înlăture temerile şi sînt respectată de toată — Să stai acasă degeaba ruşinos arbitrariu. E meri­ dezbateri vor ajuta membrii de
deosebire de şantierele naţio­ ...Cei care au rezistat condi­ mamei, că lumea din sat va lumea. — răspunde tînăra J. Cio­ tată aceeaşi notă maximă sindicat, întregul colectiv să
nale de brigadieri, cum a fost ţiilor au învăţat meserii fru­ ride de fala ei şi s-a anga­ — Ce părere aveţi despre banu. Orice muncă e fru­ care se verifică şi la exa­ cunoască mai temeinic sarci­
cel de la Bumbeşti — Live- moase, au urmat şcoli tehnice jat in acea muncă utilă so­ tinerii care nu-şi găsesc moasă. Părinţii mei, lata — menele vieţii. nile puse de Conferinţa Na­
zeni, brigadierii de aici pri­ şi institute de învăţămînt su­ cietăţii. Am căutat-o pe tî- rostul în viaţă şi acceptă turnător la Uzina „Victo­ ION CIOCLEI ţională a partidului, să Ie în­
meau salariu pentru munca perior. Roşea era fierar-beto- ţeleagă sensurile şi să acţio­
făcută. In rest, totul cred că nist, acum e maistru construc­ neze mai conştient pentru în­
De aceea, după puţin timp, era asemănător. Iarna — zîm- tor ; Ştefan Vancea lucra ca făptuirea lor.
forjor: făcea scoabe, ascuţeâ
comunistul Andrica ajunse, beşte interlocutorul — era tîrnăcoape, iar acum e sudor. Desigur, acţionăm şi pe alte
învăţînd, revizor de linie. frig; în dormitoare aveam ...Marea majoritate a funda­ căi pentru a influenţa con­
De aici, la meseriaş prin­ nişte sobe mari, cam cit ju­ ţiilor de la cocserie şi furna­ ştiinţa. Continuăm cu panoul
cipal — cum li se mai mătate din stîlpul acesta (ne lele vechi au fost săpate de „Cinste şi ruşine", punem in
spune meseriaşilor cale 1 arată un stîlp masiv de la acei brigadieri, manual I dezbatere toate cazurile de
— nu a mai fost midt. Tot susţinerea platformei unui fur­ indisciplină, pentru că deşi
prin eforturi şi acumulări nal) şi pentru ele primeam ic ele au scăzut, totuşi mai a-
continue de cunoştinţe 3-4 bucăţi de lemn de fag pe Anul 1972, lâ Hunedoara. vem asemenea cazuri. Spre e-
profesionale a urcat, An­ zi. Dar, drept să vă spun, nu Deschidem un catalog, imagi­ xemplu, grupa sindicală de la
drica, în rîndul meseriaşi­ prea simţeam nevoia de căl­ nar : secţia oxizi a pus în discuţie
lor principali de la C.F.R. — Brăgău Toma ! pe Elena Purniche şi Maria
Şi din acel moment, poate dură. Ne încălzeam cu entu­ — Prezent 1 Hruban pentru absenţe nemo­
fi găsit el între liniile de ziasmul nostru 1 N-am să uit — Mănescu Valerian 1 tivate şi atitudine incorectă
metal, paralele: cu un că­ niciodată că, aşa cum eram — Prezent 1 faţă de colectivul de muncă.
rucior de măsurat calea noi de tineri, duceam o luptă — Vancea... Pe lingă că s-au stabilit mă­
verifică starea liniilor fe­ — Prezent 1 surile cele mai corespunză­
rate — ecartamentul aces­ dîrză, tenace pentru realizarea Şi sînt mulţi, foarte mulţi toare faptelor, discuţia a avut
tora (distanţa dintre şine) normei zilnice, a ceea ce ni cei „care au rezistat" 1 un important rol educativ.
şi nivelul lor (înclinaţia se dădea de făcut. Simţeam Comuniştii, muncitorii, in­
liniilor faţă de orizontală). pînă în adîncul inimii ruşinea ginerii şi tehnicienii de la Fa­
Şi de 6 ani, consecutiv, co­ MARIN NEGOIŢA brica chimică Orăştie acţio­
munistul Andrica a fost nează cu fermitate pentru a
declarat fruntaş în activi­ deveni un colectiv muncito­
tate, iar fotografia sa ex­ resc model în toate privinţe­
pusă la parţoul de mioa­ le. Transformările de conştiin­
re. Există multiple argu­ Âutomodelare după modelul ţă nu se pot întotdeauna se­
mente pentru această cin­ siza de la o zi la alta. Dar
ele au loc, cunosc un curs as­
ste ce i se face. cendent în cadrul acestui co­
— Acest ceferist este şi lectiv care este hotărît să de­
autorul unei importante i- plu de De 43 de ani Gheorghe Xga îşi desfăşoară activitatea în cadrul Atelierelor centrale Gurabarza. Şi în toţi aceşti ani a fost exem­ vină al conştiinţei socialiste,
împreună
echipa
şi
corectitudine
competenţă
cu
de
—
—
de
lăcătuşi
zi
înscrie
zi
valori
profesională.
sa
tineri
majoritatea
novaţii — se referă la una muncitorului înaintat noi pe graficul întrecerii. Foto: V. ON0IU demnităţii şi onoarei.
din ele ing. Ioan Florea,
şeful secţiei L3 Deva. Lu­
crarea concepută de el se Despre cît de rentabil este
cheamă „Aparat hidraulic Frederch Gherling, secretarul comitetului de partid de sectorul zootehnic, mai ales
de ripat linia", adică este la secţia de panificaţie Hunedoara, ne-a prezentat-o astfel | prin introducerea acordului
vorba de un mecanism cu pe modelatoarea Maria Chelement. global, s-au convins toţi coo­ Sectorul zootehnic aduce venituri, ducă ştii
— Este şefă la un schimb al modelatorilor. Lucrează de
ajutorul căruia pot fi de­ 16 ani, perioadă în care nu a avut nici o nemotivată. Zilnic, peratorii care au în unităţile
plasate cu uşurinţă liniile lor animale. Evident că veni­
ferate pe orizontală, la prin mina Măriei trec 12 000 kg aluat de făină. Sincronizează turile sînt mari numai acolo
stingă ori la dreapta. Apa­ în aşa fel activitatea schimbului, îneît cuptoarele să primeas­ unde li se acordă vitelor o
că semifabricatele la timp.
ratul lui Andrica înlocuieş­ grijă susţinută. Desigur, exem­ cum să te ocupi de creşterea animalelor !
Aceleaşi aprecieri calde, tovărăşeşti, frumoase despre
te munca a 20 de oameni, comunista Chelement am primit şi din partea inginerei Ele­ ple de astfel de unităţi, unde
care trebuiau, pînă acum, na Moise, şefa secţiei. realizările ce le obţin lună de
să ia linia ferată cu răngi, Am căutat-o pe eroina acestor rînduri şi âm găsit-o pe lună din zootehnie sînt mulţu­ serii de îngrijitori — nu pre­ nă găsesc uneltele. Ţesala, de raţia de concentrate în ziua gistrul de procese-verbale de
cu braţele şi s-o deplase­ mitoare, se pot da multe. Dar zintă garanţia că vor ieşi toa­ care ar fi mare nevoie, pen­ în cdre noi am fost prezenţi la şedinţele de consiliu, pe
ze unde era necesar. Pe platforma sălii de fabricaţie a plinii în faţa’tablei de mode­ nu despre ele ne vom ocupa te din iernat. In adăposturi tru că vitele au corpul blin­ acolo, pentru că nimeni nu care le-am răsfoit, nu se n-
lingă aceste calităţi, apa­ lat, divizînd şi cîntărind aluat. Am intrat în vorbă cu ea, în materialul de faţă. Ne-am tronează o dezordine greu de dat de noroi, încă nu e cu­ ştia unde este cheia de la uşa minteşte nimic de sectorul
ratul are o greutate de nu­ întrebînd-o despre muncă şi despre meserie. Ce gîndeşte propus să analizăm — urma­ explicat. Ieslele sînt legate cu noscută de animale. magaziei. In ieslele viţeilor nu zootehnic, deci nu s-a discu­
mai 16 kg, poate fi mînuit despre „brăţara de aur" a sa 1 re la o sesizare primită din sîrmă, geamurile sparte, pere­ Jocul de-a îngrijitorii al co­ am văzut decît foarte puţine tat 1 Să le convină consilieri­
de un singur om şi aduce — Am început să muncesc încă de copilă, de la vîrsta satul Birsău — de ce secto­ ţii nevăruiţi de ani de zile, lor cura merg treburile ? 1
anual economii in valoare de 15 ani. Bineînţeles că Înainte făceam pline pentru cei rul zootehnic de la cooperati­ iar vacile sînt ţinute pe ci­ Desigur, nu-i tîrziu pentru
a
a
de 169 000 lei! dm / .™‘ * n°«tr*. E drept, pentru unii meseria mea e va agricolă din localitate nu ment, fără nici un aşternut. @ La C.A.P. Bîrsău îngrijitorii fac treabă după ca lucrurile să se schimbe în
Aparatul despre care ne pierduta undeva în anonimat, dar eu sînt mîndră de ea. Ori- se poate redresa, de ce pro­ O parte din animale erau in­ bine şi aici. Dar acest lucru
vorbea şeful secţiei este fo­ ce meserie este frumoasă atunci cînd eşti conştient că ducţiile de lapte şi de carne toxicate cu prune, pentru că cum au chef este obligat să o facă aduna­
losit cu succes la înlocui­ munceşti pentru tine, pentru societate. Dar, acum, aici în sînt sub orice critică. îngrijitorii le păşunează prin ® Lipsurile din sectorul zootehnic se repercutează rea generală. Din mai mult
rea de linii. Iar autorul faţa tablei de modelat, unde prin mîinile mele trece toată Cu ocazia anchetei pe care locuri nepermise. „Dacă le zic negativ în obţinerea veniturilor de 400 braţe de muncă, e im­
său este hotărît să-l facă pîinea ce se coace într-un schimb, sînt bucuroasă şi am am întreprins-o zilele trecute ceva, pleacă" — ne spunea posibil să nu se găsească
şi mai practic, să-i sporeas­ satisfacţia că munca mea este utilă tuturor oamenilor din s-au dezvăluit o seamă de ca­ brigadiera zootehnică, Laura 10—12 cooperatori cu tragere
că eficienţa prin cîteva îm­ municipiu. Acesta, cred, este modul de a răspunde cerinţe­ renţe ce dăinuie acolo de mai Susan. pilandrilor angajaţi la sectorul urme de concentrate. Am vă­ de inimă, cu dragoste faţă de
bunătăţiri esenţiale. lor actuale într-un chip comunist, Acest lucru ne face pe multă vreme, sub privirile indi­ Deci, de teama de a nu-i pă­ zootehnic de la C.A.P. Bîrsău zut însă fîn mucegăit, intrat animale, ca să fie încadraţi la
...Cu cîtva timp în urmă, toate modelatoarele să onorăm comenzile zilnic şi, mai ferente ale preşedintelui şi ale răsi, îngrijitorii sînt lăsaţi să se repercutează însă negativ în putrefacţie de luni de zile. sectorul zootehnic. Animalele
aproape la ieşirea din ser­ mult, să le depăşim cu 500-1 000 kg pe schimb. celor 14 consilieri. îngrijitorii facă treabă după cum au ei în obţinerea veniturilor. De Cu o asemenea atenţie nu sînt ale cooperativei şi pen­
viciu, Samson, care stră­ Ascultînd-o, noi ce-am mai pute- adăuga ? Din tot ce — nişte copilandri pricepuţi, chef. Oare acesta să fie mo­ la o vacă se mulge în medie mai e de mirare de ce ani­ tru ca ele să poată fi ren­
bate zilnic 10 km pe jos, ne-a spus comunista am înţeles că la secţia de panificaţie mai mult să caute cuiburi de tivul pentru care preşedintele zilnic 1,5 litri de lapte, cînd malele cooperativei agricole tabile au nevoie de îngrijire,
a descoperit un defect de din Hunedoara sarcinile de orice mărime sînt privite cu păsări, decît să se ocupe de cooperativei, Petru Gîţ, nu se iau doi litri e un record. de la Birsău nu dau produc­ hrană şi adăposturi corespun­
linie între Simeria şi Hu­ răspundere, că simpla meserie de modelator a căpătat di­ creşterea animalelor — fac trece pe la adăposturile de a- Lin regim care mai degrabă e ţii mulţumitoare de lapte şi zătoare. Cooperatorii de la
nedoara. Şina a fost înlo­ mensiuni noi şi implică exigenţe deosebite. Dăruirea comu­ treabă cum pot şi mai degra­ nimale cu săptămînile ? bun pentru menţinerea „silue­ carne. Cei 15 consilieri pe ca­ alte unităţi agricole care se
cuită intr-un timp scurt cu nistei Maria Chelement în muncă vine din dragostea sa pen­ bă cum vor la îngrijitul celor Vitele sînt ţinute nelegate tei" animalelor, nu pentru în­ re obştea i-a investit să con­ îngrijesc de aceste lucruri, ob­
..aparatul de ripat", evilîn- tru meseria aleasă. Căci aşa cum ne spunea chiar interlo­ 195 capete de bovine, pe care în grajduri, pentru că îngriji­ grăşat 1 Deşi unii dintre viţei ducă treburile între două a- ţin venituri mari din creşterea
du-se un eveniment de ca­ cutoarea, fără dragoste faţă de meserie nu eşti apt, nu poţi cooperativa agricolă din loca­ torii au pierdut lanţurile. A- au ajuns la vîrsta de un an, vitelor. De ce nu se aplică şi
le ferată. deveni un bun muncilor. Şi asta e menirea oricărui om din litate le-a dat în primire pe dăposturile sînt pline de apă, nu se deosebesc cu nimic de dunări generale, să aibă grijă la C.A.P. Bîrsău acordul global
Intre linii paralele, intre ţara noastră: să-şi reverse cu generozitate rezultatele mun­ bază de contract. De menţio­ fiindcă în jurul lor sînt ade­ cei care sînt de 6 luni. Con­ de avutul obştesc, nu trec pe
linii umane — de conştiin­ cii sale asupra semenilor lui, pentru înflorirea vieţii lor şi a nat este că îngrijitorii nu sînt vărate lacuri de acumulare, centrate li se dau numai atunci la adăposturile de animale, nu în zootehnie, cînd se ştie din
ţă şi devotament muncito­ patriei I membri cooperatori. Animale­ îngrijitorii nu au decît o fur­ cînd îşi aminteşte brigadierul întreprind nimic pentru schim­ experienţa altor unităţi agri­
resc — comunistul Samson IOAN VLAD că şi o lopată, şi dacă se în- şi şeful de grajd. Deşi în una cole că este deosebit de avan­
Andrica îşi desfăşoară în­ corespondent le de care se ocupă ei de vreo tîmplă să nu le rătăcească, din magaziile unităţii se gă­ barea situaţiei, pe care, fără tajos ?
continuu munca. două luni — în acest an s-au scot gunoiul în uşa grajdului, seau circa 300 kg tărîţe, vi­ nici o discuţie, o cunosc. Spu­
perindat prin unitate patru dacă nu, îl lasă necurăţat pî- ţeilor nu li se administrase nem aceasta deoarece în re­ N. PANA1TESCU